Sociologul Mirel Banica despre tema provocatoare a “fundamentalismului religios”: “Cei de la Petru-Voda fac eforturi extraordinare pentru a avea un centru social si pentru a mentine o anumita incandescenta spirituala”

Raspunsuri, nuante, comentarii…

UPDATE

• Hotnews:

Video Sociologul Mirel Banica: “Modelul politic al anilor ’30 a devenit din nou utilizabil si asta ar trebui sa ne dea foarte mult de gandit”

Nu imnul legionar cantat intr-o manastire ortodoxa a fost ​catalizatorul acestui interviu cu specialistul in sociologia religiilor Mirel Banica, ci mai degraba natura si numarul reactiilor aparute ca urmare a mediatizarii evenimentului de la manastirea Petru-Voda. Caci spatiul virtual poate indica uneori, precum o hartie de turnesol, punctele de aciditate mai mult sau mai putin periculoase pentru societate. Revenirea in 2011 a “fundamentalismului religios” specific anilor ’30 este un subiect delicat datorita obstacolelor puse in calea dialogului normal. O normalitate atinsa alaturi de Mirel Banica care a analizat potentialul politic al unei astfel de miscari, a explicat pozitia ortodoxiei oficiale fata de aceste manifestari dar si fenomenul ortodoxiei pe Internet.

*

Vlad Mixich: Postarea cantecului legionar filmat la Manastirea Petru Voda a facut valuri pe Internet in urma cu cateva zile. Interesanta a fost insa modalitatea prin care calugaritele au preluat acest cantec legionar si m-am intrebat daca ele cunosc istoria miscarii legionare.

Mirel Banica: In primul rand acel video care circula acum viral pe Internet este legat de o anumita stare de spirit. Aceea de a comunica si a-ti manifesta notorietatea pe Internet. Daca acest eveniment s-ar fi petrecut acum 20-30 de ani, ar fi fost un cantec cu mare incarcatura memoriala care ar fi fost cantat in trapeza unei manastiri si ar fi ramas acolo. Acum prin Internet s-a adus la cunostinta opiniei publice un fenomen recurent care este destul de delicat: cel al raporturilor dintre societatea in care traim, Biserica Ortodoxa Romana care este o forta in societatea noastra si miscarea legionara asociata perioadei de aur a anilor ’30. Toate acestea au dat un soi de mix exploziv care reapare periodic in discursul public si ceea ce ma deranjeaza este ca ne aplecam asupra acestui eveniment foarte emotional.

V.M.: Un subiect cu foarte multe nuante…

Mirel Banica: Sunt extrem de multe nuante. Din pacate, pe asemenea subiecte in Romania aproape ca nu se poate discuta cu calm sau fara a ti se cere sa definesti clar de ce parte esti. Acelasi lucru se intampla si cu discutiile despre comunism.

V.M.: Vorbeati despre un amestec exploziv. De ce acest mix a devenit exploziv acum, in 2011?

Mirel Banica: Pentru ca el urmeaza pe undeva evolutia societatii noastre. Dincolo de criza, dincolo de diverse cancan-uri, este clar ca societatea noastra evolueaza in sensul modernizarii ei. Poate suna banal ceea ce va spun, dar putem observa ca exista din ce in ce mai putine carute la sate si exista din ce in ce mai multe antene satelit. Orasele se schimba, nu mai exista piete publice, stilul nostru de viata se schimba. Schimbarea este accelerata iar noi suntem depasiti de situatie. Nu mai stim ce sa facem cu ea. In orice societate, modernitatea a dat nastere la teama, la confuzie, la intoarcere inapoi. Iar aceasta intoarcere inapoi, in cazul Romaniei, se traduce fie printr-o reactie nostalgica la comunism fie intr-o forma mult mai radicala de intoarcere in anii ’30, atunci cand “acei” baieti au stiut cum sa reactioneze in fata unei societati care se schimba la fel de repede ca cea de astazi. Orice miscare fundamentalista nu apare, nu reapare din senin. Este o reactie la niste schimbari foarte rapide din societate.

V.M.: Exista in Romania in prezent o miscare fundamentalista care sa poata fi identificata in anumite manastiri ortodoxe? E corecta o astfel de identificare?

Mirel Banica: Termenul fundamentalist nu este adecvat, dar altul mai bun un avem. Din anumite puncte de vedere, cel cu care vorbiti e fundamentalist. Nici mie nu-mi place deriva securitara din aeroporturi, etc. Exista grade diferite de atasament la o anumita idee despre ceea ce ar trebui sa fie ortodoxia astazi: sa incerce adaptarea la cerintele lumii in care traim sau ramanerea la fundamentele noastre. Problema nu e cum ne manifestam pe Youtube sau Internet. E grav ceea ce s-a intamplat pentru ca arata o anumita remanenta a unor idei legionare care au provocat multa suferinta si durere in anii ’30.

V.M.: Ceea ce s-a intamplat la Petru Voda poate fi interpretat doar ca un nostalgic si inofensiv gest? Ma gandesc si la existenta acolo a unui orfelinat…

Mirel Banica: Exista si lucruri extraordinare care s-au facut acolo. Biserica Ortodoxa astazi are o opera sociala certa. Numai ca nu este cunoscuta sau este prost “PR-izata”.

V.M.: Pe de alta parte astfel de nostalgii legionare sunt foarte bine “PR-izate”.

Mirel Banica: Da, pentru ca este un subiect care intereseaza si arata ca nu am scapat inca de povara anilor ’30 si ca aceasta perioada e pe o panta ascendenta. Trebuie sa pastram ceea ce este bun si sa o vedem cu luciditate. Si comentariile care au aparut remarcau un lucru de bun simt: “atunci cand te filmezi in baie, asteapta-te la orice”. Pentru ca asta este in acelasi timp forta si nimicnicia Internetului. Pot sa te astepti la orice atunci cand faci gesturi de acest gen. Nu stiu cine a filmat acest eveniment dar banuiesc ca a vrut sa le faca o bucurie…

V.M.: Filmarea a fost un gest neprecaut?

Mirel Banica: A fost un gest neprecaut…

V.M.: Dar nu a scos la suprafata si un potential pericol?

Mirel Banica: Ceea ce s-a intamplat acolo arata ca in ortodoxia contemporana modelul duhovnicului, cel care iti ghideaza viata prin sfaturile sale, pe care-l iubesti pentru ca are o anumita putere asupra deciziilor tale, acest model este foarte prezent. Si asta reprezinta acel video. Este clar ca oamenii sunt din ce in ce mai nemultumiti de stilul de viata. Personal, la pelerinajele la care am participat sau in viata de parohie pe care o am, am vazut ca oamenii nu-si mai pot explica anumite lucruri. Sunt complet dezamagiti de cei care ne conduc si s-a aprins acolo un beculet care palpaie.

V.M.: Un reper.

Mirel Banica: Un reper. Trecutul politic al anilor ’30 a devenit din nou utilizabil. Doar ca nu a mai ramas memoria democratiei din anii ’30, a acelui regim imperfect dar democratic. Insa faptul ca acel model de “rezolvare” a unor imperfectiuni din societate a devenit iarasi viabil, ar trebui sa ne dea foarte mult de gandit.

V.M.: Ar trebui sa ne ingrijoreze acest bec palpaitor?

Mirel Banica: El palpaie acolo. Ce nu s-a gasit deocamdata este liderul carismatic pe care aceasta miscare sa-l aiba.

V.M.: In momentul in care acest lider va aparea…

Mirel Banica: In acel moment, dar asta nu o hotaresc nici eu nici dumneavoastra, in momentul in care acel lider carismatic va aparea o astfel de miscare poate exploda pe piata politica din Romania. Acest lider nu exista pe moment, dar ar putea aparea intr-o zi. Nu stiu ce sa spun.

V.M.: Instrumentalizarea politica a unei astfel de miscari ne poate influenta in bine sau in rau viitorul?

Mirel Banica: Intrebarea aceasta e dirijata si spre anii ’30…

V.M.: E o paralela evidenta.

Mirel Banica: Dupa cum bine stim, liderii carismatici, mai ales in genul anilor ’30, aveau carisma dar foarte putin fler politic. Acest tip de miscare, asa cum se manifesta ea astazi, poate rezerva in continuare o multime de surprize. Ceea ce am vazut la Petru Voda este un video care a starnit manie pentru unii, pe buna dreptate, neintelegere pentru altii. “Ce ati avut cu acei oameni care doar cantau si ei un cantec?”, ceea ce nu este un simplu cantec dupa cum bine stim. Dar modelul politic al anilor ’30 a devenit utilizabil. Asta e cel mai mare invatamant din acest eveniment. Anii ’30 din punctul de vedere al actiunii politice, al refuzului modernitatii, al refuzului clasei politice, a refuzului imperfectiunii societatii in care traim, au devenit pe undeva un model. El este amplificat ca o goarna de Internet. Dar dincolo de Internet si de vorbirea care se face, exista cu adevarat ceva? Aici viitorul va raspunde.

V.M.: Patriarhia Romana a invocat principiul autonomiei considerand ca Arhiepiscopia Iasilor este singura abilitata sa ia masuri in cazuri de indisciplina canonica. Reactia Patriarhiei este interpretata ca prea precauta. Ar fi fost de dorit o alta optiune sau este pur si simplu un mod traditional – istoric – de a reactiona in astfel de cazuri?

Mirel Banica: E o intrebare cu o dimensiune teologica si politica iar eu nu sunt nici una, nici alta. Este clar ca bizantismul este foarte bine precizat si de multe ori bizantinismul se confunda cu diplomatia in lumea ortodoxa si nu numai. Aveam in facultate un profesor care ne spunea ca daca vreti sa luati lectii de diplomatie, mergeti la o intalnire dintre prelatii ortodocsi sau catolici cu puternicii vremii. Pe de alta parte e clar ca pozitia Patriarhiei din punct de vedere canonic continue un sambure de adevar. Dar intrebarea care ramane este in ce masura ortodoxia oficiala, si nu am spus nici Patriarhia nici Arhiepiscopia Iasilor, are dreptul de a mai privi in aceste structuri inchise care refuza tot in numele autonomiei si a ceea ce ei considera ca este adevar. Marea problema este ca o parte din adevarul lor este si adevarul nostru, al celor care-i consideram fundamentalisti. Totul este sa stim sa separam lucrurile bune de cele rele, sa pastram dreapta masura si sa ne plasam pe mijloc.

Extremismul religios in Romania: un caz izolat sau un fenomen care prinde aripi? Sociologul Mirel Banica a discutat online cu cititorii

Putem vorbi astazi despre tolerarea unor fenomene cu tendinte extremiste in interiorul BOR? Sunt aceste tendinte accidente izolate sau exista un risc real de propagare a ideologiei extremiste asociate oportunist ortodoxiei? Exista intr-adevar un curent national-extremist in interiorul unor manastiri din Romania? Ce nevoi spirituale si culturale ale credinciosilor sunt satisfacute prin astfel de manifestari?

Intrebari dificile la care Mirel Banica, specialist in sociologia religiilor si a memoriei, a incercat sa raspunda folosind tonul normalitatii intr-o discutie online cu cititorii HotNews.ro. Pentru ca, in ciuda delicatetii subiectului, o astfel de discutie are nevoie si de claritate si de informatie.

“Pentru cei viteji cladim altare / Si-avem doar gloante pentru tradatori” sunt versurile cantate de un cor de maicute ca dar pentru duhovnicul lor, parintele Iustin Parvu, monah si staret respectat al Manastirii Petru-Voda, dar si cu un consistent trecut legionar. Un gest care a provocat o reactie ferma din partea Centrului pentru Monitorizarea si Combaterea Antisemitismului, care a atras atentia Patriarhiei Romane asupra promovarii ideologiei de extrema dreapta de catre membri ai Bisericii Ortodoxe Romane. In reactia de astazi cu privire la cele intamplate la Manastirea Petru-Voda, Patriarhia Romana afirma ca “nu initiaza si nu promoveaza miscari rasiste, xenofobe, antisemite”. Dar, in acelasi timp, este invocat principiul autonomiei, considerandu-se ca Arhiepiscopia Iasilor este singura “abilitata” sa ia masuri in caz de “indisciplina canonica”.

Mirel Banica este cercetator stiintific la Institutul de Istorie a Religiilor a Academiei Romane. Este doctor al Universitatii din Geneva, specializat in sociologia religiilor si sociologia memoriei. Este autorul “Biserica, Stat, Societate in anii ’30” (ed. Polirom, 2007) si a “Locul celuilalt. Ortodoxia in modernitate” (ed. Paidea, 2007).

***

Intrebare – As dori sa-i intreb sa-i intreb pe realizatorii acestei emisiuni daca se pot face paralele intre extremismul religios islamic si extremismul religios ortodox si cum cred ei ca se vor dezvolta pe viitor formele astea de intoleranta si rasism religios. Va multumesc pentru raspuns.

Mirel Banica: Ne intalnim deja cu prima dificultate: definirea termenilor. Am vazut deja in intrebari ca revine destul de des aceasta nelamurire. Vorbim despre extremism si fundamentalism dar care este definitia acestor termeni. Dar din start spun ca nu putem defini fundamentalismul. Putem construi o imaginie de puzzle a lui pentru a ne face o imagine de ansamblu. Definitia de dictionar si primele fundamentalisme apar la inceputul sec. 20 in SUA unde protestantii americani se revolta impotriva unei utilizari prea simpliste a Bibliei pe de o parte si pe cealalta parte impotriva unei suprautilizari a Biblei. Apoi fundamentalismul religios a stat in “adormire” desi au fost periodic diferite rabufniri pana la sfarsitul anilor 80 cand trebuia ca “un ceva” sa-i ia locul. Acest “ceva” a fost religia “pusa la lucru” ca ideologie. Daca am face un paralelism intre fundamentalismul islamic si cel ortodox acceptam deja capcana metodologica initiala: aceea ca exista un fundamentalism ortodox. Il acceptam sau nu? Daca el exista ar trebui sa spunem care-i sunt trasaturile, cum se manifesta, cum comunica, cum se propaga? Daca acest fundamentalism are astazi si o expresie politica? Intereseaza anumite miscari politice si care sunt acelea? Vedeti cate intrebari dificile si ce raspunsuri greu de dat. Fundamentalismul islamic, mai bine cunoscut decat cele crestine sau evreiesti, s-a dezvoltat in conditii specifice intr-o lume araba din ce in ce mai indiguita, care s-a trezit ca si noi sub presiunea unei modernitati cu care nu stie ce sa faca si care crede ca nu e folositoare. Un punct comun intre cele doua ar fi o revolta impotriva lumii moderne, care nu e vazuta ca fiind sanatoasa pentru corpul social si pentru individ. O alta paralela e modalitatea de expresie. Nu ne place modernitatea, acuzam si ne temem de tehnologie dar utilizam cu mult drag Internetul pentru a ne face cunoscut punctul de vedere.

Intrebare: In scoli formam generatiile de maine. Nu credeti ca predarea religiei in scoli poate alimenta fenomenul extremismului religios? Spun asta pentru ca in opinia mea in scoli ar trebui predata istorie culturala si istorie a religiilor si nicidecum indoctrinare religioasa. Cu ce difera orele de religie de orele de educatie politica de dinainte de 1989? Scoala trebuie sa deschida mintea elevului sa il invete sa gandeasca, sa ii arate ca existe nenumarate moduri morale de a gandi si a exista; nu sa impuna un model unic – care in opinia mea poate alimenta extremismul. De asemenea sunt de parere ca si calitatea slaba a invatamantului la meteriile stiintifice sau modul in care se preda istoria poate avea un efect negativ.

Mirel Banica: Studiul religiei astazi a devenit un fenomen care ne divizeaza foarte mult. Nu-mi place cuvantul scandal, dar sunt cateva “scandaluri” care revin periodic: “scandalul” cipurilor, al icoanelor, “scandalul” manastirii Petru-Voda. Eu cred ca de atatea “scandaluri” nu mai vedem padurea. Aceasta intrebare e foarte buna. Practic domnul Mihai ma intreaba cum se transmite memoria religioasa? Trebuie ea invatata la scoala sau o invatam de pe Internet? Problema in sine nu e predarea religiei in scoli, cu care eu personal sunt de acord pentru ca se transmite mai mult decat un set de rugaciuni. Problema e felul in care societatea noastra poate “domestici” avantul acesta din ce in ce mai agresiv in afirmarea unor adevaruri religioase. Nu predarea religiei in scoala este o problema, ci felul in care ea este facuta. Cum asistam la o criza a vocatiilor in intreg invatamantul romanesc, asistam la o criza a vocatiilor si in predarea religiei, un obiect foarte special. Mi-e greu sa spun daca trebuie predata istoria religiilor. Stiu ca se face asa ceva in tarile nordice. In prezent, la felul in care se reactioneaza la orice intrebare cu privire la religie, nu e posibil pe moment.

Intrebare: De ce evita recunoasterea faptului ca miscarea legionara a fost mereu in stransa legatura cu biserica si acum aceasta miscare isi reincarca bateriile?
Cu siguranta veti mai auzi de legionari din ce in ce mai des. Acest preot a dat startul.

Mirel Banica: A existat o legatura intre Biserica Ortodoxa si miscarea legionara? Raspunsul e unanim si simplu: da, a existat in anii ’30. Dincolo de aceasta afirmatie generala se ascunde o padure de nuante. In primul rand, aceasta legatura a avut fazele ei de crestere si decadere, a fost foarte sinusoidala. A cunoscut un maxim in ’36-’37 si, spre marea surprindere a multora, in scurta perioada de guvernare legionara, Biserica nu a acordat sprijin integral miscarii legionare. Am scris despre aceste lucruri in cartea “Biserica, Stat, Societate”. Exista si problema adeziunii individuale. Inaltul cler ortodox, cu cateva exceptii notabile, nu a aderat la miscarea legionara. Cei care erau devotati miscarii, si o spun cat se poate de neutru, erau tinerii teologi cei care nu aveau o insertie sociala prea buna, cei care aveau un anumit tip de “caracter” inclinat spre aventura. Marea problema nu este gradul de colaborare dintre Miscarea Legionara si BOR. Istorici reputati lucreaza pe acest subiect. Marea problema este memoria acestei colaborari. Ce a mai ramas din ea dupa 70 de ani, pentru ca memoria lucreaza foarte selectiv si are tendinta de a uita partile negre si de a le scoate la suprafata pe cele luminoase.

Intrebare: Este Romania din 2011 mai putin sau mai religioasa decat cea din anii 1930?

Mirel Banica: O intrebare foarte buna. Anii ’30 au ramas un soi de varsta de aur pentru noi. Fiecare popor are o varsta de aur. Avem tendinta sa ne raportam la anii ’30, varsta noastra de aur, inclusiv din punct de vedere religios. Din punct de vedere strict al practicii religioase nu cunosc un sondaj fiabil care sa fi masurat starea de religiozitate a poporului roman in anii ’30. Asta s-a facut foarte tarziu si in Occident si pana azi, metodele de a masura religiozitatea la scara nationala sunt nu doar contestate, ci de-a dreptul iluzorii. Ce putem spune cu certitudine este ca religiosul se manifesta diferit in 1930 si in 2011. Era firesc in anii ’30, arhivele o spun, ca faptul religios (pelerinaj, procesiune, inmormantare) sa fie prezent public. Din motive foarte simple: o permitea orasul. In anii ’30 exista o presa religioasa extraordinara. Cred ca apareau in jur de 230-250 de publicatii religioase, de la cotidiene la lunare. Existau lideri de opinie preocupati de faptul religiosi, comentatori, foarte temuti, urati si adulati in acelasi timp. Cum a fost Nae Ionescu si rubrica lui din Cuvantul. Daca ne intoarcem in “satul profund” al anilor ’30 pe care incercam sa-l mai gasim la Muzeul Taranului, e clar ca era mult mai PRACTICANT atunci decat acum. Romania lui 2011 are alte forme de a-si manifesta religiozitatea. Imi vin in minte pelerinajele care sunt organizate diferit de cele din anii ’30 iar daca acceptam ca Internetul e o forma de expresie a spatiului public (greu previzibila, ce-i drept) religia ortodoxa si nu numai este foarte vizibila in mediul virtual cu tot ceea ce presupune asta: spontaneitate, emotie, imprevizibil (vezi video-ul de la Manastirea Petru Voda), viral, etc.

Intrebare: BOR nu s-a delimitat niciodata de lanturile interminabil de site-uri unde, alaturi de invatatura Bisericii, se propovaduiesc diverse aiureli despre masoni, cipuri demonice, cat de rai sunt evreii, cat de minunati au fost si SUNT legionarii, vaccinurile care ne omoara, Occidentul care vrea sa ne omoare cu E-uri, UE care vrea sa ne omoare cu drepturile omului. Toate acestea, propagate de semi-asceti ca Pr. Parvu, care tind sa concentreze interesul credinciosilor in dauna curentului “oficial” (Patriarhul Daniel, ierarhii si media patronata de el). S-a modificat invatatura BOR? Era inevitabil ca o religie veche a locului, cum este ortodoxia in Romania, sa regreseze in felul acesta spre superstitie, ca reactie la contactul dur al societatii cu globalizarea?

Mirel Banica: E o intrebare acuta care are in subsidiar problema autoritatii pe Internet. Exista o autoritate canonica pe Internet? Am fost invitat la televiziunea Trinitas si am abordat un subiect curajos: ortodoxia pe Internet. Din punct de vedere canonic aceste site-uri sunt foarte greu de controlat. Nu ma refer la cenzura si nici la interzicerea lor. Cei care au o minima cultura teologica inteleg despre ce vorbesc. Atunci blogosfera ortodoxa a inteles ca sunt pentru cenzura, dar eu sunt pentru democratia Internetului iar ei fac parte din aceasta democratie. Suntem in fata unei mari dileme: reprezinta aceste site-uri ortodoxia romaneasca sau nu? Nu putem spune nu in totalitate, in acelasi timp ele sunt un esantion din ce in ce mai important al unui anumit fel nu de a crede (ca nu poti crede pe Internet) ci de a-ti exprima convingerile religioase. Eu personal cunosc zeci de site-uri care nu propovaduiesc nici aiureli, nu sunt nici extremiste si nu sunt nici impotriva vaccinurilor care ne omoara si care sunt niste site-uri ortodoxe veritabile. Numai ca in lumea virtuala, poate mai mult decat in cea reala, goana dupa click si dupa notorietate face ca aceste site-uri sa fie mai vizibile si mai accesate decat altele. Nu, invatatura BOR nu s-a modificat, dar un teolog ar fi mai in masura decat mine sa vorbeasca despre asta.

Intrebare: Cunoasteti cazuri asemanatoare in lacasuri conduse de oameni mai tineri, fara un trecut legionar?

Mirel Banica: E o intrebare grea. Eu insumi am facut un documentar acum un an, intr-o manastire pierduta undeva in imensitatea campiei Baraganului unde nu erau nici calugari fundamentalisti, nici discurs despre cipuri si unde o mana de oameni incercau ceva extraordinar: sa construiasca o manastire de la zero. Erau prea ocupati ca sa mai construiasca site-uri performante. E evident ca la numarul de manastiri din BOR ar fi o generalizare suparatoare pentru toata lume in a crede ca manastirile sunt un cuib de intoleranta si fundamentalism. Ar insemna sa nu vedem padurea din cauza copacilor. Pe de alta parte, manastirea Petru-Voda, cea care e sub lumina reflectoarelor, este si altceva decat un film pe Internet. Ei fac eforturi extraordinare pentru a avea un centru social si pentru a mentine o anumita incandescenta spirituala.

Comentariu razboi intru cuvant

Mai toti se asteptau, probabil, ca discutia initiata de Hotnews sa mearga in aceeasi linie de vituperare tovaraseasca a fenomenului “fundamentalismului” ortodox si a cuiburilor de legionari ascunse (ca in anii prigoanei comuniste) prin manastiri… Si trebuie sa recunoastem ca si noi am avut aceeasi asteptare, contrazisa, in unele puncte importante, de sociologul Mirel Banica.

Motivele acestei asteptari sunt date de modul in care Hotnews a pus problema si, mai ales, de stilul foarte provocator al intrebarilor. Le-am selectat si subliniat tocmai pentru a pune in evidenta cum anume gandeste o buna parte a opiniei publice. Acest stil provocator (nu e admisibil, din punctul de vedere al bunei cuviintei, al minimei politeti sa faci semi-ascet un parinte precum Iustin Parvu) ar fi trebuit, totusi, amendat in mod ferm dar punctual. Se simte din aceste intrebari o dorinta intensa de cenzura, de represiune a oricaror marturii din Biserica ce nu se inscriu in linia strict oficiala a Patriarhiei. Practic, din multe din intrebarile de mai sus obtinem o tipologie identica in duh dar situata la polul diametral opus al zelotistilor “nostri”. Si acestia sunt zelotisti – insa ai mainstreamului, ai corectitudinii politice.

In acest context, ne-a surprins in mod pozitiv rezerva sociologului Mirel Banica de a da curs provocarilor si chiar de a nuanta discutia pana la o aduce pe un teren al discutiei normale. Acest lucru este de apreciat, ca si frumoasa marturie pozitiva pe care a dat-o despre Manastirea Petru Voda. Este de apreciat si modul in care a revenit asupra subiectului ortodoxiei pe internet; totusi, nu canonicitatea prezentei ortodoxe pe internet e problema esentiala – ci caracterul duhovnicesc, ascultarea si punerea lucrarii sub binecuvantarea reala si atenta a unor sfatuitori duhovnicesti.

Limitele lui Mirel Banica sunt subiectele legate de cipuri si vaccinuri si de o abordare inca ideologizata a trectului interbelic. Ca sociolog, chiar e surprinzator faptul ca nu stie ca problema actelor biometrice este o problema reala, nicidecum doar un scandal de bloguri, si ca este ridicata si de asociatiile care militeaza pentru respectarea vietii private si a intimitatii, precum si a libertatii de constiinta. Era necesara aceasta precizare, pentru ca astfel se perpetueaza imaginea complet deformata, de la noi din tara, ca cipurile sunt o problema strict tehnica, si nu si una sociala si etica. Nu stam prea bine cu bibliografia (ei bine, da, exista o intreaga bibliografie academica in materie) aici domnule Mirel…

Acelasi lucru si despre vaccinuri. Numai daca ne referim la scandalul urias care a ajuns inclusiv la Consiliul Europei legat de campania OMS de isterizare – si intelegem ca problema este reala si nu e doar scandal de bloguri. Sunt, totusi, lucruri controversate, si nu pentru ca sunt generate viral, ci pentru ca ele in sine sunt controversate, contestate, contestabile.

Fara aceste precizari, continua sa se perpetueze imaginea mainstream din Romania, a faptului ca exista unii extremisti, mai legionaroizi de felul lor (chit ca nu stim ce inseamna extremismul, nici fundamentalismul, nici legionarsimul, dar le folosim ca etichete) care au o problema sa, tam-nesam, cu binefacerile progresului…

P.S.: totusi, in interviul filmat, Mirel Banica si-a precizat si el retinerea fata de ”cipuri”, nuantand si mai mult pozitia sa exprimata in cadrul interveniilor online.

Legaturi:

• “Sminteala pentru evrei si nebunie pentru…” zelotistii de tip Barabas? Reflectii despre un scandal mediatic provocat pe seama manastirii Petru-Voda, plecand de la un cantec: “Sfanta tinerete legionara”
• Raspunsul Arhiepiscopiei Iasilor in scandalul provocat pe marginea cantecelor legionare: Misiunea creştinilor este mărturisirea, în iubire, a lui Hristos
• Sarmana disperare desarta… Si o demontare punctuala a unei cascade uluitoare de MISTIFICARI