Până când or să-şi bată joc oamenii ăştia de credinţa noastră? Pentru că ştiţi cum e, la baza piramidei stă glodul, stă poporul şi pe vârfuri stau ăştia care ne conduc. Dar când s-o clătina mulţimea să vedeţi cum cad şi-şi rup gâtul toţi! Par tânăr spre deosebire de dvs, cei mai în vârstă decât mine, consilieri. Dar am văzut atâţia care au fost prim-miniştri, şi i-aţi văzut şi dvs., şi miniştri, toţi s-au trecut pe la Jilava, prin puşcării. Când şi-o lua Dumnezeu mâna de pe ei, de pe ăştia care chinuiesc Ţara, toţi vor sfârşi şi o să se găsească vreun procuror care o să ia şi-o să vadă ce-au făcut pentru străini, pentru corporaţii. Pentru noi n-au făcut nimic. Numai minciuni şi poporul trăieşte în frig şi în foame mai rău decât în perioada comunistă. Au sărăcit Ţara, iubiţi credincioşi, şi noi trebuie să tăcem şi să nu spunem lucrurilor pe nume. (…)
Articole din categoria: Raspunsurile Bisericii la problemele vremurilor
Primarul PNL al Iașilor, Mihai Chirica, a declarat ieri că „pelerinajul, într-o formă controlată împreună cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, se va face nu după buletin, ci după starea de sănătate, de vaccinare.” Afirmația lui hazardată a fost dublată seara la TVR de premierul Florin Cîțu, care a declarat că pelerinii care doresc să intre în biserică ar trebui, teoretic, să prezinte dovada vaccinării sau a trecerii prin boală.
Sub titlul “Enciclica (Circulara) Bisericii – Vremuri eshatologice“, este prezentat un scurt filmulet, cu un dialog interesant intre 3 realizatori tv si Pr. Stilianos Karpathios (Licentiat al Facultatii de Teologie si de Medicina din Atena, cu Master la Universitatea “Rene …
Scrisoare deschisă către Gheronda Efrem de la Vatoped, ca urmare a mesajului pro-vaccinare din 9 septembrie 2021 Traducere de la: https://hellas-orthodoxy.blogspot.com/2021/09/blog-post_79.html “Către Starețul Sfintei Mănăstiri Vatoped, Arhimandritul Efrem, care ne-a cerut tuturor să ne vaccinăm Preacuvioase Gheronda, Cu sentimente de …
Ca ortodocși, știm că tot ce ni se întâmplă este voia lui Dumnezeu. În fiecare dimineață ne rugăm: „În toată vremea, să-mi amintesc că totul este de la Tine.” Desigur, tot ce se întâmplă se întâmplă pentru că Dumnezeu a îngăduit să se întâmple, însă, dacă ducem această idee prea departe, cădem de partea cealaltă. Doar pentru că Dumnezeu a permis să se întâmple nu înseamnă că Dumnezeu a vrut să se întâmple. Dacă apare o încercare, Dumnezeu a îngăduit-o, dar nu aceasta este problema. Întrebarea este ce trebuie să fac în condițiile date, cum voi răspunde la ceea ce mi se întâmplă acum? Trebuie să accept totul ca reprezentând „voia lui Dumnezeu” sau trebuie să mă opun la ceea ce se întâmplă?
Acest suprem și final scop este „pecetluirea viitoare”, a explicat Părintele Philotheos. „Și se pregătesc pentru toate acestea acum. Deci, vedem în ce mod dictatorial încearcă să impună vaccinul! Cu câtă spălare de creier în mass-media și internet! Și știm că plătesc reporterii, canalele de televiziune și toate celelalte.”
În pofida numelui, „Cursul de Supraviețuire Ortodoxă” nu își propune să ofere niște tehnici concrete de supraviețuire, ci o viziune autentică și reală asupra lumii alături de mijloacele duhovnicești și intelectuale prin care ortodoxul zilelor noastre să poată distinge apostazia. Pe urmele unor cuvioși și sfinți, părintele Serafim anticipa în pragul Apocalipsei o mare înșelare, la care această istorie ar putea servi drept antidot.
Absolut toate cultele din România au avut două discuții cu doctorul Arafat, care a zis că da, protocolul de înmormântare trebuie schimbat, sunt de acord cu asta, și de trei săptămâni acest document este blocat de Vlad Voiculescu și mai ales de doamna Andreea Moldovan, secretar de stat.
„În caz de o nouă restricție, nu poate fi îngrădită Biserica. OSCE a arătat abuzul pe care l-au făcut autoritățile în România, cele mai aspre restricții, după ce au criticat acest abuz, că nu poate fi închisă Biserica decât printr-o lege organică, nu printr-un ordin al unor autorități temporare! De aceea, iată, nicidecum nu se va închide Biserica, pentru că Biserica înseamnă preoți și credincioși. Numai slujitorii în biserică nu înseamnă Biserica, de aceea credincioșii fac parte din Biserică. Este o discriminare totală dacă nu sunt primiți credincioșii să participe la sfintele slujbe! Astfel încât dacă cei care nu sunt cu religia, dar sunt cu libertatea – OSCE-ul – , ne dau dreptate să venim în biserică să ne facem sărbătorile, le vom face. Am proclamat și am repetat acest cuvânt: bisericile nu se vor mai închide și nu trebuie să se închidă! Este dreptul nostru și al credincioșilor”.
Nu ne supunem unor ordine care sunt împotriva legilor, Constituția, care este de fapt Legea fundamentală și ne dă voie să ne rugăm și să ne organizăm viața religioasă. Iată, și astăzi au venit să ne deruteze. Să nu vă lăsați derutați! Să nu ieșiți din biserică, chiar dacă suntem mai mulți. Aici am venit să ne vindecăm, nu să ne îmbolnăvim! Fiți siguri că în biserică vă vindecați, că aici e Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre.
Episcopii par să fi învățat utilitatea „lovirii celor de jos” și „sărutării celor de sus”. Mulți dintre credincioșii lor au observat acest lucru, desigur, și nu sunt câtuşi de puţin amuzaţi. Se discută multe în ceea ce privește Marea Resetare a economiei globale, iar speculațiile sunt ample cu privire la implicarea episcopilor noștri creștini (Papa mai presus de toate) în acest efort de a transforma lumea într-un uriaş lagăr de prizonieri. Aceasta va fi o schimbare totală a fiecărui aspect al lumii, de la economie la politică și la religie. Printre creștini, Marea Resetare provoacă discuții despre Antihrist. În fiecare zi, se dezvăluie mai multă tehnologie care ne temem că va obligatorie ca măcar să participăm la societate. Vaccinuri obligatorii, pașapoarte imunitare, ID-uri digitale, nanotehnologie implantabilă, o societate fără numerar și multe altele. Arhiepiscopul romano-catolic Vigano a atins o coardă sensibilă cu avertismentele sale despre utilizarea tehnologiei pentru a ne urmări și controla. Călugării și episcopii ortodocși din întreaga lume discută, de asemenea, situația actuală în lumina eshatologiei. Există un consens asupra ideii că suntem în faza de „creștere” a apariției ordinii mondiale satanice. Dar, deși mulți dintre credincioși se află într-o stare de îngrijorare în care se roagă în legătură cu aceste evoluții, atât de mulți episcopi își văd de treabă ca de obicei. Fie ignoră peisajul tehnologic și politic în dezvoltare, fie îl susțin așa cum a făcut Papa.
Pentru a reveni la o temă anterioară, de ce, frații mei, am devenit preoți? Să capitulăm în fața guvernelor opresive? Să capitulăm în fața episcopilor lași? Sau am devenit preoți pentru a ne face datoria, în ciuda pericolului? Strămoșii noștri au murit pentru astfel de lucruri. Dar noi?
Iată, cum cad măștile! Sub pretextul criticii, se aruncă invective și se linșează moral credincioșii, laolaltă cu păstorul lor. De când constituie pentru un jurnalist stigmatizarea noastră ca „vite” amăgite de un „șarlatan”, argument și gândire critică?
Paradoxal, pentru noi, aceste atacuri și nedemne lovituri sunt semnul cel mai clar că suntem pe drumul cel bun, iar Biserica nu și-a pierdut vocația sa profetică. E adevărat, e un drum strâmt și anevoios. Însă este drumul crucii și este mântuitor. Vai de cei care aleg ca, alături de mulțimile întărâtate, să arunce cu vorbele ca și cum ar fi pietre și să își calomnieze semenii lor pentru credința lor.
Reacția asta concertată- cu aceiași trompeți jegoși care fac treaba slinoasă a securității – Mordorul de la Newsweek care-și aduce aminte, băi, coincidență, tocmai acum, că s-ar putea ca dosarul ăla Secu să nu fie totuși ars, Adevărul care bagă strâmbe cu documente (unde erau pasionații de arhive) în care patriarhul (Teoctist, dar important e să fie (PF) Daniel în poză) felicita în 89 multiubitul conducător, cine știe ce televiziuni de turturici indignat expandate, confirmă din plin că
DA, E PERSECUȚIE ASUPRA BOR. DA, SUNT ANTIORTODOCȘI. DA, VOR SUPUNERE. NU TE SUPUI, TE EXECUTĂM (mai întâi, moral, public).
„În toamna anului 1989, cu prilejul hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, în 27 octombire, autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie motivând că în aceeași zi, în clădirea de alături, unde era sediul Marii Adunări Naționale, ar avea loc o ședință importantă. Astfel, patriarhul Teoctist a fost obligat să transfere racla de pe Dealul Mitropoliei, de la Catedrală, dar nu a dus-o prea departe, ci la Biserica Sf. Nicolae-Vlădica din apropiere”, a amintit PF Daniel. „Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut.”
Nici nu se aude această frază când vine vorba de locul de muncă – adică: Mă voi abține de la a obține un venit, deoarece riscul pentru sănătatea mea este prea mare. Mă voi întoarce la muncă când va fi din nou lipsit de pericol. Nu, se pare că doar bisericile sunt supuse acestui nivel unic de pericol – la fel cum au făcut-o în prima parte a acestui an, făcându-le mai riscante decât transportul public și magazinele cu mărfuri la reduceri la un loc. Adevărul este că, în actualul climat de nebunie, mulți creștini ortodocși nu numai ca au deviat de la măsurile de siguranță realiste la isteria socială, ci au găsit și isteria socială ca fiind cea mai convenabilă acoperire pentru a evita orice lucru incomod sau dificil. Trebuie să vizitezi o rudă? Nu până nu va fi din nou în siguranță. Trebuie să termini o treabă dificilă? Nu până nu va fi din nou în siguranță. Dar ce zici să te întorci la biserică în fiecare duminică dimineață …?
Iaşiul a devenit pentru câteva zile un adevărat pustiu al Carantaniei, unde Ispititorul a îmbrăcat savuros, fariseic şi ipocrit, nenumărate ipostaze, neţinând cont că bucuria sărbătorii se putea desfăşura în condiţii de respectare, cu stricteţe, a recomandărilor sanitare în vreme de pandemie şi cu încredinţarea că orice creştin, iubindu-şi aproapele, se protejează atât pe sine, cât şi pe cei din jurul său. Dar, aşa cum deja ştim, sfidarea credinţei nu are nevoie de argumente pentru a se instala. Este nevoie doar de determinare şi, mai ales, de consecvenţă. Peste câteva zile îşi va căuta nestingherit rezidenţă undeva prin Bucureşti.
Hotnews: Premieră: Mai mulţi jandarmi decât pelerini în curtea Mitropoliei Iași, la moaștele Sf. Parascheva / Mitropolia a cerut modificarea restricțiilor pentru cei din alte localități (…) După ce marţi seara reprezentanţii Mitropoliei au anunţat că au informat Prefectura că …
Stimați oficiali ai statului român, boala nu se combate cu metode polițienești, ci se poate combate cu înțelepciune, fără a pune poveri suplimentare pe umerii oamenilor. Suedia, țara în care își are sediul Episcopia noastră a Europei de Nord, este o dovadă în acest sens.
Este pentru prima dată, cred, în istoria Moldovei, când se întâmplă așa ceva. Au fost invazii, războaie, molime de tot felul, regimuri totalitare. Sfintele moaște ale Sfintei Cuvioase Parascheva au fost dintotdeauna izvor de alinare, de vindecare și de întărire, iar oamenilor li s-a permis să se apropie de ele. Astăzi, au ajuns să fie considerate sursă de contaminare.
Este tot mai evident faptul că cernerea nu se va face doar în rândul credincioșilor, ci va cuprinde și clerul și poporul deopotrivă…
Cei care prizează de pe acum “învățăturile demonice”, care rezonează în cuget cu toate răstălmăcirile ce vin din afara Bisericii, de la toți care vor să schimbe Predania, care ne dau sfaturi despre cum și ce trebuie să facem în Biserică, despre cum trebuie să acomodăm discursul, rânduielile, slujba și comportamentul bisericesc în funcție de recomandările antihriștilor dictaturii politico-sanitare, toți aceștia sunt într-un cuget, cu duhurile, nu cu turma și nici cu Dumnezeu, desigur…
Vin vremuri grele… Mulți vor cădea în înșelarea duhurilor care urzesc război împotriva Bisericii și a adevăraților închinători…
Apostazia bate la ușă… Prigoana, așișderea…
Parintele Marius-Ciprian Pop, la Concertul de Pricesne „Din suflet de creștin”, Ediția a XIII-a, Catedrala „Sfânta Treime” din Baia Mare, 24 iunie 2020: „Auzi, cica distantare sociala… Cand, in primele veacuri crestine, nu se trecea la jertfa Euharistiei in …
În ceea ce privește modul de administrare a negrăitelor Taine către credincioși, Biserica, respectând Sfânta Tradiție care este împletită în mod inextricabil cu practica ecleziastică de zi cu si și cu experiența chenotică, și ca pazitor și păstrător atent al acestor tradiții transmise de la Sfinții Părinti, nu găsește că are vreo nevoie de schimbare a acestui mod, mai ales sub presiunea factorilor externi.
Rugați-vă cu psalmi. Aveți grijă de sănătate. Medicină nu mai există. Mai există medici, dar medicina a abdicat. Bucurați-vă de orice om bun pe care îl cunoașteți. Păziți-vă de deznădejde. Nu lăsați focul să se stingă. Nimic din ce nu trebuie să se întîmple nu se va întîmpla. Multe poate rugăciunea dreptului. Rugați-vă cum nu v-ați rugat niciodată, știind că doar rugăciunea poate schimba mersul Universului, așa cum l-a schimbat în vremea lui Noe. Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu și Tată, și împărtășirea Sfîntului Duh să fie cu voi cu toți.
Sinodul Permanent a decis unanim să trimită Scrisori Sinodale corespunzătoare de răspuns, în care va fi înfățișat din nou faptul că Biserica Greciei rămâne în încredințarea dogmatică și teologică exprimată de la început că «Taina Sfântă a dumnezeieștii Euharistii rămâne de nenegociat, după cum ne-a fost predată de învățătura din Tradiția Ortodoxă și a Sfinților Părinți ai Sfintei noastre Biserici», precum și că «procedura administrării dumnezeieștii Împărtășanii credincioșilor rămâne precum este și după cum ne-a fost predată de Sfinții Părinți și de Sfânta noastră Tradiție».”
În interiorul lăcașelor de cult și în locațiile unde se desfășoară slujbe cu caracter privat este obligatorie purtarea măștii
Slujbele care se vor oficia de către personalul de cult în aer liber se vor desfășura cu menținerea distanței de 1,5 metri între persoane
Slujbele religioase desfășurate în spații publice, în exteriorul lăcașurilor de cult, nu sunt considerate adunări publice
Taina aceasta este sensul existentei noastre, al fiintarii noastre in Biserica. Nu poate nimeni sa ne spuna cum sa facem, cum sa pregatim Sfanta Impartasanie. Lucrurile au luat-o razna si oamenii acestia care nu au credinta si, mai ales nu au empatie… – empatie inseamna sa-ti fie mila de celalalt, sa gandesti strategii, astfel incat sa-l ocrotesti si sa nu-l privezi de ce are mai sfant – vor avea pe constiinta batranele care n-au putut veni in Saptamâna Mare sa-si planga mortii, sa impodobeasca Sfanta Cruce, sa participe la Denii si sa-si pomeneasca copiii și nepotii. Vor avea pe constiinta acele persoane care nu vor mai trai si care nu vor mai prinde Pastele viitor. Noi astea le spunem pentru ca le credem, dar nici nu le pasa, atat de lipsiti de empatie sunt…
Discuția asupra linguriței a pornit eronat în spațiul public, întrucât Biserica nu este unitate de alimentație publică, ci instituție de cult. Împărtășania nu este mâncare și băutură firească (adică aliment pentru trup) ci este hrana cea mai sfântă pentru viața veșnică, Hristos prezent real, întrând în alcătuirea făpturii noastre, prin care ne îndumnezeim. Prin urmare, este o delimitare categorică între Hristos-Dumnezeu și alimentele firești, iar împărtășania și dăruirea ei credincioșilor este atributul exclusiv al Bisericii
De aceea, sfatul meu este următorul: dragi secularişti intoleranţi şi alergici la credinţă, dacă nu vă priveşte, în mod direct, maniera în care ne trăim viaţa spirituală şi liturgică, adică nu sunteţi parte integrantă a ei, nu duceţi grija noastră că ne descurcăm cât se poate de bine şi fără minţile dumneavoastră luminate de neonul Iluminismului şi al ateismului feroce de factură neocomunistă.
Pentru minţile drill lockdown linguriţa este aprioric virusoforă, deşi nimeni nu a putut demonstra, obiectiv vorbind, cel puţin până acum, cu argumente ştiinţifice, – oricum este la modă să ne închinăm zeiţei „Ştiinţa” – , că acest obiect de cult este un pericol epidemiologic de neînvins. Nu idolatrizăm linguriţa, dar nici nu este nevoie să ni se spună care ar trebui sau nu să fie rolul ei în cultul Bisericii. Sau că oricând poate fi extirpată din Liturghie, doar pentru că unora li se năzăreşte că ar fi agent patogen al virusului buclucaş. A ni se sugera introducerea linguriţelor de unică folosinţă şi perfect aseptizate în modul de împărtăşire al credincioşilor, îmi pare că este ca şi cum i-aş recomanda stomatologului să îmi extragă măseaua cu un patent de scos cuie, care mai întîi a fost îmbălsămat în substanţe virucide.
Sfânta Chinotită nu este împotrivitoare măsurilor de prevenire împotriva coronavirusului și respectă eforturile autorităților de Stat, ale oamenilor de știință și ale celor ce lucrează în domeniul medical, pentru a face față pandemiei. Facem, cu ajutorul lui Dumnezeu, ceea ce este omenește posibil, iar măsurile de protecție au fost luate și sunt respectate până în ziua de azi, cu grijă și discernământ, și în Sfântul Munte. Totuși, această pandemie și tratamentul ei nu trebuie să afecteze în niciun caz posibilitatea credincioșilor de a participa la Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe, având ca rezultat îngrădirea libertății religioase și a cultului creștin.
În circumstanțele actuale, dificile, ale pandemiei, există o nevoie crescută de a recurge la ajutorul lui Dumnezeu, de a participa la tainele mântuitoare ale Bisericii, de a chema ajutorul dumnezeiesc și mijlocirea sfinților prin diferitele mijloace pe care le cunoaștem din experiența eclezială de-a lungul secolelor, adică săvârșirea procesiunilor cu sfintele icoane și prascumpele moaște, citirea rugăciunilor speciale, săvârșirea slujbelor speciale.
Să fie doar o măsură temporară „amânarea oferirii Euharistiei”? Credem că este cea mai mare iluzie pe care ne-o facem în legătură cu gândul că această nebunie se va încheia. Suntem doar la începutul, începutului…
Să ne amintim: Liturghia este doar una. Fără oferirea Euharistiei nu există Liturghie. Vom participa doar la un spectacol teatral, gol și fără vreun sens. Așa au crezut și așa au făcut Apostolii. Apoi Părinții. Doar prin împărtășire simțim toți comunitatea și comuniunea. Așa s-a menținut conștiința vie că ne împărtășim în mod real cu Hristos. Nu cu simboluri. Ci cu Cel care ne-a spus „Eu sunt Învierea și Viața”. Împreună, ca Biserică. Niciodată unul fără altul!
De ce nu vrei, omule, să fii demn și liber?
De ce iubești colivia mai mult decât zborul și lanțurile mai mult decât propriile aripi?
Cum să accepți cu toată resemnarea să fii slugă cezarului, mai mult decât prieten lui Dumnezeu?
Cum să accepți să-ți ții credincioșii pe la garduri, pe la uși ferecate, flămânzi și însetați de Dumnezeire, în timp ce tu înfuleci cu poftă și nesaț, singur la Sf. Masă?
Linguriţa de plastic este de neacceptat. Nu numai cea de plastic ci şi alte linguriţe personale de argint sau alte metale preţioase. Acestea presupun o necinstire a Sfintei Împărtăşanii şi lipsa de credinţă în puterea ei dumnezeiască. Nu argintul elimină microbii ci Hristos cel înviat cu Trupul Său îndumnezeit! În istoria Bisericii Ortodoxe nu există un singur caz de îmbolnăvire sau contaminare de la Sfânta Împărtăşanie. “Cel ce se teme de asemenea boli sau contaminări, ar fi mai bine să nu se prezinte la Sfânta Împărtăşanie, decât să pretindă împărtăşirea cu linguriţa separată”.
Problema împărtăşirii cu mai multe linguriţe atinge şi loveşte chiar fondul dogmatic, esenţa Creştinismului, iar unii nici măcar nu sunt conştienţi de aceasta: adică vin la biserică, dar nu mă apropii de Tine, Doamne, pentru că unii îmi spun că mă voi îmbolnăvi când mă voi atinge de Tine! Şi eu îi cred pe ei, nu pe Tine!
La înțelepciunea, răbdarea și responsabilitatea Bisericii, autoritățile trebuie să răspundă simetric, cum se procedează între două instituții care se susțin și se respectă reciproc, conform Legii Cultelor. Acest lucru îl așteaptă creștinii! Credincioșii nu mai pot fi ținuți departe de biserică, de Liturghie, de rugăciune și comuniune. Altfel, nu ne vor ajunge toate medicamentele să-i tratăm de depresie, de disperare, de sărăcie și câte pericole nu mai pot fi enumerate. Românii sunt oameni frumoși, voioși și credincioși. De aceea au trecut cu greu, dar cu bine, peste această experiență traumatizantă, însă, din 15 mai, când se ridică starea de urgență, trebuie revenit treptat la normalitate, așa cum gradual s-au instituit și restricțiile.
„Normalizarea vieții sociale înseamnă, așadar, în mod evident, și revenirea oamenilor, cu respectarea măsurilor de protecție necesare, la exercitarea dreptului lor fundamental la viața religioasă publică, adică în lăcașurile de cult”.