Suntem mult mai aproape de acest delir neobolsevic decat am crede. Intr-adevar, exact ca in episodul martirizarii Sfantului Mucenic Arhidiacon Stefan, vedem ce reactii starneste o fotografie cu o familie insotita si de conceptul “traditionala”. O reactie de furie si de urechi astupate: oamenii nu vor, pur si simplu, sa auda acel cuvant. Familie traditionala a devenit un cuvant de jar, care arde, un cuvant care infurie, straneste impotrivire si ostilitate. Este mai mult decat cenzura, sau decat o obsedanta politie a cuvintelor. Este mai mult decat corectitudine politica. Este un delir paranoic fata de adevar si fata de evidenta. Este o stare.
Articole cu eticheta (tag): familie traditionala
Probabil mulți nu sunt de acord cu mine, dar vreau să spun că discuția despre introducerea în Constituție a unei părți care să spună că familia trebuie făcută dintr-un bărbat și o femeie nu mi se pare o chestiune care ține de extremism religios. Am auzit voci spunând: „S-au strâns 3 milioane de semnături de extremiști ortodocși…”, dar nu asta e problema. Problema este că asta e o chestiune de natură, nu de religie – religia evident, o susține și ea, pentru că Dumnezeu a făcut un bărbat și o femeie. Dar asta vine pe planul doi deja. Pe planul întâi e faptul că un copil se naște numai dintr-un bărbat și-o femeie. Aici, în România, suntem încă mai aproape de natură și în sensul ăsta cred că trebuie să avem grijă să rămânem europeni, e clar că e singura noastră definiție și singura noastră șansă.
„Sunt lucruri simple pe care le (re)descoperim aici, dacă le aude un om care a stat toată viaţa la ţară, râde în hohote de noi. Spre exemplu, ne place să ieşim noaptea în curte şi să ne uităm la stele. Alt exemplu: aici nu poţi fi trist. Dacă ieşi afară şi vezi ce e în jurul tău, nu ai cum să fii trist. Cum dă iarba, cum înfloreşte natura, să surprinzi toate fazele – astea sunt nişte minuni pe care le pierzi dacă stai la oraş. Acolo vezi numai betoane, te dezumanizează. Îţi afectează şi relaţia cu Dumnezeu: e foarte greu să îl mai vezi în jurul tău, când tot ce e în jurul tău e făcut de om. Aici, la ţară, viaţa spirituală este mai profundă. Şi asta e, de fapt, viaţa, restul sunt înlocuitori”, consideră Cristian. Nici el, nici Alina nu au avut dubii în legătură cu acest viitor al lor diferit de clişeul omului născut şi crescut în capitală. „Da, acesta e adevărul, trăim în nişte clişee: un om născut în Bucureşti nici nu concepe să nu stea într-un apartament în oraş! De ce să vrei să te duci în altă parte? Dacă îi spui că vrei la ţară, ori au luat-o razna, ori eşti vegan, ori eşti fundamentalist (ortodox sau de altă religie), ori, cumva, ceva este în neregulă cu tine!”, râd cei doi soţi. Dar, pentru ei, libertatea oferită de viaţa la ţară, provocarea („altfel eşti stimulat creativ când nu ai totul de-a gata”), procesul de documentare şi realizările obţinute sunt câştiguri pentru tot restul vieţii şi pentru orice îşi vor mai propune să facă.
Așa că, deși m-aș bucura să fie altfel, știind ce știu despre cum funcționează stăpânirea de acum eu unul estimez că și ispravnicii de la București vor primi semnăturile, le vor analiza, le vor dezbate, dar la urmă vor face tot cum poruncește stăpânirea. Vor fi suficiente miorlăiturile de rigoare ale ONG-urilor cu trei membri, articolele și dezbaterile panicate despre soarta drepturilor omului ale năimiților din presă, ba poate și câte o mică însenare, un accident, un caz grav de “discriminare” și să veți vedea cum se schimbă placa ce-o să ne cânte neîncetat menestrelii stăpânirii: “Români, ne pare rău, dar voi sunteți chiar rău înapoiați! Ce v-a apucat, vă lăsați manipulați de popi și nu mai vreți să fiți în rând cu lumea? Nu ziceați voi că vreți să aveți o țară ca afară? Păi dacă vreți așa, atunci hai să uităm de milioanele de semnături și lăsați Constituția pe mâna noastră, cei care știm cum să o interpretăm corect politic, ca să vă bucurați și voi de nediscriminare și de diverse forme de familie “ca afară”. Înapoi la muncă, aveți rate de plătit!”
Fiecare dintre noi, din poziția și slujirea la care suntem chemați: Stat, Biserică, familie, prieteni, cetățeni responsabili, avem obligația morală să susținem valorile familiale tradiționale și să găsim soluții pentru ca acestea să fie cultivate în interesul copiilor, respectând și aspectele culturale și spirituale la care părinții aderă. Avem obligația morală să veghem pentru ca nu cumva tăvălugul abordărilor strict instituționale să reducă relațiile din societate la proceduri administrative și date statistice.
Din toate punctele de vedere, conferinta Coalitiei este o stire. Obiectivele initiatorilor, in aceasta etapa au fost deja depasite, cel putin dpdv cantitativ, si inca intr-o maniera spectaculoasa. Proiectul, in sine, este amplu, de vreme ce vizeaza revizuirea Constitutiei, deci este de interes public. De aceea, ignorarea conferintei nu tine de indolenta sau de lipsa de informare in redactii, ci de strategie. Nu e posibil sa fii agentie de presa si sa nu dai stirea! Este pur si simplu compromitator… Nici nu conteaza daca esti pro sau contra, pur si simplu, daca te numesti ziarist, nu poti sa NU dai stirea. Decat daca o faci deliberat, strategic.
Dacă îi lăsăm să fie educați asupra egalității de gen și îi și provocăm să facă sex cât mai des și mai protejat, dacă se droghează cu droguri aprobate de stat, citesc reviste porno și merg la bordeluri protejate de finațiștii lucizi ai statului, dacă devin delatori împotriva propriilor părinți și bunici vom primi premiul Barnevernet pentru educație? Mă gândesc: oare dacă îți duci copiii noaptea la demonstrații de stradă unde se înjură instituții și oameni, unde argoul de galerie de fotbal este la putere și unde sunt prezente undele manipulării ești un tată bun, responsabil?
Biserica va fi identificata drept un agresor manipulator si intimidant, preotii vor fi filmati cum vin dupa semnaturi, tineriifrumosi se vor filma cum resping eroic incercarile marsave ale “sutanistilor” de a oropsi bietii homosexuali. Cei care vor semna vor fi portretizati drept oamenii expirati ai Romaniei, “aia de la sate”, “mosii si babele”, “habotnicii”, iar cei care resping vor fi eroizati, aplaudati, vor fi unsi, botezati si afirmati in noua categorie sociala privilegiata, de elita, a Romaniei, adica integrati in absolutul #Colectiv.
In 2006, Gabbana declarase pentru Daily Mail: “ma opun ideii conform careia un copil ar putea fi crescut de doi parinti gay”. Astfel de afirmatii nu au afectat, inca, afacerea Dolce&Gabbana, dar, pe masura ce drepturile gay castiga teren, va fi tot mai putin loc pentru libera exprimare a celor care li se opun – chiar daca acestia ar fi ei insisi homosexuali.
Problema noastră este că fixăm limite, dar nu avem puterea să privim avortul în faţă. Cosmetizăm termenii, ne ascundem după cuvinte. Spunem avort, deşi este crimă. Spunem produs de concepţie deşi este copil. Spunem întrerupere de sarcină deşi este întrerupere a unei vieţi.
Vremuri vechi si noi: Cărţile pentru copii care infăţişează familiile tradiţionale ar trebui interzise, conform Comisiei pentru Drepturile Femeii şi Egalitatea de Gen Cărțile care înfăţişează imaginea “tradițională” a familiei, cu mame ce se ocupă cu îngrijirea copiilor şi taţi care …