Parintele Marius-Ciprian Pop, la Concertul de Pricesne „Din suflet de creștin”, Ediția a XIII-a, Catedrala „Sfânta Treime” din Baia Mare, 24 iunie 2020: „Auzi, cica distantare sociala… Cand, in primele veacuri crestine, nu se trecea la jertfa Euharistiei in …
Articole cu eticheta (tag): preot ortodox
N-am crezut niciodată că dărnicia și dragostea dumneavoastră ne va ajuta să devenim oaza de bunătate pentru atâtea suflețele. La o simplă medie de 5 copii de mamă, practic într-o singură zi asigurăm supraviețuirea a 942 de persoane timp de 1 săptămână.
Mădălina ne-a întrebat cum stăm cu lista?
Glumeam, de fapt toate mamele ne întreabă îngrijorate: copiii noștri mai primesc ceva de Paște?
Ce să le spun?
Domnul Hristos să ne țină în brațele Sale acum și în veșnicie!
Îmi doresc din toată inima să găsim în această Înviere bucuria renașterii prin suferință așa cum și Hristos ne-a adus Învierea după răstignirea Sa. Și provocarea Paștelui 2019 pentru mine este ceea ce ne lipsește nouă: a renaște de bună voie, nu de nevoie! Iar pentru aceasta nu e nevoie decât să te uiți la ceilalți. Aș fi bucuros ca și cei care nu au suferit și o duc bine să-și ajute aproapele.
Evaluând cazul preotului profesor acuzat că ar fi agresat vineri, 22 martie 2019, la ora prânzului, un copil de la Școala Primară din localitatea Baranca (județul Botoșani), avem argumente pentru a susține că acuzațiile sunt, în covârșitoarea lor majoritate, cu totul nefondate. Este dureros că s-au preluat în spațiul public spusele familiei copilului ca și cum acestea ar fi întrutotul adevărate, fără a acorda prezumția de nevinovăție părții acuzate. S-a intoxicat opinia publică într-un mod stupefiant, încurajându-se nu doar anticlericalismul, ci și escaladarea unui presupus conflict interreligios. Manipularea a mers atât de departe încât, spre exemplu, un post de televiziune central a prezentat cazul de la Baranca folosind în buclă imagini blurate de la un caz de acum câțiva ani ca și cum ar fi fost secvențe ale conflictului de zilele trecute.
Ori coexistăm, ori strângem din dinți, facem niște pași înapoi – și chiar ne adunăm dinții de pe jos, din iarbă? Eventual, chiar din iarba din curtea bisericii?
Şi, în clipa în care am fost hirotonit, efectiv a simţit că un nou organ s-a grefat pe sufletul meu s-a grefat în mine. Şi când ea mi-a spus lucrul ăsta, i-am spus: “Ştii, exact asta am şi simţit!” S-a schimbat viaţa mea. Cel mai mare regret este că am acceptat să fiu preot, iar cea mai mare bucurie este că am acceptat să devin preot. Trăim într-un paradox, creştinismul e un paradox şi le trăim pe amândouă. Marea, marea bucurie şi mare tristeţe pe care le simt este sfârşitul Liturghiei. Tristeţe că se termină Liturghia. Că ajung la momentul binecuvântării finale şi că s-a terminat. Suntem rupţi din timp şi din spaţiu în Liturghie.
“Dacă Hristos a venit pe pământ şi a dat această lumină, şi a pus această Biserică, spunând că «Biserica este una», Dumnezeu nu poate să se schimbe. Dumnezeu nu e ca omul. Când face un lucru, îl face trainic şi …
Doxologia: Arhim Mihail Daniliuc: Faima lumească arsă de focul crematoriului Discuțiile aprinse despre incinerarea unei cunoscute persoane publice recent decedate mi-au amintit de un dialog avut, acum câţiva ani, cu un personaj ce a dorit ca trupul lui să fie …