De exemplu, școlile publice din toată Canada (și din multe locuri din SUA) încep să implementeze o educație sexuală care este în contradicție directă cu credințele majorității comunităților tradiționale — și guvernele încep să ia la ochi școlile creștine și private, ca refugii indezirabile de gândire și educație disidentă. Și mai rău: Părinții și asistenții maternali creștini sunt „descalificați” în număr tot mai mare de la adopția sau creșterea de copii, din cauza opiniilor lor.
Numai cu ajutorul lui Dumnezeu poți să ajungi la răspunsuri. Este important să-ți cunoști limitele, să știi cât poți, și mai ales când nu mai poți, crede cu tărie Paul Gherasim. „Ca să ajungi să-ți dai seama cu adevărat unde te afli în experiența ta trebuie să cauți să înveți toată viața. Viața este un studiu permanent, dar studiul acesta îl faci prin darul pe care ți l-a dat Dumnezeu. Împlinirea acelui dar cere o experiență de o viață. Acest lucru se întâmplă ca să-ți dai seama că atunci când înaintezi spre bine se cere să ai cunoștință de neajunsurile tale. Adică, să-ți dai seama că nu poți mai mult și să spui: «Ajută-mă Doamne! Nu pot mai mult!»”, mărturisește maestrul Gherasim. Oamenii, în trecut, când aveau toți câte ceva de făcut din ceea ce au învățat și moștenit de la înaintași, aveau un dar. „Unii aveau darul de a fi dascăli, alții tâmplari, pietrari. Toți își foloseau darurile prin meșteșuguri. Oamenii erau lăsați să slujească unii altora și adesea dintre acei oameni au fost unii care au reușit mai mult. Lumina pe care o descoperim în natură își are izvorul în lumina neapropiată. Lumina cuvântului lui Dumnezeu, lumina logosului”, spune pictorul.
Fiindcă principii și mecanisme de acest fel au fost aplicate cu succes de atâția ani, unii dintre noi nu ridică fruntea, sufletul și steagul ca la o mare sărbătoare, de 1 decembrie. Alții poate ridică doar pahare, ca de mini-concediu. Printre multe altele, asta s-a și dorit. Să nu mai ai sentimentul că aparții unei națiuni, stăpână peste o țară. Să nu mai prețuiești ceea ce e al neamului tău, să nu mai sărbătorești ceea ce e important pentru nația ta, să nu mai speri. Să accepți blegit plecarea în pribegie, să îți fie cumpărat pământul de către “investitori străini”, să nu îți mai percepi valoarea, rostul sau importanța. Să te simți rușinat de tine sau să nici nu mai știi cine ești. În felul ăsta e mai ușor să fii folosit tu, cu neamul și cu țara ta cu tot.
TRINITAS TV: Credinta si cultura azi. “Corectitudinea politică” și marxismul cultural. (06 07 2015) ActiveNews: Scriitorul Răzvan Codrescu: Ne îndreptăm spre o globalizare totalitară Nu puțini sunt aceia care consideră că România a înlocuit totalitarismul de tip comunism, cu totalitarismul …
“… Oasa a devenit pentru ei un fel de familie, o altfel de casa in care isi descopera radacinile, se descopera pe ei. Aici au aflat frumusetea lucrului facut impreuna. Impreuna se roaga, impreuna muncesc si bat muntii in lung si in lat, si tot impreuna… dau de Dumnezeu”.
Sfântul Nicolae este Părintele, Fratele, Fiul, Prietenul pe care-l aşteptăm să vină în fiecare an, în zorii zilei de 6 decembrie. Copilaşii creştinilor din lumea întreagă îşi curăţă încălţările, arătând prin acest gest un adevăr pe care-l neglijăm, pricina fiind variată, de cele mai multe ori: paşii îngeraşilor trebuie feriţi în lumea aceasta de lucrurile, faptele, gândurile murdare. Nicolae este, deopotrivă, Sfantul copiilor şi al bătrânilor, Sfântul bucuriilor şi al îngerilor care nu au vârstă.
/center> Filme documentare: Ultima prescură. Paștele la români Documentarul antropologic este filmat aproape integral într-un cătun al satului Bălnaca-Groşi, comuna Şuncuiuş, judeţul Bihor, iar personajul central pe Nana Veronică, o bătrână octogenară ce vieţuieşte de una singură în gospodăria proprie, în plină …
“E foarte grav că am ajuns în stadiul acesta al stărilor de lucruri… Ne acuzăm, ne dezgolim, ne discredităm, ne dezumanizăm, stăm, în faţa acestei drame, şi plângem… n-aş zice altceva decât că ticăloşi suntem, pentru că nu este o …
Mediafax: Tradiţii de CRĂCIUN: Cum îşi amintesc artiştii români Crăciunul de altădată Artişti şi personalităţi din România şi-au amintit cum petreceau sărbătorile de iarnă în copilărie, cum se pregăteau pentru Crăciun şi care era semnificaţia sărbătorii. Valentin Uritescu: Obiceiurile de Crăciun …
“Poate oamenii nu văd asta, dar România este o ţară minunată. Aici trăiesc oameni remarcabili, care nu se dau bătuţi. Au trăit experienţe îngrozitoare, care i-au afectat foarte mult: cele două războaie mondiale şi toate celelalte suferinţe trăite de la …
