SFANTUL SPIRIDON. Minunile sfantului calator, cu papucii uzati, care se schimba in fiecare an. MARTURII ALE CITITORILOR. Tropar, acatist, vecernie

12-12-2011 Sublinieri


***

“Sfântul Spiridon era de loc din insula Cipru. S-a născut către anul 268 d.Hr. într-un mic sat numit Askia, situat la opt kilometri nord de Trimitunda, aproape de Sa­la­mina, pe atunci capitala Ciprului. În tine­rețe a fost păstor de oi și a fost căsătorit, însă a rămas văduv de timpuriu. După ce s-a că­lugărit, lucrând neo­bo­sit pentru a culege mierea virtuții și cerce­tând legea lui Dum­nezeu, a de­venit iubitor de oameni și nespus de milostiv. Cu ade­vărat era Spiridon icoană și model de virtute.

Și tocmai pentru marea sa virtute a fost hirotonit episcop al Trimitundei. După hirotonirea sa, minunile au urmat una după alta.

Dumnezeu îi pedepsise pe cei din insula Ciprului cu o secetă cumplită, care adusese cu sine o foamete la fel de cumplită. Toți știau că nenorocirea nu putea fi alungată decât de un om sfânt, asemeni unui al doilea Ilie, care să deschidă cerurile prin rugăciunile sale și să facă să se pogoare peste întregul ținut milostivirea lui Dumnezeu și ploaia cea binefăcătoare. Iar acest om sfânt era Sfântul Spiridon. Și Dumnezeu nu i-a trecut cu ve­derea rugăciunea. Imediat cerul s-a înnorat, iar ploaia a început să cadă din belșug. Ploaia a ținut atât de mult, că nu s-a oprit până nu s-a rugat iarăși Sfântul. Apoi s-a fă­cut din nou cald. Întregul pământ s-a veselit.

*

Iată încă o minune a Sfântului Spiridon.

Un sărac, un prieten al Sfântului, de me­serie agricultor, chinuit de foame, a venit la un bogat, cerându-i să-i împrumute o mă­sură de grâu, făgăduindu-i că i-o va înapoia îndată ce vor veni vremuri mai bune și va trece foametea. Bogatul însă i-a spus că el nu se învoiește să dea nici măcar un sâmbure din roadele lui, dacă nu i se plătește pentru ele. Deznădăjduit, agricultorul merse la Sfân­tul Spiridon, istorisindu-i ce se întâmplase. Sfântul l-a mângâiat cum a putut și l-a trimis la casa lui. Și chiar a doua zi dimineață îl vizită el însuși pe sărac, cu o mână plină de aur, pe care i-l dădu omului, ca să meargă la bogat și să-l dea amanet, primind pentru el banii necesari. Omul ajunse, plin de bucurie, la casa bogatului. Văzând aurul, acesta din urmă, care până atunci fusese crud și lipsit de milă, deveni brusc blând și iubitor. Luând aurul, îi dădu în schimb grâul de care agri­cul­torul avea nevoie ca să-și semene ogorul și să-și hrănească familia. După ce scăpă de sărăcie, omul îi înapoie Sfântului Spiridon aurul amanetat, cu multă recunoștință.

Când îl văzu pe agricultor mulțumit, Sfân­tul i-a spus: „Vino să dăm aurul înapoi Preamilos­tivului Dumnezeu, căci El ți l-a îm­prumutat“. Îl luă cu sine în grădina unde Sfân­tul cultiva câteva legume pentru puțina sa hrană și, îndreptându-și privirea spre cer, spuse cu voce puternică:

Doamne Iisuse Hristoase, Care poți face toate cele pe care le voiești, Care ai prefăcut toiagul lui Moise în șarpe în fața faraonului Egiptului, preschim­bă și aurul acesta în ce era el mai înainte, ca toți să afle de purtarea Ta de grijă și ca să se îm­plinească cuvântul Scripturii, care zice că Domnul a făcut toate câte le-a voit...”

Și pe când se ruga Sfântul astfel, se petrecu o înfri­coșătoare minune. Aurul cel neînsuflețit se prefăcu în animal viu, în șarpe, care îndată începu să se târască printre pietre, de unde îl și luase Sfântul pentru a-l preschimba în aur.

*

Se cuvine să stăruim puțin și asupra cre­dinței neclintite a Sfântului. Următoarea minune va dovedi cu prisosință acest lucru.

Pe când domnea marele Constantin, pri­mul împărat al creștinilor, a avut loc cu­noscutul Sinod ecumenic de la Niceea, unde sfinții părinți s-au adunat pentru a-l anate­miza pe Arie hulitorul, care afirma că Dom­nul Hristos ar fi o simplă creatură a Tatălui, și pentru a apăra adevărul, acela că Hristos este Fiul lui Dumnezeu și de o ființă cu Tatăl. La Sinod lua parte și Sfântul Spi­ridon, pe atunci în vârstă de vreo 57 de ani.

Împăratul le îngăduise și unor filosofi să participe la Sinod. Aceștia, împăunați de trufie, pricepuți la a învârti vorbele, erau de partea lui Arie și combăteau cu multă în­dârjire adevărul pe care îl apărau părinții. Cu toate acestea, nu reușeau să convingă. Și, pentru că dăduseră greș cu apologia lor îngustă, începuseră să recurgă la alte șire­tlicuri sofistice înșelătoare.

Văzând Sfântul Spiridon viclenia și nerușinarea cu care ritorii cei mult vorbitori își băteau joc de învățăturile ortodocșilor, ceru și el cuvântul. Apropiindu-se, așadar, cu îndrăzneală de filosof, spuse:

– O, filosofule, ascultă-mă acum și pe mine, în numele Domnului Hristos.

Și începu:

Este Dumnezeu Creatorul cerului și al pământului și al tuturor puterilor cerești; El l-a făcut pe om din țărână, El le-a făcut pe toate cele văzute și nevăzute; numai prin Cuvântul și Duhul Său, a creat cerul, pământul, marea, aerul, animalele; la urmă l-a creat pe om, cea mai minunată dintre făpturile Sale. El a făcut totul: stelele, lumi­nătorii, ziua, noaptea și toate celelalte.

Astfel, noi știm că Hristos este Dumnezeu și Fiul lui Dumnezeu, credem că S-a născut pentru noi din Fecioară, S-a răstignit și S-a îngropat, iar apoi a înviat și S-a înălțat la cer, dăruindu-ne și nouă nestricăciunea și viața veșnică. Și spunem că va veni din nou să judece pe vii și pe morți, să le judece gândurile, faptele și vorbele. Și credem că Fiul este de aceeași ființă cu Tatăl și vrednic de aceeași cinstire.

Nu ți se par adevărate toate acestea, filo­sofule? întrebă Sfântul Spiridon.

După ce termină de vorbit, Sfântul luă în mâna stângă o cărămidă și atunci se petrecu o mare minune. În aer s-a aprins foc, iar pe pă­mânt s-a vărsat apă. Lutul a rămas în mâi­nile Sfântului. Iar filosoful cel atât de bun de gură până atunci se trezi brusc ca un pește fără de glas.

Episcopii nu mai puteau de fericire că or­to­doxia biruise prin marea minune a Sfân­tului Spiridon și dădeau necontenit slavă lui Dumnezeu.

*

Pe când se petreceau toate acestea, muri fiica Sfântului, Irina. Întorcându-se Sfântul de la Sinod, a fost înștiințat că fiica lui luase spre păstrare, pe când încă mai era în viață, o podoabă de aur, care rămăsese la dânsa, pentru că murise pe neașteptate.

Sfântul căută obiectul cu pricina în toată casa, dar nu-l găsi pe nicăieri. A mers, apoi, la mormântul fiicei sale și, ca și când ea nu ar fi fost moartă, ci încă vie, o strigă pe nume și o întrebă:

– Irina, fiica mea, unde ai pus bijuteria aceea de aur care ți-a fost dată spre păstrare?

Iar moarta îi răspunse, ca și cum s-ar fi trezit dintr-un somn ușor:

– Stăpâne, am pus-o în cutare loc din casă.

Sfântul Spiridon merse acasă, căută biju­teria de-a dreptul în locul de care-i pomenise moarta și o găsi, într-adevăr, chiar acolo. O luă și i-o dădu femeii.

*

Într-o zi, noul împărat, Constantin, al An­­tiohiei fu lovit pe neașteptate de o boală grea. Nici unul din cei mai pricepuți medici nu izbutise să-l tămăduiască, deși pe toți îi chemase, făgăduindu-le mari răsplăți. Dis­perat, nemaiașteptând nici un ajutor de la oameni, împăratul își puse nădejdea numai în Dumnezeu, ca în singurul vindecător al tru­pului și al sufletului. Rugându-se fier­binte, într-o noapte avu un vis. Văzu un în­ger care îi arătă o ceată de episcopi. Printre ei, se aflau doi sfinți, episcopi și ei, dar care păreau a fi mai-marii lor. Îngerul îl înștiință că numai aceștia doi îl vor putea vindeca de boala sa. Trezindu-se din somn, împăratul începu a-și frământa mintea, întrebându-se cine ar putea fi acei doi episcopi, dar îi era cu neputință să-și dea seama.

În cele din urmă se hotărî să facă astfel: dădu poruncă să fie chemați toți episcopii virtuoși și cu viață sfântă din împărăție, spe­rând că îi va recunoaște printre ei pe cei pe care îngerul i-i arătase în vedenie ca fiind vindecătorii lui. Dădu poruncă scrisă tuturor orașelor din împărăție să-și invite episcopii. Și pentru că nu-l recunoscu printre ei pe cel dorit, trimise poruncă și în Cipru, să fie che­mat Sfântul Spiridon. Acesta, cu harul lui Dumnezeu, cunoștea cu duhul mai înainte ce avea să i se întâmple împăratului. Așa că răspunse bucuros chemării lui.

Sfântul era îmbrăcat foarte modest, ba chiar sărăcăcios; în mâna dreaptă avea un toiag de finic, iar pe cap – potcapul. Ba mai avea atârnat de gât, după obiceiul locui­torilor orașului sfânt, un vas de lut în care ținea ulei sfințit de la Crucea Domnului. Un slujitor împărătesc, văzându-l atât de sără­căcios, îl crezu nevrednic să se înfățișeze înaintea împăratului și-i mai trase și o palmă. Sfântul, suflet curajos și iubitor de pătimiri, îi întoarse pălmuitorului și celălalt obraz. Arătându-i atâta răbdare celui care îl in­sul­tase cu nerușinare, acesta din urmă fu co­pleșit de mustrări de cuget. Îndată află că cel pălmuit era episcop și-și ceru iertare cu umi­lință. Sfântul nu numai că îl iertă, dar îi mai și răsplăti pocăința întărindu-l cu povețe pă­rintești și cuvinte de folos.

Cu toții l-au condus pe Sfânt, cu mult respect, la împărat.

Acesta îi privea cu multă luare aminte chipul, de la înălțimea tronului său. Mai ales îmbrăcămintea Sfântului îl atrăgea. Pricepu că pe dânsul îl văzuse în vis – îi recu­noscu toiagul, potcapul, vasul atârnat de gât și îmbrăcămintea. Se ridică de pe tron și se îndreptă în grabă spre Sfântul Spiridon. Uitând de rangul său împărătesc și de toată slava lumească, înclinându-se în fața Sfântului, îi ceru, cu lacrimi în ochi, să se roage pentru dânsul. Și, într-adevăr, îndată ce mâna Sfântului atinse creștetul împăratului, bol­na­vul se însănătoși pe loc.

[…]

*

După aceste evenimente cutremurătoare, Sfântul Spiridon se întoarse din Antiohia în Cipru, la turma sa și la treburile zilnice. Într-o zi, un negustor oarecare vru să cumpere de la dânsul o sută de capre din turma pe care o păs­torea Sfântul. Se învoiră la un preț, urmând ca apoi omul să vină să-și ia în primire ca­prele. Cumpărătorul însă nu avea gânduri prea curate. Plătise numai pentru 99 de capre, vrând ca, prin acest vicleșug, să-l înșele pe Sfânt și sperând să se aleagă cu un câștig mai mare.

Când veni omul, intrară amândoi în țarcul unde Sfântul ținea caprele. Acolo însă vă­zură cu mirare că se petrecea un lucru ciudat. Una din capre, cea pentru care omul nu plătise, nu voia cu nici un chip să le urmeze pe ce­lelalte și se tot întorcea, cu încăpă­țânare, în țarc. Cumpărătorul cel viclean însă o întorcea din drum cu forța, plin de furie. De trei ori capra a vrut să meargă în țarc și a fost în­toarsă cu forța de cumpărătorul care nu plă­tise pentru ea. Sfântul, nevrând să-l vădească pe mincinos și să-l facă de rușine în fața oa­menilor, îi spuse cu blândețe:

– Copilul meu, poate că animalul nu se poartă astfel fără vreun motiv; poate că tu, grăbit fiind, ai uitat să plătești pentru ea…

Simțindu-se prins cu minciuna, omul măr­­turisi, rușinat, înșelăciunea pe care o pusese la cale și-și ceru iertare. După ce cum­pă­ră­torul plăti cinstit, capra se liniști ca prin mi­nune și le urmă pe celelalte.

*

Am vorbit mai înainte de marea smerenie a Sfântului Spiridon. Deși era episcop, el nu se rușina să-și vadă de turma sa de oi și capre ca un păstor oarecare.

Pentru că încrederea Sfântului în purtarea de grijă a lui Dumnezeu era nelimitată, dânsul nu-și păzea țarcul niciodată. Într-o noapte, niște hoți, găsindu-l nepăzit și văzând că puteau intra nestingheriți, furară câteva oi. Atunci când doi hoți i-au furat câteva oi, Dumnezeu i-a legat pe aceștia cu legături ne­văzute. Aceștia nu mai puteau face nici o mișcare. Pradă celei mai cumplite groaze, stă­tură astfel țintuiți până dimineață, când sosi Sfântul Spiridon și-i găsi. Văzându-i, înțe­lese numaidecât ce se petrecuse. Cu ru­gă­ciunile sale, Îl înduplecă pe Domnul să-i dezlege, iar Domnul îi ascultă rugăciunea. Sfântul nu numai că nu-i pedepsi pentru fapta lor, cum ar fi procedat oricare alt om, dar îi povățui cu multă blândețe să se lase de hoție, să-și schimbe viața și să apuce drumul cel drept al pocăinței. Și le mai dărui, pe deasupra, și câte un berbec, ca să le răsplă­tească „osteneala“…

*

[…]

După o viață întreagă în slujba Domnului, Sfântul s-a mutat în patria ce­rească, pentru a sluji cu smerenie în so­borul sfinților, la ve­­­ne­rabila vârstă de 80 de ani, către anul 348 d.Hr., fiind îngropat în biserica „Sf. Apostoli“ din Trimitunda.

Când arabii au ocupat insula, ciprioții au deschis mormântul Sfântului pentru a muta sfintele moaște la Constantinopol. Atunci au descoperit că trupul Sfântului era întreg, iar din mormânt ieșea un miros de busuioc, semn al sfințeniei vieții sale. Când a căzut Constantinopolul în 1453, sfintele moaște au fost mutate în Serbia, după care un părinte din Corfu le-a adus în insula din Grecia unde se găsesc și acum. Până în ziua de astăzi sfintele moaște întregi ale Sfântului Spiridon continuă să facă minuni cu puterea lui Dumnezeu. El este cunoscut ca „sfântul călător“, deoarece papucii de mătase de pe tălpile sale se uzează în fiecare an și sunt în­locuiți la praznicul său. Sfântul Spiridon este cinstit de Biserică în ziua de 12 decembrie.

Dar nu i-a părăsit pe creștini. Doar că este acum aproape de Dumnezeu și are încă și mai mare îndrăzneală către Dânsul. Iar mi­nunile care s-au petrecut și după trecerea sa din viața pământească le covârșesc ca număr pe cele din timpul vieții.

INTEGRAL la sursa: Doxologia – Viata Sfantului Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei


***
Troparul Sfantului Ierarh Spiridon – Glas 1

Soborului celui dintâi te-ai arătat apărător şi de minuni făcător, de Dumnezeu purtătorule Spiridoane, părintele nostru. Pentru aceasta cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit şi şarpele în aur l-ai prefăcut. Şi când ai cântat tu sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfinţite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.


Categorii

1. SPECIAL, Minuni si convertiri, Sfantul Spiridon, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, VIDEO

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

55 Commentarii la “SFANTUL SPIRIDON. Minunile sfantului calator, cu papucii uzati, care se schimba in fiecare an. MARTURII ALE CITITORILOR. Tropar, acatist, vecernie

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. @ Sim

    Da mi-ar face placere sa vorbim in particular dar cum luam legatura???

    Oameni buni, niciodata nu am crezut k o sa simt asa fata de tatal meu.Daca cineva imi spunea acum 10 ani ca voi ajunge in situatia asta il faceam mincinos.
    Nu stiu daca e vorba de ura…cat despre faptul ca s-a ajuns in situatia in care chiar nu ma mai simt bine in prezenta lui. Parca emana numai rautate…am incercat sa dau totul pe bautura (ca na…are si problema asta)
    Dar…nu cred ca e numai bautura, e ceva mai mult.

    Stiti…pt mine o vorba de ocară, drăcuiala sau o injuratura, doare mai rau decat o bataie.
    Imi doresc din tot sufletul sa-mi lumineze Dumnezeu mintea,sa dispara toate resentimentele care le am fata de el ca sa pot sa am si eu o viata cat de cat fericita de acum in colo.

  2. Tot ceea ce ne inconjoara, viata intreaga este caracterizata de echilibru. Ma refer atât la partea fizica / palpabila (e.g. legea lui Bernoulli) cât si la partea duhovniceasca, spirituala.

    Despre echilibru, echitate, egalitate, rasplata dupa fapta – gasim foarte multe exemple in Sfânta Scriptura.

    Am auzit o teorie referitoare la acest echilibru si in familie. O familie echilibrata are un numar (aproximativ) egal de reprezentanti de sex masculin respectiv feminin. Daca parintii sunt “dezechilibrati” atunci vor aparea urmasi de sex opus parintelui “dominant” in asa fel incât sa se restabileasca echilibrul. Deci unui tata “navalnic” i se va naste o fata cu manifestari opuse in asa fel incât sa poata realiza echilibrul, iar o mama impulsiva si posesiva va avea atâtia baieti cât sa echilibreze situatia.

    Din experienta si din ceea ce am studiat nu se poate ajunge la echilibru (calea imparateasca) prin aplicarea unei forte egale dar de semn contrar. Duhovniceste – nu poti sa te opui unui comportament “diavolesc” cu un comportament “habotnic”.

    Calea de mijloc e cea buna si cea care da echilibrul. Orientalii au o vorba : “nu te opune fortei adversarului, foloseste-o!”. Parintele Arsenie Boca spunea: “daca nu poti sa discuti cu cineva despre Dumnezeu atunci discuta cu Dumnezeu despre el (roaga-te pentru el)”.

    Intr-o legatura, relatie cu cineva NU poti sa-l schimbi tu pe el; poti doar sa te schimbi tu. Daca ajungi tu pe calea imparateasca atunci aceasta lege a echilibrului il va face pe cel de lânga tine fie sa vina si el alaturi de tine, fie sa plece “departe”. Dar in niciun caz nu poti sa-l fortezi sa vina pe calea pe care mergi tu!

    Se spune ca femeia credincioasa il mântuieste pe barbatul necredincios. Cum !? Cicalindu-l si batându-l la cap tot timpul!? Mustrarea fara cuvinte e cea mai puternica! Rabdarea necazurilor are mare valoare (“iar cine va avea rabdare pâna la sfârsit acela se va mântui”).

    Spun unii soti despre partenerii lor ca nu sunt buni, ca nu sunt de nicio treaba! Dar oare daca erau mai buni ramâneau in continuare cu ei!?

    Nimic nu se intâmpla fara stirea Domnului. Tot ce ni se da e cu un scop bine definit dar pe care de cele mai multe ori nu il intelegem ori nu il acceptam. Oricum, tot ce primim este bun si folositor pentru noi, trebuie doar sa avem rabdare, sufletul si constiinta deschise

    Doamne, ajuta-ne si ne miluieste!

  3. Multi mi-au spus ca sunt idealist,dar citind comentariile de aici ma bucur ca mai au si altii “boala” asta.Fratilor,vorbim in aceste vremuri de inimi de piatra.Putine persoane se mai fac receptoare ale rugaciunii.Am fost avertizati de Mantuitorul ca dusmanii nostrii cei mai inversunati vor deveni casnicii nostrii(O ce durere!).

  4. continuare…
    Citind comentariul Andreei mi-am amintit de singuratatea adolescentei mele.Aceasta singuratate se datoreaza si faptului ca nu poti sa te intovarasesti cu oricine,mai ales acum.Si nu poti sa-L tragi de barba pe Dumnezeu pentru faptul ca viata ta nu decurge in sensul vointei tale.”Nu stiti ce cereti…”.
    Relatia mea cu parintii a fost la fel de tensionata.Ea a devenit astfel numai din momentul casatoriei mele.Spune undeva Sfantul Ambrozie ca parintii trebuie respectati in orice conditii pentru faptul ca te-au crescut si ingrijit.Dar de multe ori nu poti trece peste acest respect pentru ca nici parintii nu te mai iubesc.Si vorbim de persoane care merg frecvent la Biserica!

  5. @ Andreea

    Prin bunavointa fratilor admini, ti-am trimis un email pe adresa pe care ai pus-o aici la comentarii.

    Multumesc. Doamne, ajuta!

  6. @Andreea
    Dumnezeu vede si nu trece cu vederea niciodata, poarta de grija de frumusetea omului, care sta in suflet, nu neaparat si in trup. Dar frumusetea sufleteasca rasare din gunoi, din apasari si sipite, din crucea pe care o purtam.
    Daca Dumnezeu nu lasa in paragina frumusetea sufletului nostru, nici noi nu trebuie sa disperam sau sa purtam grija falsa mai mult de exterior.
    Poate pare incredibil, dar la libertate mai mult ne ofilim. Deci toate necazurile trebuie sa stim sa le purtam si sa le rabdam indelung intelepteste si nu vom fi inselati in nadejdile noastre. Ca nici performantele nu se realizeaza fara exercitiu dur.
    Suflet si trup frumos si trai fericit si implinit sa-ti dea Domnul pentru rugaciunile Sfantului Spiridon!

  7. @ exegeticus

    Multumesc mult de tot pentru gandurile bune.
    Poate a sunat aiurea faptul ca am spus ca ma cred urata.
    Nu caut sa-mi spuna lumea “dar vai, nu e asa, esti frumoasa”….nu caut aprecieri numai de bine. Nu ma simt eu ok cu mine si nici nu sunt ok cu lumea in care traiesc.
    Simt ca apartin altei perioade sau cel putin imi doresc sa fii apartinut altei perioade…in care mai exista rusine,respect, in care nu era exibitionismul asta nerusinat si la tot pasul.

  8. @Andreea
    Inseamna ca ce am spus am spus bine. Doar atat as zice: traim in timpurile in care traim si trebuie sa valorificam asa cum sunt, cum ar fi facut sfintii.
    Daca e vorba de asta, nu e nimic rau, ci doar o presiune dinafara si atat.
    Nici eu n-am vrut sa insist prea mult pe frumusete, ci sa ating cam toate punctele la care ai facut referire in primul comentariu. Principalul este purtarea cu onestitate a greutatilor, chiar si din partea tatalui.
    Cu iertare si cu gand bun!

  9. Bucura-te Sfinte Ierarhe Spiridoane, Mare Facatorule de Minuni!
    Multumesc Sf.Ierarh Spiridon pentru ajutorul dat. M-am rugat sa ma faca sanatoasa, pentru ca aveam o problema de sanatate, si rugaciunea mi-a fost ascultata.Doamne ajuta-ma in continuare pe mine si familia mea.

  10. Slava Lui Dumnezeu care face minuni prin Sfintii Sai!
    Bucura-te Sfinte Mucenice Efrem Cel Nou, grabnic ajutator!
    Bucura-te Sfinte Spiridon, mare facator de minuni si grabnic ajutator!
    Trebuie sa marturisesc o minune a Sfantului Spiridon care a avut loc acum, imediat ce am terminat de facut acatistul sfantului!
    Fiica mea isi depusese dosarul pentru un masterat si fusese respinsa, fiind a 11-a pe lista celor respinsi; singura sansa ar fi fost sa se suplimenteze locurile sau sa se retraga, de pe lista celor admisi,11 candidati. Am stiut atunci ca singurul ajutor il poate da doar Dumnezeu prin Sfintii sai; am facut acatiste la Sfantul Mucenic Efrem cel Nou aseara si la Sfantul Spiridon azi dimineata. Vestea a venit imediat ce am terminat acatistul Sfantului Spiridon: “m-au admis!” mi-a comunicat fiica mea la telefon.
    Slavit sa fie Domnul si multumire Sfintilor Lui pentru mijlocirea rugaciunilor noastre! Trebuie sa va spun ca sunt cea mai nevrednica si cea mai pacatoasa, numai ca mila si dragostea Lui Dumnezeu covarseste nevrednicia mea.

  11. Multumesc pentru ajutorul grabnic primit Sfinte Ierarhe Spiridoane, Mare facatorule de minuni!!!
    Bucura-te, nadejdea tuturor;
    Bucura-te , pentru ca nimeni , din citi alearga la tine, nu ramine fara ajutor;
    Bucura-te Sfinte Ierarhe Spiridoane, Mare facatorule de minuni!

  12. Pingback: Vladica Hierotheos Vlachos alaturi de IPS Serafim de Pireu: LUMEA S-A SATURAT DE VERBALISM TEOLOGIC, E NEVOIE DE OAMENI ARZAND DE CREDINTA VIE! -
  13. Pe aceasta cale doresc sa impartasesc si eu 1 minune venita de la Sfantul Spriridon si de la Maica Domnului: sunt insarcinata in 8 saptamani(tot o minune divina) cu gemeni si acum 3 zile am avut o sangerare abundenta pentru care am venit la urgenta fiind convinsa ca pierdusem sarcina. Deoarece inca din prima zi in care am aflat ca sunt insarcinata citesc acatistul Sfantului Spiridon si aproape zilnic si Paraclisul Maicii Domnului, acestia nu au intarziat sa faca minunea ca ambii bebelusi sa fie teferi, tot in pantecul meu, acolo unde ma rog sa ramana pana o sa fie suficient de puternici sa vina pe lume!
    Multumesc din adancul inimii pentru minunea pe care am primit-o in dar!
    Bucura-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facatorule de minuni!

  14. Mi-a povestit cineva care a fost in Corfu, pentru a se inchina Sf. Spiridon:

    Cand au ajuns (era un grup) li s-a spus ca nu pot intra pentru ca Sfantul a plecat. Au asteptat cateva ceasuri si apoi li s-a spus ca pot intra in biserica sa se inchine pentru ca Sfantul s-a intors.

    Si parintele Rafail spune ca maicile s-au obisnuit cu plecarile Sfantului si cu faptul ca se intoarce dupa cateva zile, cu hainele murdare pentru ca are obiceiul sa salveze oameni de sub daramaturi (cutremure, etc).

    Adevarat a spus Domnul: “Cei care vor crede in Mine, minuni mai mari decat Mine vor face!”

  15. Doamne ajuta!

    Vreau sa va impartasesc si eu doua minuni ale Sfantului.
    Acum vreo 7 ani, cautam sa ma angajez pentru prima data.Duhovnicul mi-a dat sa citesc 40 zile acatistul Sfantului.La zece zile dupa ce am terminat acatistul m-am angajat pe un post la care se cerea experienta.
    De asemenea, chiar astazi, 12.12.2013 de ziua Sfantului ramasesem fara bani si ne-am rugat cu familia sa se rezolve problema.Dupa-amiaza un membru al familiei a luat salariu, in contextual in care niciodata nu I-a luat asa devreme.
    Rugati-va Sfantului ca e mare factor de minuni.
    Minunat esti Doamne intre Sfiintii Tai!

  16. Pingback: SFANTUL IERARH SPIRIDON si SFANTUL CUVIOS PATAPIE – minuni din zilele noastre -
  17. @Alexandra,
    Ma bucur si eu pentru tine.
    Milostivul Dumnezeu sa-ti ajute pana la capat!
    Nastere usoara si mult curaj!
    Doamne ajuta!

  18. E multa durere in sufletul meu de ceva vreme, sunt demoralizata complet deoarece de 2 ani imi caut un loc de munca …si am fost la diferite interviuri dar minunea intarziie sa apara. M-am apucat sa citesc de 2 zile Acatistul Sfantului Spiridon.
    Doamne Ajuta.

  19. As dori sa zic si eu o minune facuta de Sf.Spiridon si Maicuta Domnului. Sunt la facultatea de farmacie, Cluj-Napoca. Cred ca cine studiaza sau a studiat poate sa fie de accord cu mine ca nu e o facultate atat de usoara. Am ajuns ca dupa sesiunea de vara sa raman cu destul de multe restante care imi puneau in pericol ca trec sau nu anul universitar (erau 11 la numar). Am plec la duhovnic sa-i cer un sfat, spunandu-mi situatia in care ma aflu. Mia recomandat sa citesc in fiecare zi Paraclisul M.Domnului si Acatisul Sf.Spiridon. Iesind de la spovedanie cu o stare amestecata de nadejde si deznadejde, era un haos in capul si sufletul meu, dar am facut ceea ce mi-a zis parintele aproape in fiecare zi. Si sa stiti au inceput sa se intample atatea lucruri minunate, toate subiectele care imi picau erau atat de usoare incat nu-mi venea sa cred ochilor. Cu rugaciunile M.Domnului si a Sf.Spiridon nu doar ca mi-am promovat anul ci am ramas doar cu un examen la care nu am putut sa ma prezint. A cata oara m-am convins cat e de bun Dumnezeu cu noi, ne ajuta in tot timpul si chiar daca nu meritam. Rugati-va, credeti, nadajduiti si se vor indeplini toate dorintele voastre folositoare pt suflet. Doamne ajuta!

  20. Doamne ajuta! Citind acest articol nu pot decat sal-L maresc pe Bunul Dumnezeu si Sfintii Sai, iar voua, sa va multumesc pentru minunatele marturii. Am sa va povestesc minunea, pe care, Sfantul Spiridon a facut-o cu mine.
    De ceva timp aveam dureri foarte mari la intestinul gros, cu hemoragii,drept urmare doctorii suspectau ce e mai rau,insa nu reuseau sa imi faca colonoscopia, spunandu-mi ca intestinul era prea iritat.Oricum ei ma pregateau moral pentru ce era mai grav ,in plus, trebuia sa suport si niste dureri insuportabile.Intr-o noapte, avand dureri foarte mari si nevrand sa imi nelinistesc, din nou, familiarii, m-am ridicat si din adancul sufletului l-am strigat pe Sfantul Spiridon, rugandu-l sa-mi ia macar jumatate din durere, caci eu nu mai suportam. Fratii mei, am adormit , iar de a doua zi nu am
    mai avut dureri, iar dupa doua saptamani, am facut analiza si era totul perfect.
    Bucura-te, Sfinte Ierarhe Spiridoane, mare facatorule de minuni!
    Minunat esti Doamne intre Sfintii Tai!!!

  21. Pingback: SFANTUL SPIRIDON AL TRIMIDUNDEI sau lectia SIMPLITATII care vadeste si biruieste MINCIUNA VICLEANA si “INTELEPCIUNEA” HULITOARE A LUMII. Predici audio ale Pr. Ciprian Negreanu si Arhim. Nichifor: NEW AGE – NOUL ARIANISM -
  22. Astăzi e sărbătorit Sf. Spiridon, e hramul bisericii din satul meu natal, eu sunt în sat şi nu am mers la Biserică, deşi îmi propusesem. Am dorit să citesc despre minunile Sf. Spiridon şi am ajuns la acest site plin de mărturii ale unor minuni, comentarii înţelepte, pline de omenie venisem şi smerenie.
    Mă bucur că v-am descoperit!
    Devenisem aproape atee după eşuarea dramatică a primei căsnicii, deşi părinţii mei au fost smeriţi şi evlavioşi toată viaţa.
    Rugăciunile părinţilor mei au fost ascultate de Dumnezeu şi El mi-a trimis semne: la întoarcerea din concediu am găsit icoana lui Iisus cu faţa în jos în mijlocul sufrageriei, deşi absolut toate lucrurile erau la locul lor; după vreo lună l-am visat pe Domnul Iisus viu(stelele şi-au contopit luminile într-o ramă care-L încadra până puţin mai jos de brâu), răsărind în locul soarelui, în urma unei mari cruci de lemnf şi urcând până a ajuns Sf. Cruce în centrul bolţii, apoi Iisus a făcut semnul “pace vouă!”, iar mie-mi părea rău, în vis, că e sfârşitul lumii şi eu nu m-am mai spovedit de-atâta vreme.
    Văzând Bunul Dumnezeu că eu nu schimb nimic din atitudine, m-a lăsat să mă îmbolnăvesc foarte grav(leziuni pe colon şi noduli canceroşi pe toate organele din cavitatea abdominală – adenopatie subdiafragmatică – din cauza consumului exagerat şi de lungă durată de antibiotice), iar medicaţia prescrisă şă nu dea rezultate.
    Întâmplător(!!!), aflându-mă faţă-n faţă, în casa unei noi cunoştinţe, cu o icoană mare a lui Iisus(icoana dăriută de un preot), am simţit că Iisus mă priveşte mustrător, m-a cutremurat aceasta şi am început să plîng în tăcere cu multe rânduri de lacrimi.
    ATUNCI AM ÎNŢELES CĂ, DACĂ NU VOI REFACE LEGĂTURA ÎNTRE SUFLETUL MEU ŞI DUMNEZEU, NIMIC ŞI NIMENI NU MĂ VA FACE BINE.
    M-am vindecat, în timp, numai cu nădejde în Dumnezeu, cu diete şi proceduri naturiste, cu rugăciuni, cu încercarea de a scăpa de orice formă de răutate.
    MMULŢUMESC LUI DUMNEZEU, DOMNULUI IISUS, MAICII DOMNULUI, TUTUROR ÎNGERILOR ŞI SFINŢILOR!

  23. Pingback: Cuvinte de trezire de la staretul Manastirii Putna, Parintele Melchisedec: “CRESTINII SUNT PRIGONITI, parca pacea s-a luat de pe pamant, ispitele s-au inmultit mai mult ca oricand. SA NE RUGAM PENTRU CRESTINII DIN SIRIA, MULTI DINTRE EI SUNT MUCENIC
  24. Si pentru mine Sfantul Spiridon este Sfantul bucuriei launtrice, ce-mi da aripi de inger si pot zbura fericita in interiorul meu si in exteriorul meu. Ori de cate ori din cauza oboselii sau al stresului de la serviciu sau din cauza oricaror alte probleme, ma napadesc stari negative, citind Acatsitul Sfantului Spiridon ma umple o bucurie launtrica de negrait si pe care doar un credincios o poate reda, caci pana la urma de credinta nu stiu cum putem vorbi, dar o putem simti. Caci credinta este ca zaharul din ceai care nu se vede, dar care se simte.
    Si nu degeaba i se mai spune si Sfantul dorintelor ( a celor de folos bineinteles). La mine si la acest aspect Sfantul si-a dovedit prezenta.
    Dar eu cred ca atunci cand avem nadejde, orice Sfant este mare facator de minuni incepand cu Maica Domnului.

  25. Pingback: Icoana zilei, 12 decembrie 2015 | UN DRAM DE BUCURIE GENUINA
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate