Parabola bogatului nebun sau NEFERICIREA LUI “A AVEA”

18-11-2007 Sublinieri

richfool.gif

In aceasta duminica in care se citeste Evanghelia bogatului caruia i-a rodit tarina, am selectat mai multe pasaje dintr-o omilie a Sf. Vasile cel Mare, unul dintre parintii care au rostit cuvinte “tari” impotriva lacomiei celor care detin averi sau isi doresc sa stranga bogatii. N-ar trebui sa ne amagim daca ni se pare ca nu ne gasim asemanari cu bogatul nebun, ci, la gandul ca in noapte ce vine ni s-ar cere sufletul, sa ne dam seama de bogatia desarta de orice fel cu care ne impresuram si de nesabuinta cu care traim:

vasile_cel_mare.jpg “Suntem ispititi in doua chipuri: sau prin necazurile care incearca inimile noastre, ca pe aur in cuptor, vadind, prin rabdarea in suferinte, taria inimilor noastre, sau adeseori chiar prin bunastarea materiala, care pentru multi este o astfel de incercare a tariei inimilor noastre. (…) Printre alte multe pilde de ispite care ne vin de pe urma unei vieti infloritoare si pline de belsug este si bogatul despre care ni s-a citit azi in Evanghelie.Bogatul acesta avea bogatie, dar mai nadajduia alta.

Si Dumnezeu cel iubitor de oameni nu l-a osandit de la inceput pentru purtarea lui lipsita de recunostinta, ci mereu ii adauga alta bogatie la bogatia de mai inainte, doar-doar il va satura odata si-i va indupleca sufletul sa fie darnic si milostiv.

Unui bogat“, spune Evanghelia, „i-a rodit tarina; si cugeta intru sine, zicand:Ce voi face? Strica-voi jitnitele mele si mai mari le voi zidi“.”

“Carui om nu i-ar fi mila de un suflet atat de chinuit? Nefericit, din pricina belsugurilor tarinilor sale; nefericit, din pricina bogatiilor pe care le avea; si mai nefericit, din pricina celor asteptate. Pamantul nu-i produce roade, ci-i odrasleste suspine; nu-i aduna belsug de roade, ci griji, necazuri si incurcatura groaznica. Se plange la fel cu cei saraci. Oare cel stramtorat de saracie nu da drumul aceluiasi strigat: „Ce voi face? De unde hrana? De unde haine?” Aceleasi cuvinte le rosteste si bogatul: „Ce voi face?” Se tanguie, macinandu-ise inima de griji. Ceea ce bucura pe altii, aceea il mistuie pe lacom.”

De-ar curge in valuri bogatia“, spune Scriptura, “nu va lipiti inima de ea“. Tu, insa, bogatule, pui stavila bogatiei care se revarsa, astupi gaurile prin care poate sa iasa. Ce-ti face insa bogatia stavilita si inchisa? Pentru ca-i inchisa cu sila inauntru si-i prea multa, rupe stavilarele, darama hambarele bogatului si darama jitnitele lui intocmai ca navala dusmanilor. Bogatul, insa, nu se da batut; zideste alte hambare mai mari, si nu-i sigur de nu le va lasa tot stricate mostenitorului sau.”

“Mi se pare ca boala sufletului lacomului se aseamana cu patima mancaciosilor care voiesc mai bine sa crape de prea multa mancare decat sa dea celor lipsiti ceea ce ramane. Gandeste-te, omule, la Cel care ti-a dat bogatia! Adu-ti aminte de tine instuti, cine esti, ce administrezi, de la Cine ai luat bogatiile tale si pentru ce ai fost preferat multor oameni! Esti slujitorul bunului Dumnezeu, iconomul semenilor tai.”

“De unde este, dar bogatia ta? De spui ca o ai datorita intamplarii, atunci esti un necredincios, ca nu cunosti pe Creatorul tau si nu multumesti Celui ce ti-a dat bogatia. De marturisesti ca o ai de la Dumnezeu, spune-mi motivul pentru care ai primit-o de la El. Nu este oare nedrept Dumnezeu ca a facut intre oameni o repartitie neegala a bunurilor? Pentru ce tu esti bogat si acela sarac? Negresit, pentru ca tu sa-ti primesti rasplata bunatatii tale si a administrarii credincioase a bogatiei, iar acela sa fie cinstit cu marile recompense ale rabdarii. Tu, care bagi totul in sanurile nesaturate ale zgarceniei, cum poti socoti ca nu nedreptatesti pe nimeni cand lipsesti de cele de trai pe atatia nevoiasi? Cine-i lacom? Acela care nu se multumeste cu cele ce are! Cine-i hot? Acela care ia cele ce sunt ale fiecaruia dintre noi! Oare nu esti lacom, nu esti hot cand iti insusesti cele ce ti-au fost date in administrarea ta? Cel care dezbraca pe cel imbracat se numeste borfas. Merita oare alt nume cel care nu imbraca pe cel gol, o data ce poate face asta? Painea, pe care tu o tii, este a celui flamand; haina, pe care o pastrezi in lazile tale, este a celui dezbracat; incaltamintea, care se strica in casele tale, este a celui descult; argintul, pe care-l tii ingropat, este al celui nevoias. Deci, pe atatia oameni nedreptatesti cator ai putea sa le dai din avutiile tale.”

“Vorbesti intru ascuns cu tine insuti, dar cuvintele tale sunt judecate in cer. De asta, de acolo iti vin si raspunsurile.

– Care sunt cuvintele bogatului? Ce spune?

– „Suflete, ai multe bunatati stranse! Mananca, bea, veseleste-te in fiecare zi!

Ce nebunie! De-ai avea suflet de porc, n-ai putea sa fagaduiesti sufletului altceva! Atat de dobitoc esti, atat de neintelegator fata de bunatatile sufletesti, incat sa dai sufletului mancarurile destinate trupului si dai sufletului acelea pe care si stomacul le da afara! De ti-ar fi sufletul virtuos, de-ai fi plin de fapte bune, de-ai fi prieten cu Dumnezeu, da, atunci ai avea dreptul sa spui sufletului tau sa se bucure! Dar pentru ca te gandesti la cele pamantesti, pentru ca pantecele ti-e dumnezeu, pentru ca esti cu totul trupesc, robit patimilor, asculta-ti numele ce ti se potriveste, nume pe care nu ti l-au pus oamenii, ci insusi Domnul: „Nebune, in aceasta noapte, iti vor cere sufletul tau de la tine! Iar cele ce-ai gatit ale cui vor fi?

Batjocura cuvenita nebuniei lui e mai mare ca osanda cea vesnica. Avea sa fie luat de pe pamant in putina vreme si totusi isi facea planuri de viitor, spunand: „Strica-voi jitnitele mele si mai mari le voi zidi!

De le vei umple pe acestea, ce vei mai nascoci oare? Le vei strica din nou si iar le vei zidi? Poate fi oare o mai mare nebunie sa te chinui mereu sa zidesti cu zel si sa darami cu zel? De vrei, ai jitnite: casele saracilor!Strangeti comoara in ceruri!” Comorile stranse acolo nu le mananca moliile, nu le strica putreziciunea, nu le fura hotii!”

“Voi, daca vreti sa ma scultati, deschideti toate usile hambarelor voastre, dati drumul bogatiei sa curga cu imbelsugare! Dupa cum apele unui rau mare cand strabat pamantul prin numeroase canale il fac roditor, tot asa si voi, dati drumul pe felurite cai bogatiei sa se reverse in casele saracilor! Daca fantanile sunt sleite din cand in cand, dau mai multa apa. Dar daca se lasa apa in fantana, aceea se strica. Tot asa si bogatia: daca sta pe loc este nefolositoare; dar daca se misca si-i data si altora, este si folositoare tuturor, si rodnica.”

Sa dea Dumnezeu sa nu patesti si tu ca acest bogat! Pentru aceasta s-a scris in Evanghelie pilda bogatului, ca sa fugim de asemanarea cu el. Imita, omule, pamantul! Fa roade ca el! Nu te arata mai rau decat pamantul cel neinsufletit! Pamantul nu da roade pentru propria lui desfatare, ci pentru ca roadele sale sa-ti slujeasca tie. Si tu, daca vei arata rod de binefacere, rodul acesta ti-l aduni pentru tine, ca multumirile pentru faptele bune se intorc la savarsitorii lor. Ai dat celui flamand; dar ce ai dat ramane tot al tau si ti se intoarce cu adaos. Dupa cum graul care cade in pamant da rod celui ce l-a aruncat, tot asa si painea data celui flamand aduce mult folos mai tarziu. Sa dea Dumnezeu ca sfarsitul lucrarii pamantului tau sa fie inceput al semintei ceresti!”

Alte talcuiri la pilda Bogatului nesabuit:

Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.


Categorii

1. SPECIAL, Bogatul caruia i-a rodit tarina, Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Sfantul Vasile cel Mare

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

19 Commentarii la “Parabola bogatului nebun sau NEFERICIREA LUI “A AVEA”

  1. cred ca mai degraba nefericirea lui ” a avea doar pt mine”. bogatia nu osandeste prin ea insasi ci prin proasta ei intrebuintare: De curge bogăţia pârâu nu vă lipiţi inima de ea!(ps.61,10)

  2. Buna intrebuintare a bogatiei este impartirea ei. Numai asa nu-ti poti lipi inima de ea. “A avea”= “A avea doar pentru mine”, nu vad care e diferenta… Ceea ce se recunoaste mai putin este ca “dorinta de A AVEA” este in sine pacat de lacomie, deci de inchinare la idoli, cf. Sf. Apostol Pavel.

  3. Pingback: Război întru Cuvânt » Iubirea de avutii si multa grija ne pregatesc sa-l primim pe antihrist
  4. bogatia e buna ca sluga nu ca stapan

  5. @ Magdalena:

    Asta spun Parintii despre trupul nostru, din cate ne amintim, nu despre bogatie. Sa zicem insa ca se poate extrapola aceasta afirmatie si cu referire la bani, dar nu la bogatia propriu-zisa.

    Scopul acestor articole din Sfintii Parinti despre bogatie era si acela de a intelege conceptia ORTODOXA (dreapta) despre aceasta, care nu accentueaza “posibilul bine” al bogatiei, ci, tocmai invers, avertizeaza asupra riscurilor ei majore si indeamna la simplitate (modestie) si la iubirea pentru saraci. Azi in Biserica se predica de regula ceva rasturnat: indreptatirea bogatiei ca (aproape) o virtute, adica nimic mai putin decat incurajarea iubirii de arginti, prin ascunderea sau rastalmacirea invataturii Sfintilor Parinti si… a lui Hristos Insusi.

    Bogatia este “buna” intr-un singur fel: cand o ai fara sa o fi cautat, fara sa o fi ravnit, ci este dispretuita si “risipita” pentru saraci, deci numai atunci cand o daruiesti celor lipsiti sau o pui in alt fel in slujba lui Dumnezeu, deci cand nu o tii pentru tine. Cand Sfintii au zis ca bogatia nu este un pacat in sine, au facut-o intr-un anume context, pentru a nu-i descuraja pe cei deja bogati care auzeau cuvantul transant al Mantuitorului: “Vai voua, celor bogati” sau: “Cât de greu vor intra bogaţii în împărăţia lui Dumnezeu!”, aratandu-le in ce fel bogatia poate sa nu le fie totusi piedica pentru mantuire, odata ce deja o au, insa au combatut si descurajat cu tarie dorinta de a fi bogat, in care au vazut nimic mai putin decat “inceputul tuturor rautatilor” si o “lipsa de credinta” (acestea le spune insusi Sf. Ap. Pavel).

  6. Pingback: Război întru Cuvânt » Sfantul Vasile cel Mare: Urmareste atat de mult smerenia, ca si cum ai fi indragostit de ea!
  7. Pingback: Război întru Cuvânt » Sf. Vasile cel Mare: Inmultirea avutiei inseamna imputinarea dragostei
  8. Pingback: Război întru Cuvânt » Omilia Mitropolitului Augustin despre ADORAREA MAMONEI SI INCREDINTAREA IN MANA LUI DUMNEZEU
  9. Pingback: Război întru Cuvânt » Praznicul Cinstitului Acoperamant al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. Parintele Gheorghe Holbea despre MAICA DOMNULUI SI FEMEIA MODERNA
  10. Pingback: PILDA BOGATULUI CARUIA I-A RODIT TARINA. Predici si talcuiri (Sfantul Luca al Crimeei, PS Sebastian, Pr. Coman)
  11. Pingback: Parintele Gheorghe Calciu despre BOGATUL CARUIA I-A RODIT TARINA si TIRANII CARE SE CRED NEMURITORI (si video) -
  12. Pingback: Bogatul caruia i-a rodit tarina. CARE SUNT ROADELE NEBUNIEI PACATULUI? -
  13. Pingback: INSELACIUNEA BOGATIEI CONSUMISTE SI BINELE DIN RAUL CRIZEI ECONOMICE. Cum sa ne raportam la criza? (II) Saracie si cugetare duhovniceasca -
  14. Pingback: BOGATUL NEBUN DIN NOI IN FATA SARACIEI LUMII: “Cum poti sa dormi li­nistit daca cel de langa tine, semenul tau, nu are ce manca? Rusine sa ne fie!” -
  15. Pingback: “In noaptea aceasta voi cere sufletul tau”. PREDICI AUDIO ale Pr. Ciprian Negreanu la BOGATUL CARUIA I-A RODIT TARINA. In ce ne “investim” viata? -
  16. Pingback: Avertismentele profetice ale Parintelui Ioanichie: “SA NU RAVNITI LA FERICIREA CELOR DIN OCCIDENT! E vremea sa ne rugam! Vremea s-a scurtat, anii cei grei s-au apropiat“. CAT TIMP MAI POATE DAINUI ROMÂNIA? -
  17. Pingback: Crestinul contemporan intre MAMONA GRIJILOR PRISOSITOARE, A VOCILOR AMAGITOARE DE SIRENA si LINISTEA DE A NE INCREDINTA SUFLETUL LUI DUMNEZEU. “Drogurile” patimilor lumesti care ne tin despartiti de Dumnezeu | Cuvântul Ortodox
  18. Pingback: Parabola bogatului caruia i-a rodit tarina. TALCUIRE ACTUALA SI PROFUNDA A PR. GHEORGHE HOLBEA: “Momentul adevarului este cel in care ramanem cu noi insine”. VIATA – SIMULACRU si CULCUSIRE IN VREMELNICIE? (video) | Cuvântul Ortodox
  19. Pingback: “A nu-L lua pe DUMNEZEU si MOARTEA in ecuatia vietii tale e greseala absoluta”. INVESTITI IN DUMNEZEU SI IN SUFLET! “In vremea noastra, TRUPUL A AJUNS SA FIE STAPANUL LUMII, pentru ca sufletul a tacut” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate