Sfantul Vasile cel Mare: Urmareste atat de mult smerenia, ca si cum ai fi indragostit de ea!

1-01-2009 Sublinieri
  sf_vasile1.jpg    

Astazi, cand praznuim Taierea Imprejur a Domnului, o pilda a neasemuitei Sale smerenii, ne-am gandit sa il lasam pe Sfantul Ierarh Vasile cel Mare, ale carui rugaciuni pentru alungarea dracilor poate ca ne-au ramas in auz, sa conglasuiasca prin cuvantul sau despre cel mai bun mijloc pe care il are omul de a se mantui. In toata istoria de doua mii de ani a crestinilor, nu credem sa fi fost o alta persoana care sa fi avut parte de mai multe laude si faima, inca din tineretea sa, decat Vasile. Noi, cei care nu avem nici povara insusirilor sale exceptionale, recunoscute de catre toti, nici curatia, nici puterea neobisnuita a nevointei sale ascetice si nici noianul faptelor sale bune – toate fiindu-i piatra de incercare si prilej de lupta impotriva inaltarii -, sa luam aminte la invataturile sfantului pentru a ne calauzi in razboiul impotriva mandriei, pe care fiecare il avem de purtat.


Acatistul Sfantului Ierarh Vasile cel Mare

Troparul Sf. Vasile cel Mare (dupa Axion, in Sfanta Liturghie) – Stavropoleos

Fericirile cu stihirile cantarii a III-a din Canonul Sf. Vasile cel Mare – Stavropoleos

Troparul Praznicului Taierii Imprejur dupa Trup a Domnului

“Daca omul ar fi ramas in slava ce i-a fost randuita de Dumnezeu, n-ar fi avut o falsa maretie, ci una adevarata. Ar fi fost inaltat de puterea lui Dumnezeu, ar fi fost luminat de intelepciunea dumnezeiasca si s-ar fi bucurat de viata vesnica si de vesnicele bunatati. Dar pentru ca si-a mutat in alta parte dorinta de slava dumnezeiasca, pentru ca nadajduia sa fie mai mare si pentru ca se grabea sa ia ceea ce nu putea lua, a pierdut si ceea ce putea avea. De aceea, cel mai bun mijloc pentru mantuirea lui, pentru vindecarea de boala si pentru intoarcerea spre starea de la inceput este smerenia, adica a nu-si inchipui ca se poate impodobi prin propriile lui puteri cu vreo slava oarecare, ci sa o ceara de la Dumnezeu. Asa isi va indrepta greseala, asa isi va vindeca boala, asa se va intoarce la sfanta porunca pe care a parasit-o. Dar diavolul, care a doborat pe om cu nadejdea unei false slave, nu inceteaza a-l momi cu aceleasi ispite si de a nascoci pentru asta nenumarate uneltiri.

Ii infatiseaza ca mare lucru strangerea de avutii, ca sa-l faca sa se mandreasca cu ele si sa se straduiasca pentru ele. Si, totusi, bogatia nu-i spre slava, ci spre mare primejduire. Strangerea de avutii este temei de lacomie, iar stapanirea lor nu ajuta cu nimic la dobandirea unui nume bun, ci ingamfa in zadar, mandreste in desert, pricinuieste sufletului o boala asemanatoare umflaturii. Umflatura trupurilor nu este nici sanatoasa, nici folositoare, ci semn de boala, vatamare a sanatatii, inceput de primejduire a vietii si prile de pieire. Asa-i si mandria pentru suflet. (…)

Il mai semeteste pe om si puterea mainilor, iuteala picioarelor, frumusetea trupului, toate nimicite de boli si vestejite de vreme. Omul nu simte ca „tot trupul este iarba si toata slava omului, ca floarea ierbii. Uscatus-a iarba si floarea a cazut” (Isaia 40, 7-8).

Chiar intelepciunea si priceperea, care par cele mai mari si mai trainice bunuri pe care le au oamenii, sunt si ele zadarnice, ca ingamfa si dau omului o inaltime neadevarata; sunt o nimica daca le lipseste intelepciunea data de Dumnezeu. (…)

basil2.jpg

Asa ca nici un om cu dreapta judecata nu se va mandri nici cu intelepciunea lui si nici cu cele de care am vorbit mai inainte, ci va da crezare sfatului foarte bun al fericitei Ana si al profetului Ieremia: „Sa nu se laude inteleptul cu intelepciunea lui; sa nu se laude puternicul cu puterea lui; sa nu se laude bogatul cu bogatia lui!” (Ier. 9,22)

– Dar care este lauda cea adevarata? Prin ce este mare omul?

– „In aceasta sa se laude cel ce se lauda, spune Dumnezeu, in a intelege si a cunoaste ca Eu sunt Domnul!” (Ier. 9, 23). Aceasta-i inaltimea omului; aceasta-i slava si maretia lui: sa cunoasca ce-i cu adevarat mare, sa se lipeasca strans de Dumnezeu si sa caute slava lui in slava care vine de la Domnul. Apostolul spune: „Cel ce se lauda, in Domnul sa se laude” (I Cor. 1,31), atunci cand a spus: „Hristos S-a facut pentru noi intelepciune de la Dumnezeu, indreptatire, sfintire si rascumparare, pentru ca precum este scris: <<Cel ce se lauda, in Domn sa se laude>>” (I Cor. 1, 30-31). Atunci este lauda desavarsita si completa in Dumnezeu, cand omul nu se lauda nici cu indreptatirea lui proprie, ci cunoaste ca este lipsit de orice indreptatire adevarata si ca indreptatirea lui se savarseste numai prin credinta in Hristos. Si Pavel se lauda cu aceea ca nu tinea seama de faptele de dreptate savarsite de el, ci cauta indreptatirea in Hristos, dobandita de la Dumnezeu pe temeiul credintei: o cauta in cunoasterea lui Hristos, in puterea Invierii Lui, in participarea la patimile Lui, in asemanarea cu moartea Lui, ca sa ajunga la invierea din morti (Filip. 3, 9-11). Cu astfel de ganduri Pavel a doborat orice inaltare a mandriei.

Nu-ti mai ramane deci nimic cu ce sa te mandresti, o, omule! Ca lauda si nadejdea ta stau in a-ti omori toate ale tale si in a cauta viata viitoare in Hristos, a carei parga o avem chiar acum, cand suntem in viata aceasta pamanteasca, pentru ca traim in intregime prin harul si darul lui Dumnezeu. (…)

Spune-mi, deci, pentru ce te mandresti cu faptele tale bune ca de propriile tale fapte, in loc sa multumesti pentru aceste daruri Celui ce ti le-a dat? „Ce fapta buna ai, pe care sa n-o fi primit? Iar daca ai primit-o, pentru ce te lauzi, ca si cum n-ai primit-o?” (I Cor. 4,7) Nu datorita faptelor tale de dreptate ai cunoscut pe Dumnezeu, ci Dumnezeu te-a cunoscut datorita bunatatii Lui. Pavel a spus: „Cunoscand pe Dumnezeu, dar, mai bine spus, fiind cunoscuti de Dumnezeu” (Gal. 4,9). Nu prin virtutea ta ai prins pe Hristos, ci Hristos te-a prins pe tine prin venirea Lui. Pavel spune: „Urmaresc, doar voi prinde aceea pentru care si eu am fost prins de Hristos” (Filip. 3, 12). (…) Scrptura spune: „Prin credinta stai; nu te ingamfa, ci teme-te!” (Rom. 11,20). Dupa har urmeaza judecata; iar Judecatorul va cerceta cum ai intrebuintat cele daruite tie.

basil2.jpg

Cauta deci si fereste-te de pilda cumplitei pagube aduse de mandrie! (…) Nu te mandri, dar, niciodata fata de nimeni, nici fata de cel mai mare pacatos! Adeseori smerenia mantuieste pe cel cu multe si mari pacate. Nu socoti niciodata ca tu esti mantuit, iar celalalt pierdut. Niciodata! Daca tu cu gura ta hotarasti ca esti mantuit, vei fi osandit de hotararea lui Dumnezeu. „Nu ma judec pe mine insumi, a spus Pavel, ca nu ma stiu vinovat cu nimic; dar nu cu aceasta m-am mantuit; insa Cel care ma judeca este Domnul”  (I Cor. 4, 3-4).

Socotesti ca ai savarsit vreo fapta buna? Multumeste lui Dumnezeu! Nu te mandri cu ea fata de semenul tau!Fiecare, spune Pavel, sa-si cerceteze fapta lui, si atunci va avea lauda fata de sine numai, si nu fata de altul” (Gal. 6,4). Cu ce ai folosit pe semenul tau, daca-ti trambitezi credinta, daca spui ca ai suferit prigoniri pentru numele lui Hristos sau daca spui ca ai indurat ostenelile postului? De pe urma acestora tu castigi si nu altul. Teme-te sa nu ai aceeasi cadere ca si diavolul, care s-a mandrit fata de om, dar a cazut mai jos decat omul si a ajuns calcat in picioare de cel pe care avea de gand sa-l calce in piioare. (…)

Sa ne spunem neincetat aceste cuvinte si unele ca acestea, pentru a indeparta de la noi mandria; sa ne coboram pe noi insine, ca sa ne inaltam, fiind urmatori Domnului, Care S-a pogorat din cer la ca mai mare umilinta, ca de la umilinta sa ne urcam la o minunata inaltime. Toate faptele Domnului ne invata smerenia. Cand era prunc, era in pestera, si nu in pat, ci in iesle; in casa unui teslar si a unei simple mame, supunadu-Se mamei Lui si logodnicului ei; a fost invatat si a auzit lucruri pe care nu avea nevoie sa le invete si sa le auda; punea intrebari si prin intrebarile puse minuna pe toti cu intelepciunea Lui. S-a supus lui Ioan si Stapanul a primit de la rob botezul. Nu S-a impotrivit niciunuia dintre dusmanii Sai  si nici nu S-a folosit de nespusa putere pe care o avea, ci Se supunea lor ca unora care ar fi fost mai puternici decat El, ingaduind puterii acesteia trecatoare sa-si arate toata taria ei. A stat inaintea arhiereilor cum sta un acuzat, a fost dus inaintea guvernatorului si a indurat judecata si, cu toate ca putea sa vadeasca pe hulitori, suferea in tacere hulele; a fost scuipat de slugi si de cei mai josnici robi, a fost dat mortii, ba chiar la moartea cea mai rusinoasa printre oameni. Astfel, Domnul nostru a strabatut de la nastere pana la sfarsitul Sau pe toate cele omenesti. Dar dupa o atat de mare smerenie, Isi arata in urma slava Sa, slavind impreuna cu El pe cei care au trait impreuna cu El fara de slava. Dintre acestia, cei dintai au fost fericitii ucenici, oameni sarmani si goi, care au cutreierat lumea nu cu intelepciunea cuvantului, nu cu mulimea insotitorilor, ci singuri, mergand din loc in loc, singuratici, calatorind cand pe uscat, cand pe mare, biciuiti, loviti cu pietre, prigoniti si, in sfarsit, ucisi.

Acestea sunt pentru noi invataturile parintesti si dumnezeiesti! Sa imitam pilda lor, ca prin smerenie sa rasara si pentru noi slava vesnica, darul desavarsit si adevarat al lui Hristos!

basil2.jpg

Cum vom dobandi, dar, smerenia cea mantuitoare si om indeparta buboiul pierzator al mandriei?

Daca in toate imprejurarile vietii vom pune in practica smerenia si daca vom face totul ca sa nu ne vatame mandria. Ca sufletul ia chipul ocupatiilor noastre, ia infatisarea celor ce facem si se aseamana cu ele. Sa-ti fie dar deprinse cu smerenia si infatisarea, si haina, si mersul, si statul, si hrana, si asternutul, si casa, si toate lucrurile din casa. Cuvantul, cantecul si vorba cu vecinii sa fie mai degraba masurate decat ingamfate. Nu intrebuinta vorbe umflate si mestesugite, nici nu folosi glas afectat in cantecele tale. Nu fi mandru si grav in vorbirile tale, ci indeparteaza orice laudarosenie. Fii indatoritor cu prietenii, bland cu slugile, rabdator cu cei care te supara, milostii cu cei de jos. Mangaie pe cei napastuiti, cerceteaza pe cei bolnavi; nu privi de sus pe nimeni; vorbeste cu blandete, raspunde cu bucurie celui ce te intreaba; fii binevoitor cu toata lumea; cand vorbesti, nu te lauda si nici nu pune pe altii sa te laude; nu primi cuvinte necuviincioase; ascunde, pe cat poti, insusirile si faptele tale bune; cand pacatuiesti, invinoateste-te si nu astepta mustrrile altora, ca sa te asemeni omului celui drept, care, el cel dintai, se invinovateste, ca sa fii ca Iov, care nu s-a rusinat de multimea locuitorilor cetatii spre a marturisii tuturor greseala lui (Iov 31,34). Nu fi aspru cand dojenesti, nici grabnic si patimas cand mustri, ca si aceasta este tot mandrie. Nu osandi pe altii pentru toate fleacurile, ca si cand tu ai fi cu desavarsire drept. Priveste cu ochi intelegatori pe cei ce gresesc si ridica-i duhovniceste din pacatul lor, asa cum indeamna apostolul, „luand seama la tine insuti, ca sa nu cazi si tu in ispita” (Gal 6,1). Si pui atata ravna in a nu fi slavit de oameni cata ravna pun altii in a fi slaviti, de-ti amintesti de Hristos, Care a spus ca cel care cauta de buna sa voie lauda de la oameni si face binele pentru a fi vazut de oameni pierde rasplata de la Dumnezeu. „Isi iau plata lor” (Matei 6,2), a spus Domnul. Sa nu-ti pierzi, deci, plata de la Dumnezeu vrand sa fii vazut de oameni. Dumnezeu este marele privitor al faptelor noastre. Sa iubesti slava pe care ti-o da Dumnezeu! El da stralucita rasplata! Ai fost numit intr-o slujba inalta si te cinstesc si te slavesc oamenii? Poarta-te cu cei de sub stapanirea ta ca si cum ai fi egal cu ei, „nu ca stapan al pastoritilor” (I Petru 5,3). Domnul a poruncit: „Cel care vrea sa fie intre voi intaiul sa fie sluga tuturor” (Marcu 10, 44).

Pe scurt, urmareste atat de mult smerenia, ca si cum ai fi indragostit de ea. Indrageste-o, si te va slavi. Asa vei merge pe calea care duce cu bine la slava cea adevarata, slava ingerilor, slava de la Dumnezeu. Hristos te va marturisi inaintea ingerilor ca esti ucenic al Lui (Luca 12,8) si te va slavi, daca vei fi urmator smereniei Lui, a Celui care a spus: „Invatati de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre” (Matei 11,29), Caruia slava si stapanirea, in vecii vecilor. Amin.”

 

Fragmente preluate din: Sfantul Vasile cel Mare Omilii si cuvantari Editura Institutului Biblic si de Misiune al B.O.R.   omilii_si_cuvantari.jpg      

 

Cititi si:

sf_vasile21.jpg


Categorii

Duminici si Sarbatori - Noime vii pentru viata noastra, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Sfantul Vasile cel Mare, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Sfantul Vasile cel Mare: Urmareste atat de mult smerenia, ca si cum ai fi indragostit de ea!

  1. Imn de laudã
    (la Tãierea împrejur a Domnului Dumnezeului si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, si la Sãrbãtoarea Sfântului Vasile cel Mare)

    O, Tu Cel Care Legea o ai dat lumii si oamenilor
    Tu, de Lege Dãtãtorule, ca unul supus Legii Te-ai fãcut.
    Însuti de bunã voie supunându-Te legii,
    Pe multi legea ascultãrii cu putere i-ai învãtat.
    De aceea, în a opta zi, trupeasca Taiere împrejur o ai primit;
    Împlinind Legea, o Lege Nouã lumii ai dat,
    Cãci tãierea împrejur duhovniceascã pe cea trupeascã o a înlãturat.
    Astfel noi credinciosii patimile sufletului tãindu-le
    cu un cuget curat la Tine privim;
    Ca duhovniceste voia trupului sã o tãiem
    A Ta voie, o Mântuitorule, dorim sã împlinim.
    De la a Ta Tãiere împrejur Sfintii mântuirea s-au învãtat,
    Si ale lor vieti pildã cu literã de foc scrisã nouã ne-au lãsat.
    Sfântul Vasile cel Mare, raza soarelui celui dumnezeiesc,
    Invãtãtura tãierii împrejur a inimii, poporului crestinesc mostenire o a lãsat.
    Sfântului Vasile cel Mare fie lauda in veci,
    celui care, rob al Tãu fiind,
    Mare s-a numit si a ramas
    cãci de la a Ta Tãiere împrejur
    smerita ascultare a învãtat.
    (Imn de lauda, cules din “Proloagele de la Ohrida”, de Sfântul Nicolae Velimirovici, ed.Cartea Ortodoxa, Ed.Egumenita, 2005, pag.16)

  2. La multi ani!
    Va rog sa ma iertati ca o sa vorbesc pe langa subiect dar sunt atat de indignata incat trebuie sa spun cuiva revolta din sufletul meu si poate o sa primesc si un raspuns.
    Navigand pe Internet din dorinta de a afla cat mai multe lucruri despre Parintele Arsenie Boca, am gasit o postare yoga esoteric in care se vorbeste despre Parintele Arsenie Boca ca citez”Serafim de Sarov al Romaniei”. Articolul este semnat de Adrian Badea si este adevarat ca este scris la capitolul personalitati remarcabile.
    Indignarea mea se datoreaza faptului ca un yogin se crede atotstiutor si vorbeste despre un Parinte al Bisericii Ortodoxe.Acest lucru mi se pare o indrazneala prea mare mai ales cand este vorba despre Sfantul Ardealului.
    Cred ca yoghinii de la MISA ar trebui sa stea in ashramurile lor si sa ne lase pe noi in pace.
    Apoi, va rog sa-mi iertati lipsa de cunoastere ce inseamna Serafim de Sarov al Romaniei?

  3. Am revenit ca am aflat ca Serafim de Sarov este un sfant al Rusiei.
    Apoi pe forumul Octogonul se exprima opinii pro si contra Arsenie Boca.Iata o opinie a unuia care isi zice Domnitor:

    “Asadar cu popa de la Prislop sau de aiurea…cita vreme va cinta in trompeta iudeo-crestina,oricite smecherii ar sti…ma lasa indiferent.Ba,in momentul in care aud de cristosi,moisi,arhangheli si alte inventii religioase…imi creste tensiunea…”

  4. Pt Bogdana:
    Nu-i mai bagati in seama pe cei ce-si spun “Domnitori”, ca sunt domnitori peste lucruri numai de ei stiute. Foarte urat ca vorbesc asa. Ateismul unora este crunt si ne doare sufletul ca sunt asa de indaratnici, macar sa respecte credinta altora ! Ii asteptam totusi sa se intoarca la adevar !

  5. Ptr.BOGDANA..
    Comparatia Par.Arsenie Boca cu Sf.Serafim de Sarov , este un lucru minunat! Astazi se implinesc 250 de ani de la trecerea la Domnul a Sf Serafim ale carui invataturi poate le-a citit si yoghinul de care vorbesti…iar Dumnezeu poate lucreaza la intoarcerea lui in turma! De ar fi mai multi rataciti alpecati pe invataturile sfintilor….Iertati.

  6. @Bogdana

    Site-ul cu pricina este demult! Dai ‘google’ spre exemplu la tot ce contine ‘Arsenie Boca’ si, bineinteles ca-ti apar toate blogurile ce contin ceva referitor la Pr.Arsenie.

    Yoghinii astia, cei de la MISA si altii, in ciuda faptului ca prin asa-zisa meditatie, credinta in reincarnare, satisfactia trufasa de a-si iesi din trup, levitatia… prin inchinarea si incredintarea totala in fata unui guru care-i pune sa zica in prostie o mantra pentru spalarea creierului si lipsirea de liberul arbitru, acestia, in mod paradoxal fac referire la crestinism si vorbesc chiar de sfinti apreciati si recunoscuti de Biserica dar, fara a se lepada de practicile lor. Probabil, pentru a inspira incredere, evenutala aderare si devotiune…

    Cu ani in urma, pe net circula o carte ‘Cucuveaua cu pene rosii’ in care, explicau, exemplificau originea masoneriei, scopul lor, pericolul pe care-l reprezinta acestia sfatuind crestinii sa se roage si sa i-a aminte! Cu alte cuvinte, dadeau exemple de meditatie la o anumita ora (dar in stilul lor) pentru a contracara efectele dezastruoase ale masoneriei.

    Iata cum se probeaza ‘proorocii mincinosi’ si ‘cercetati duhurile’ ca sa realizezi amestecarea raului cu putin bine, pentru a-ti insela vigilenta si a-ti orbii ochii (duhovnicesti)fiindca scopul este de a insela chiar ‘dintre cei alesi’.

  7. Pingback: Război întru Cuvânt » Sfantul Ierarh Nifon - Invatatorul nefatarniciei
  8. Iubiti credinciosi ai Bisericii strămosesti. Avem bucuria de a vă aduce la cunostintă că în ziua de sâmbătă 26 respectiv 27 septembrie 2009 moastele Sfintei Marii Mucenite Tecla adică mama celor bolnavi pe vor afla în românia aduse din Siria de către Părintele Arhimandrit Justinian Carstoiu. Procesiunea cu moastele Sfintei Tecla pe vă desfăsura la craiova, mai precis la 11 km de orasul craiova în localitatea Predesti, acolo unde în toamna acestui an pe va pune piatra de temelie a Mânăstirii Sfânta Tecla. Pe lângă racla Sfintei Tecla se vor mai aduce si moastele sfintei Chiriachi mare făcătoare de minuni, Marina si alti mari sfinti recunoscuti de Biserica noastră. Pentru informatii si mai multe detalii ms_tecla@yahoo.com sau 0749902332

  9. Pingback: Război întru Cuvânt » SFANTUL VASILE CEL MARE – Stalpul de foc care lumineaza cu putere si azi, episcopul de care s-a minunat cerul si pamantul (1)
  10. Pingback: Sfântul Vasile cel Mare: Urmărește atât de mult smerenia, ca și cum ai fi îndrăgostit de ea! « Blogul lui Vasile Călin Drăgan
  11. Pingback: PREDICI AUDIO LA ANUL NOU, TAIEREA IMPREJUR SI PUNEREA NUMELUI DOMNULUI (Parintele Sofian, IPS Bartolomeu, Parintii Mihail, Nectarie, Hrisostom, Ciprian): CEAS DE BILANT SI PRIMENIRE DUHOVNICEASCA -
  12. Pingback: SFANTUL VASILE CEL MARE – Invataturi importante despre MILOSTENIA DIN NEDREPTATE si despre DREPTATEA FARA OMENIE: “Nu se poate sa aduci daruri lui Dumnezeu daca intristezi pe fratele tau si asupresti pe cel slab” -
  13. Pingback: SFANTUL VASILE CEL MARE – Stalpul de foc care lumineaza cu putere si azi, episcopul de care s-a minunat cerul si pamantul (3) -
  14. Pingback: “Iata-ne de Anul Nou… “ – Predica Sfantului Iustin Popovici la sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare: ZIUA MANTUIRII -
  15. Pingback: Sfantul Vasile cel Mare: IA AMINTE LA TINE INSUTI! | Cuvântul Ortodox
  16. Pingback: Predici audio la INTRAREA IN NOUL AN CIVIL, praznicul SFANTULUI VASILE si Punerea Numelui Mantuitorului. CU UN PAS MAI APROAPE DE VESNICIE | Cuvântul Ortodox
  17. Pingback: PRAZNUIREA NUMELUI CELUI ”MAI PRESUS DECAT TOT NUMELE”, cu care suntem PECETLUITI, cu a carui PUTERE ne mantuim si a carui RASPUNDERE o purtam. Cuvinte la inceput de an, de la Fericitul Parinte PETRONIU | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate