PARINTELE EMILIANOS SIMONOPETRITUL A PLECAT IN LUMINA IMPARATIEI (video, foto)

11-05-2019 Sublinieri

***

 

Doxologia: Arhimandritul Emilianos Simonopetritul a trecut la cele veșnice

În această dimineață [9 mai 2019], Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, fost stareţ al Mănăstirii Simono-Petra din Muntele Athos, a trecut la cele veșnice. El se afla la Mănăstirea Ormilia din peninsula Halkidiki, fiind retras aici încă din anul 2000, din cauza unor probleme de sănătate.

Arhimandritul Emilianos (Vafeidis) s-a născut în 1934, în Nikaia Pireos, din părinţi evlavioşi, proveniţi din Asia Mică, primind la botez numele de Alexandros.

De mic copil s-a ocupat de studiul Scripturii şi al Părinţilor, precum şi cu neîntrerupta rugăciune a lui Iisus. A studiat la şcoala din Simantra Halkidikis, continuând apoi la Nikaia Pireos. S-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Atena, iar după doi ani s-a mutat la Facultatea de Teologie.

La încheierea studiilor, în 1960, s-a înfăţişat Mitropolitului Dionisie de Trikkis şi Stagon, care l-a tuns în monahism cu numele Emilianos pe seama Mănăstirii Sfântului Visarion din Dousiko. În luna septembrie a aceluiaşi an a fost hirotonit diacon, slujind la mănăstirile Meteorei, care duceau lipsă de vieţuitori la acea vreme.

De praznicul Adormirii Maicii Domnului din anul 1961, a fost hirotonit preot, rămânând pentru o vreme la Mănăstirea Sfântului Visarion din Dousiko, un loc retras şi pustiu.

La sfârşitul anului 1961, a fost numit Egumen al Mănăstirii Marea Meteoră. Deşi avea probleme de sănătate, părintele Emilianos a început aici o intensă viaţă ascetică şi liturgică, cercetând orice scriere referitoare la organizarea şi funcţionarea vechilor mănăstiri.

Mitropolitul Dionisie l-a ridicat la treapta de arhimandrit şi l-a însărcinat cu slujirea în cuvânt, cu mărturisirea şi cu povăţuirea tinerilor din eparhie. Astfel, o mulţime de tineri s-au adunat în jurul părintelui Emilianos. În 1963 s-au închinoviat primii doi monahi dintre aceşti tineri, iar sfârşitul anului şcolar 1965-1966, mulţi absolvenţi de liceu au venit la mănăstire ca începători.

Pe 6 august 1966, Mitropolitul Dionisie l-a îmbrăcat pe Egumenul Emilianos în schima mare. Tot în acea perioadă, Gheronda Emilianos a început pelerinajele la Sfântul Munte, întâlnindu-se cu Sfântul Paisie Aghioritul şi cu părintele Efrem Katounakiotul, cu care a avut strânse legături duhovniceşti.

În anul 1973, datorită creşterii numărului de monahi, întreaga obşte de la Meteora se mută în Sfântul Munte, la Simonos Petras.

Începând cu anul 1995, starea de sănătate a Părintelui Emilianos se înrăutăţeşte treptat pentru ca, în anul 2000, să predea egumenia Sfintei Mânăstiri Simonos Petras arhimandritului Elisei, actualul egumen. Gheronda Emilianos s-a retras la Metocul din Ormilia. Perioada în care a fost egumen al Sfintei Mănăstiri Simonos Petras este considerată deja drept una dintre cele mai binecuvântate perioade din istoria mănăstirii.

Opera părintelui Emilianos cuprinde o tematică diversă: omilii şi predici, erminii ale scrierilor Părinţilor neptici (Avva Isaia, Isihie Presviterul, Grigorie Sinaitul, Maxim Mărturisitorul, Thalasie, Theognost), erminii ale canoanelor monahale (Sfântul Antonie cel Mare, Sfântul Augustin, Sfântul Macarie, Sfântul Pahomie), ale voturilor monahiceşti şi vieţii practice (monahism, canonul monahal, viaţa monahului, relaţia Bătrân-ucenic), erminii la Vieţile Sfinţilor (Cuviosul Nil Calavritul, Cuviosul Romil), erminii ale Sfintei Scripturi, ale imnelor liturgice şi ale altor texte teologice (Psalmi, Profeţi etc.).

Transcrierea şi publicarea tuturor catehezelor şi omiliilor a fost preluată de obştea de maici de la Metocul Ormilia, din anul 1995 începând să fie publicate în colecţia „Cateheze şi cuvântări”. În paralel cu ediţia grecească, Catehezele au fost traduse în franceză, engleză, română, rusă şi sârbă.

Ziua de 9 Mai 2019 odată cu ivirea zorilor avea să aducă cu ea o veste fulgerătoare pentru întreg Sfântul Munte Athos, Elada și lumea întreagă – gheron Emilianos Simonopetritul a trecut la Domnul. Această știre a ajuns și la urechile grupului de preoți plecați din zona Iașilor și a Neamțului, ce așteptau îmbarcarea pe vasul ce avea să-i ducă de la portul Dafne al Sfântului Munte Athos către portul orașului Uranopolis. Printre acești preoți ghidați de către părintele Petru Sidoreac mă număram și eu. După ce ne-am însemnat cu semnul sfintei cruci și am rostit o scurtă rugăciune fiecare în parte pentru veșnica pomenire a părintelui Emilianos planificăm și stabilim un traseu de întoarcere în țară care să cuprindă și Mănăstirea Ormylia unde bătrânul stareț a viețuit vreme de aproape 20 de ani, rectitorind mănăstirea, ultimii anii fiind ani de boală grea ce l-a ținut la pat și fără putința de a vorbi cu oamenii dar cu posibilitatea de a grăi tainic cu Mirele Hristos.

Pornind la drum cu toții vrem să luăm binecuvântare de la acest mare gheronda, chiar dacă nici unul nu l-am cunoscut personal, întâlnirea cu el având loc pentru fiecare dintre noi doar prin intermediul lecturării omiliilor numeroase rostite de părintele ce au fost traduse din limba greacă în limba română.

Dumnezeu a rânduit ca să ajungem la Mănăstirea Ormylia aproape de ora 16 și să o găsim cu porțile deschise și cu maici deosebit de primitoare chiar dacă părintele lor duhovnicesc plecase către cereștile locașuri.

Părintele Petru ne-a ghidat către biserica mare, ca unul ce cunoștea bine mănăstirea în care mai poposise cu ierarhi și preoți de-a lungul timpului.

Ajunși în biserică ne copleșește emoția pe toți, la o strană în partea stângă o maică citea după rânduială la Psaltire, la căpătâiul părintelui Emilianos veghea actualul stareț al Lavrei Simonopetra, Arhimandritul Elisei, iar biserica era aproape neîncăpătoare datorită maicilor, preoților și credincioșilor ce veneau să-și ia rămas bun și să primească binecuvântarea cuviosului.

Ajuns în fața părintelui prima impresie a fost aceea că am ajuns în fața unui sfânt: chip liniștit ce inspira pace, culoare ca cea a unei frumoase lumânări de ceară pregătită de a lua lumină în noaptea de Înviere, mă închin cu metanie, sărut Sfânta Evanghelie ce se afla pe pieptul cuviosului apoi sărut mâna, care spre surprinderea mea, nu avea răceala obișnuită a trupului lipsit de viață, ci era caldă. Mă retrag într-o parte îndrumat de o maică și priveam la părinții alături de care călătoream cum se închinau cu evlavie și emoție la cel care răspândea atâta liniște în jurul său.

Emoția a fost dublată după momentul închinării de îndrăzneala izvorâtă din dragoste a părintelui Petru Sidoreac care cere binecuvântare pentru a săvârși un Trisaghion pentru cuviosul Emilianos. După ce rostește formula de binecuvântare în limba greacă noi grupul de 9 preoți și câțiva credincioși din Podu-Iloaiei dăm răspunsurile și intonăm cântările rânduite în frumoasa noastră limbă românească, spre mirarea celor prezenți care au simțit totuși momentul deoarece am văzut lacrimi în ochii unor maici și credincioși. În acele clipe gândurile ce mi-au venit în minte au fost, că noi cântăm la căpătâiul unui om sfânt și că poate niciodată în această sfântă mănăstire nu a răsunat o cântare în limba lui Dosoftei.

Slujba s-a sfârșit cu intonarea imnului pascal Hristos a înviat, sărutăm din nou cu toții mâna caldă a părintelui și ieșim din biserică cu simțământul că am fost prezenți la adormirea unui sfânt.

Câteva maici ne înconjoară cu bucurie și, deși ne grăbeam să ajungem să ne închinăm la mormântul Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul de la Suroti, ne opresc să zăbovim câteva momente și ne servesc cu tratația obișnuită. De la maica ce ne servea aflăm că mai multe maici și credincioși au simțit la atingere că mâna părintelui este caldă, la fel cum am simțit și eu, și că trupul părintelui deși au trecut atâtea ore nu cunoaște rigiditatea postmortală – așa cum s-a întâmplat cu trupurile multor cuvioși cu o viață sfântă.

Părăsim mănăstirea preoți și credincioși cu regretul că nu putem rămâne la înmormântare și cu gândul că am văzut, ne-am închinat și am sărutat mâna unui sfânt pe care noi cei rămași l-am dobândit ca rugător înaintea lui Dumnezeu.

Să avem binecuvântarea lui!

Pr. Irimia Petru-Ionuț

Vedeti si:

CASATORIA – TAINA CEA MARE

Arhim. Emilianos Simonopetritul: CUM SA-L ASTEPTAM PE DUMNEZEU?

INTRE INTRUPAREA SI A DOUA VENIRE IN LUME A LUI HRISTOS. “Suntem mame si tati ai lui Dumnezeu! Parinti si stamosi ai lui Dumnezeu! Intelegem asta? Sa ne randuim viata cu dorinta de a ramane dumnezei!” Arhim. Emilianos Simonopetritul ne aminteste CHIPUL si CHEMAREA DUMNEZEIASCA pe care le purtam in noi, spre A-L NASTE PE HRISTOS INLAUNTRUL NOSTRU

Cel Care nu renunta sa caute inimile noastre… UNDE VINE DUMNEZEU SA SE INTALNEASCA CU NOI? “Hristos, Care nu avea nevoie de nimic, S-a facut pe Sine asa fel incat sa aiba nevoie de noi, cei nevoiasi de toate”. A DOUA DUMINICA A STRAMOSILOR si PREGATIREA PENTRU NASTEREA DOMNULUI IN NOI

“Unde ai căzut tu, vin și Eu. Unde ești rușinat tu, vin și Eu să fiu rușinat împreună cu tine. Și în dureri, și în întristări sunt și Eu, Dumnezeul tău”. Calda omilie a Arhim. Emilianos pentru ANUL NOU, praznicul TAIERII IMPREJUR A LUI IISUS si al SFANTULUI VASILE CEL MARE, “aratatorul de cele ceresti”. SA NE AMINTIM CA HRISTOS LOCUIESTE IN NOI SI SUNTEM PURTATORI DE DUMNEZEU

SFÂNTUL DUH, ÎMPĂRATUL și MIJLOCITORUL ÎNFIERII NOASTRE – Omilia Părintelui Emilianos Simonopetritul: “Intră înăuntru, închide-te bine şi doreşte-L cu ardoare pe Sfântul Duh! Tânjeşte după El, caută-L!”

***

Român Ortodox în Franța:


Categorii

Arhimandritul Emilianos Simonopetritul, Parinti athoniti contemporani, VIDEO

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

5 Commentarii la “PARINTELE EMILIANOS SIMONOPETRITUL A PLECAT IN LUMINA IMPARATIEI (video, foto)

  1. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu drepții în Împărăția Cerurilor !!! S-avem parte de binecuvântarea și de rugăciunile lui !!! Amin și Doamne ajută tuturor !!!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate