PR. DAN BADULESCU DESPRE DUHUL STIINTEI SI CERNEREA CREDINTEI
„Şi să nu ne bagi pre noi în ispită, ci ne izbăveşte pre noi de vicleanul”.
Zilele acestea şi cele următoare asistăm la o veritabilă cernere a credincioşiei noastre la care suntem supuşi de către aşa numitul “CERN the world’s largest particle physics laboratory“. Savanţii astrofizicieni declară ca şi tatăl lor că vor să fie asemenea Celui Preaînalt scormonind în tainele crearii universului. Dar acela numai a gândit a fi deopotrivă cu Dumnezeu şi s-a prăbuşit din cer ca un fulger devenind din Înger luminat diavol întunecat. Beneficiind de tehnologia globalizantă a televiziunii prin satelit şi internetului, acest eveniment a fost mediatizat pe larg, însoţit fiind şi de comentarii ale diferitelor redacţii tv. Nu au lipsit şi reacţii ortodoxe, dar acelea venite pe căile mai neoficiale ale blogurilor şi siteurilor de net, ce tind să devină adevărate “catacombe” mediatice…
Intrând pe blogul părintelui Savatie Baştovoi şi urmărind comentariile legate de articolul Adio, a venit sfârşitul lumii! am dat de următorul comentariu:
„Parcă simt o anumită tendinţă în răspunsurile la acest post, sau poate mă înşel: Ortodoxia nu are nici o contradicţie cu ştiinţa modernă, nici nu o dispretuieşte, nici nu o respinge. Pretenţiile ştiinţei de a deţine adevarul absolut sunt singurele pe care le contestăm, căci tot ce e omenesc e supus unei permanente revizuiri şi îmbunătăţiri. Conflictul dintre religie şi ştiinţă a existat în Apus, şi adesea a fost sprijinit mai degrabă de o parte a comunităţii ştiinţifice, care le socotea pe cele doua incompatibile tocmai din pricina pretenţiei ştiinţei menţionate mai sus. Deci nu ştiinţa e rea – ci bună, căci foloseste aptitudinile sădite în om de Dumnezeu – ci doar culoarea ideologică pe care i-o imprimă unii, într-un mod, de altfel, foarte neştiinţific“.
Cel care a scris acestea este un băiat credincios şi bine intenţionat, dar el emite aici o părere răspândită în zilele noastre printre noi, care trebuia la un moment dat discutată mai în profunzime. Dacă vom cerceta duhurile şi lucrarea lor, vom vedea că între ştiinţa modernă aşa cum este ea definită începând temporal din renaştere şi spaţial în occident, ce a dat ştiinţa contemporană (cu sediul euro-atlantic, sovietic şi japonez) şi Ortodoxie nu numai că e un conflict ci chiar unul pe viaţă şi pe moarte! Duhuri diametral şi radical opuse!
Fraţilor, nu vă mai amăgiţi cu aceste perdele irenice de reconcilieri ale Vărsătorului de tip Conciliul Vatican II! Începând cu sec. XIX şi culminând cu cel trecut „ştiinţa” a dat cele mai grele lovituri credinţei creştine, a constituit arma nr. 1 a ateismului masonic şi marxist! Noi nu suntem în apus, ci în Răsărit şi am suferit pe pielea noastră această bombă cu mult mai cumplită decât cea de la Hiroshima (creată exact de către această ştiinţă „care nu e rea – ci bună!” – Doamne, câtă naivitate…), căci a atacat sufletele, nu numai trupurile. De pe băncile şcolilor din răsăritul ortodox am fost învăţaţi să credem cu argumentele ştiinţei că Dumnezeu nu există, spaţiul şi materia sunt infinite, omul se trage din maimuţă şi este doar un animal evoluat, totul se transformă şi evoluează, sufletul nu este nemuritor, pământul este o biată planetă ce se roteşte în jurul soarelui, iar mai nou, big-bang, găuri negre, univers în expansiune, viaţă extraterestră şi alte minciunării drăceşti. Ştiinţa a luptat cu toate puterile ca să ia locul religiei şi savanţii să devină noii preoţi cunoscători ai tainelor omului şi universului, cu „dogmele” lor: teorii şi ipoteze ştiinţifice, care trebuie neapărat crezute, chiar şi axiomatic, pe cuvântul şi autoritatea lor!
Toate acestea au început în „renaşterea” păgânismului cu Copernic, Bruno, Galilei, Kepler, Newton şi toţi ceilalţi savanţi cabalişti şi astrologi mai mult sau mai puţin ascunşi, ce au elaborat prin teoriile lor o lume virtuală, un univers al omului cu legi astrofizice şi chimice omeneşti şi mincinoase! Acestea sunt printre altele heliocentrismul, gravitaţia, chimiile, biologia şi geologia evoluţionistă şi în zilele noastre noua astrofizică, bazată pe rătăcirile lui Einstein, Sagan, Hawking şi ceilalţi rătăciţi şi înşelaţi de cel rău. Cum putem oare noi ortodocşii să spunem că aceste concepţii nu se contrazic cu revelaţia, ba chiar să găsim compatibilităţi între big-bangul nălucirii drăceşti şi cosmologia Sf. Maxim să zicem?
De nu ne vom trezi şi întoarce la adevărata ştiinţă, cea a Scripturii şi Sfinţilor Părinţi, vom cădea cu uşurinţă pradă acestor „experimente” satanice, fie şi gândind că „aceia se pricep”, sau „ar putea fi ceva în teoriile” lor. Iar „experiment” este în greceşte pirasmon şi s-a tradus în româneşte… „ispită”! Domnul îngăduie din când în când aceste ispite pentru încercarea, lămurirea şi întărirea noastră, dar ne-a învăţat şi să ne rugăm a nu fi duşi în ele pentru neputinţele noastre.
Şi de ce îi credem pe acei savanţi? Pentru că inventează tot felul de aparate şi instalaţii care funcţionează? Credeţi oare că aceasta confirmă justeţea teoriilor lor? Sfântul Vasile a spus că nici nu e nevoie să ne ostenim în a-i combate, ci este de ajuns războiul dintre ei, deoarece ultimul savant va veni cu noi idei care vor răsturna pe cei dinainte, ş.a.m.d. Cam tot în acest fel se omoară acum la noi capii lumii interlope, aşa cum o făceau în America interbelică.
Să nu vă smintească comparaţia, pentru că aceşti savanţi aşa şi sunt: nişte infractori ai legilor lui Dumnezeu pe care le calcă, străduindu-se să creeze propriile lor legi şi propria lume „nouă” cu „omul nou”. Dar să ia aminte că Dumnezeu va lăsa lucrarea lor liberă până la o vreme doar. Acum „cine sfinţeşte mai sfinţească, cine spurcă mai spurce“.
Domnului să ne rugăm să ne ţie în aceste vremuri de urmă, în care vâltoarea ispitelor ne va copleşi! Vom mai fi CERN-uţi în fel şi chip, sita e deasă şi vremurile de pe urmă au şi început (It’s later than you think cum zicea părintele Serafim Rose!) Dar ştim că tot El a zis „Îndrăzniţi Eu am biruit lumea”!…
Pr. Dan Bădulescu
Cititi si:
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Si eu am ramas tare nedumerit, fratioare TITUS, cu privire la justetea celor scrise de matale in randurile de mai sus!
Ai insirat o multime de “argumente” in favoarea stiintei si a tehnologiei moderne si mai ales actuale si a tuturor descoperirilor si lucrurilor bune obtinute de oameni cu ajutorul acestora, al stiintei si al tehnologiei.
Ai dat multe exemple cu privire la faptul ca stiinta si tehnologia si “roadele” lor sunt bune in sine, si ca rau este altceva si anume modul in care noi le folosim.
In afara de argumentele “pro” stiinta si tehnologie, ti-ai exprimat chiar de la inceputul postarii de mai sus, “mahnirea” (cu o usoara tenta revoltata) fata de faptul ca unii dintre forumistii care scriu pe acest site si care au comentat articolul de mai sus al Parintelui Dan, au exagerat cu pozitiile si opiniile lor “ostile” stiintei si tehnologiei, manifestand prin aceasta (ma rog nu ai spus asa…mot a mot, ci asa s-a inteles indirect din cele scrise de dumitale), ipocrizie din moment ce cu totii ne buucram de roadele si facilitatile stiintei si cu deosebire ale tehnologiei.
Frate intru Hristos, Sf. Scriptura ne spune ca din cuvintele noastre vom fi judecati fiecare dintre noi la Infricosatoarea Judecata a lui Hristos si ca pentru fiecare cuvant (desert) vom da socoteala (cf.MATEI, cap.12, vers.36).
Uite, asa cum matale l-ai “judecat” pe Parintele Dan, si pe alti forumisti, si eu indraznesc sa te “judec” prin postarea de fata, si sa iti demonstrez (dupa puterile mintii mele) ca (aproape) toate cele pe care le-ai scris mai sus, le-ai scris dintr-o stare a mintii care se gaseste intr-o necunoastere destul de pronuntata a Crestinismului Adevarat si a Adevarului Sau, si cu deosebire a Invataturii Sfintilor Parinti despre Creator si Creatie si despre cele ce s-au intamplat, se intampla si se vor intampla in curand in Creatie si in fapturi!
Voi porni in micul meu demers, de a arata unde totusi gresesti (evident in opinia mea, si din perspectiva opticii gandirii mele, care bineinteles poate fi subiectiva si …gresita) de la unul dintre exemplele pe care le-ai dat mai sus, si anume cel cu privire la ciocan. Dumitale ai spus asa: “Stiinta e doar un instrument, iar ciocanul nu poate fi vinovat cand iti dai cu el peste degete”.
Da, ciocanul nu poate fi vinovat daca te lovesti cu el, si nici cutitul si nici bormasina de gaurit, daca te lovesti cu ele din neatentie.
Dar, ia spune-mi nu este vinovat oare cel care stie ca lasate aceste instrumente “nesupraveghate” si la indemana copiilor fara discernamant, pot fi folosite si actionate de catre acestia intr-un mod periculos, care le poate provoca raniri grave si chiar moartea?? Ba da!
Spui ca stiinta si tehnologia sunt niste instrumente si unelte…, bine, sa pornim de aici…!
Scriptura si Invatatura Bisericii ne spun ca Dumnezeu a venit in lume, in trup de Om, in carne si oase de pamantean si ca odata cu venirea LUI, a adus lumii HARUL si ADEVARUL(cf. Evanghlia dupa Ioan, cap.1, vers.14 si 17), pe care lumea nu-l avea si nu-l cunoastea!
Domnul Hristos a mai spus despre Sine ca este CALEA, ADEVARUL si VIATA (IOAN, cap.14, vers.6), si ca cine CREDE in El, nu va umbla in intuneric, cin va avea LUMINA VIETII (cf. Ioan, cap.8, vers.12).
Mai mult decat atat, tot Domnul Hristos a mai spus ca cel care crede cu adevarat in El, va mai avea in afara de LUMINA VIETII si altceva si anume va fi daruit tot de catre El cu niste daruri mari, despre care Hristos spune asa: “Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui; iar cel ce nu va crede se va osândi. Iar celor ce vor crede, le vor urma aceste semne: în numele Meu, demoni vor izgoni, în limbi noi vor grăi, Şerpi vor lua în mână şi chiar ceva dătător de moarte de vor bea nu-i va vătăma, peste cei bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi.” (cf. MARCU, cap.16, vers.16-18)!
Primii crestini care au crezut cu adevarat si nemincinos in Hristos, erau astfel de oameni,in care se vedeau “semne” si “puteri” si care faceau “minuni”, si despre viata aceasta traita de crestinii primari, care era presarata cu…”miracole” (aproape la tot pasul si aproape zilnic), ne relateaza Sf. Scriptura in: FAPTELE APOSTOLILOR, cap.2, vers.43; cap.5, vers.12; cap.6, vers.8; cap.14, vers.3; cap.15, vers.12 etc.
Chiar si una dintre trasaturile autenticitatii propovadurii mesajului si Invataturii lui hristos in lume si catre lume, de catre Apostoli si apoi de catre urmasilor Sfintilor Apostoli, care au fost Sfinti epsicopi Apostolici si apoi Sfinti Parinti din perioada Patristica a Istoriei Bisericii, a fost aceea ca era propovaduita Evanghelia si Adevarul Crestinismului celui Adevarat, “IN DUHUL si IN PUTERE” (cf. Faptele Apostolilor, cap.4, vers.33; 1 Tesaloniceni, cap.1, vers.5) si insotita de semne si minuni si miracole (cf. 2 Corinteni, cap.12, vers.12).
Sf. Pavel spune ca INSASI Evanghelia este in sinea ei…PUTEREA LUI DUMNEZEU (cf. Romani, cap.1, vers.16).
Prin urmare viata crestinilor primari cea inconjurata de si imbibata cu minuni si semne era atat de “fireasca” pentru ei (si binenteles atat de (NE)fireasca pentru ochii celorlalti oameni, necrestini), pentru ca era traita IN ADEVAR, si invaluita de Har…!
Cu vremea insa, Credinta cea adevarata a inceput sa se raceasca, si la fel si viata cea autentica crestina a inceput sa fie traita si practicata tot mai cu putina ravna si virtute si chiar abandonata de catre multimea de crestini intrati cu duiumul in Biserica dupa 313, si care nu se curatisera de apucaturile si lucrarile omului celui vechi si ale firii celei cazute!
Totusi Adevaratul Crestinism si semnele care il insoteau nu a disparut ci s-a mutat si a trecut trecut la monahi si in pustii si obsti monahale!
Insa, dupa multe veacuri departare de antichitate, indeosebi dupa caderea Apusului din Adevar si din Har, viata crestina autentica care era insotita de puterile si semnele din vechime (si care era atunci atat de “normala” si “fireasca” pentru crestinii care o practicau si cunoasteau din cercare si experiere proprie), a inceput sa fie socotita (de catre falsii si neautenticii si ereticii si secularizatii crestini) ca… ANORMALA si anacronica si nefireasca si ciudata si chiar srtranie, daca ea se vedea totusi in vreun crestin sau monah smerit si care traia ca si crestinii din vechime, in Adevar si in Har!
Mai mult decat atat, incepand cu Renasterea si indeosebi cu Revolutia industriala care debuteaza in Apus in vecul al 17-lea, decoperirile stiintei, i-au facut pe crestini sa nu se mai nevoiasca prea mult si insistent cu rugaciunea (care este socotita de Sfintii Parinti ca fijnd “maica” virtutilor si a oricarei fapte bune) si nici cu vietuirea ascetica si cu supraveghere de sine, caci de…stiinta ii ajuta in locul…”harului” si calauzirii tainice harice a Domnului!
Fratia ta gresesti frate Titus, prin faptul ca pleci “a prioric” de la gresita premisa, ca fara tehnologie nu putem trai acum….
Fals! De am avea modul de vietuire al primilor crestini, respectiv toate cele 4 mari preocupari duhovnicesti aratate si decrise atat de limpede de sf. Ap. Luca, in Cartea Faptele Apostolilor, in cap.2, vers.42, NU AM MAI AVEA NEVOIE de tehnologie si stiita lumiii!
Si de ne-am ruga cu atata foc si cu aceeasi intelepciune ca si Apostolii, asa cum tot Scriptura ne spune ca se rugau ei (cf. Faptele Apostolilor, cap.4, vers.23-31)!
Nu vreau sa lungesc postarea aceasta prea mult si s-o fac…”kilometrica”…, si nici nu o mai pot lungi fiindca este tarziu si sunt obosit…
Intr-o postare urmatoare, si cat de curanda, o sa continui “torsul” ideilor din “caierul” argumentarii mele, cu cateva idei de baza despre antagonia ireconciliabila care se gaseste intre Stiinta Sfintilor Parinti si cea “CU NUME MINCIONOS” a oamenilor lumii care traiesc in gandirea cazuta a omului celui vechi, si care nu are mintea si inima luminata de Harul Duhului Sfant!
Cu deosebire voi vrea sa insist aspra a ceea ce spune Sf. Ap. Pavel despre faptul ca IN HRISTOS, sunt ascunse toate Comorile Stiintei si ale Intelepciunii (cf. Coloseni, cap.2, vers.3)
Doamne ajuta!
Sa nu uitam ca insusi Dumnezeu lasa sa se descopere toate de catre stiinta,asa cum El lasa si pe cei buni si pe cei rai sa traiasca pana cand e hotarat,si daca e cu voia Lui,sa ne suparam deci si pe Dumnezeu ca ne face aceasta nedreptate de a nu interzice descoperirile stiintei,ca ne a dat noua acum o sarcina mult mai grea de a ne lupta cu prea multele tentatii ale acestor vremuri,sau ca EL nu interzice atatea rele pe Pamant desi Ii sta in putere?
@ Vela Gheorghe
Nu, nu am spus ca nu putem trai fara tehnologie. Am spus ca primul care hotareste ca nu ii este necesara pentru mantuire, ba chiar ii sta impotriva, sa fie acela care si renunta la folosirea ei. Au trait oamenii fara tehnologie (rod al stiintei) multa vreme, dar asta nu inseamna ca au trait in legea lui Dumnezeu. Si sa mai stiti ca pentru triburile din Amazonia care nu cunosc inca roata, aceasta este tehnologie, desi pentru noi face parte din viata naturala. Apolodor din Damasc a facut un pod pentru ca avea stiinta de a face poduri, caci fratia ta, presupun ca nu stii cum sa il faci, desi folosesti calculatorul. Sa spui ca adevaratul crestinism s-a mutat in pustie, eu consider ca e un nonsens, atata timp cat vorbesti despre adevaratul crestinism din comoditatea scaunului de la birou. Nu poti vorbi despre adevar daca nu il cunosti, pentru ca in acest caz minti. Si da, ai nevoie de tehnologia lumii macar ca sa imi raspunzi mie si sa ma atentionezi ca gresesc. Eu despre asta vorbesc aici, despre diferenta dintre vorbele voastre si faptele voastre. Asta nu e cum ar fi sa va judec, e ca si cum vreau sa va trag de maneca, daca vreti voi sa fiti atenti.
Nu am spus si nici nu cred ca am lasat sa se inteleaga cum ca eu as considera roadele stiintei bune in sine. Buna in sine este numai Creatia Lui Dumnezeu, creatia omului este doar asa cum a vrut omul sa fie atunci cand a creat-o sau atunci cand i-a dat o folosinta. Si nu e vorba numai despre tehnologie, este vorbe despre orice. Casa a inventat-o omul ca sa se fereasca de ploi si soare, frig si caldura. Dar tot patru pereti si un acoperis au si inchisorile. Vorba poate fi folosita pentru binecuvantare dar si pentru blestem. Asadar nimic nu e bun in sine din tot ce face omul. tocmai de aceea este nevoie de credinta in Dumnezeu, ca tot ce face omul sa faca cu gandul la Dumnezeu pentru a fi bun. Stiinta nu e nici ea scutita de asta. Depinde cu gandul la cine folosesti ceea ce sti. Caci ce este stiinta, decat cunostinte si metoda prin care le afli? Asadar vei cauta ceea ce vrei sa afli in modul in care ti-ai propus. Vrei sa afli cum sa faci lumina sau gauri negre? Stiinta te va ajuta in amandoua cazurile, dar gandul si imboldul este numai al tau. Dand vina pe “stiinta” vrei de fapt sa dai vina pe cei care au cautat ceva inaintea ta spalandu-te pe maini de vina ta.
Am inteles (pt.admin) sensul indemnurilor si il consider la randul meu cel corect. Da nu la fel de corecta mi se pare argumentarea indemnurilor, iar daca mie mi se cere bunavointa cand citesc, eu o am. Dar altii nu o vor avea si vor interpreta altfel cele spuse acolo. Sa iei atitudine impotriva lui Galileo si Bruno as putea intelege ca o sustinere a papei in pretentiile sale de detinator al adevarului. Ce am vrut sa subliniez este ca acest conflict intre stiinta si religie nu apartine crestinismului ortodox. Nasterea acestui conflict se origineaza in Apus, acolo unde nici crestinismul nu mai era crestin, nici stiinta nu mai era cunoastere a creatiei lui Dumnezeu. Transpunerea lui acum, aici, pica teribil de nepotrivit. Si nu e vorba sa folosim ce avem, caci nu avem numai sabie de cavaler, avem si cutitase pentru taiat marar. Cartile nu s-au inventat in format electronic si nici nu umbla singure pe net. Avem insa edituri de carte pe hartie si avem librarii, folositi-le, caci banii dati pe cartea de astazi inseamna banii pentru tiparirea cartii de maine. Stiu, e mai usor si mai ieftin sa iei totul de pe net, dar iata cum duhul lumii nu stapaneste numai stiinta dar si cultura, politica si din ce in ce mai mult religia.
Sigur, mai multa tehnologie poate si cu siguranta inseamna mai multe ispite, mai usor de ajuns la ele. Dar nu s-au inventat ispitele odata cu tehnologia. Iar lupta noastra tocmai in aceasta sta, in lupta cu ispita. Intariti-va in lupta cu ispitele scoase la iveala de tehnologie si poate ca credinta voastra va fi mai puternica. Ar trebui sa va doriti asta si nu invers. Poate ca atunci si faptele vor fi pe masura vorbelor.
Toti stim ca omul nu avea nevoie de tehnologie dintru inceput si stim de ce avea nevoie…sa ajunga la asemanarea cu Dumnezeu, ne spune sf.Maria Egipteanca.
Parintele Dan stie ce inseamna “stiinta”, de unde vine si cine a adus-o omului dintru-nceput si ar trebui sa i se multumeasca pentru ca incearca sa mai deschida si ochii altora, desi in aceste vremuri problema este ca “toti sunt isteti si nu mai asculta de sfatul nimanui”.
Unii ne acuza ca hulim tehnologia, desi ne folosim de ea. Dar ei privesc superficial situatia in care ne aflam, iar Sf.Ioan Hrisostom le spune ca Hristos a biruit pe diavol cu armele lui (lemnul neascultarii cu lemnul crucii, moartea cu moartea Sa etc).
Adevarata intelepciune ar fi sa cautam sa ne conformam canoanelor, nu sa le schimonosim dupa “chipul” nostru decazut.
Indemnurile nu sunt adresate necredinciosilor, ci celor care stiu ce este smerenia si cauta cu adevarat mantuirea.
Frate drag, daca omul nu ar fi cazut in pacat, nu ar fi avut nevoie de nimic. Dar asa, izgonit din Rai, omul are nevoie de multe.
Eu prea multe nu am cum sa mai scriu pentru ca m-as repeta sau, vorbind prea mult as lua-o pe aratura. Voi care cititi intelegeti daca vreti si daca puteti.
Amish-ii sunt repectati si nimeni nu are nimic cu ei, sunt lasati in pace sa creda si sa traiasca asa cum vor ei. Dar ei fac ceea ce spun. Aici observ insa nu o preamarire a credintei ci o preamarire a ne-stiintei. Iar cand cineva va avea ceva cu voi, sa nu va ganditi in sinea voastra ca sunteti prigoniti pentru credinta, caci nu martiri ai credintei veti fi voi, ci victime ale ignorantei. Din pacate, ignoranti fiind, nici de asta nu va veti da seama.
Inainte sa va tulburati inca o data de cele spuse de mine aici, amintiti-va de slujba de ingropaciune care zice asa: “… caci nu e om care sa nu greseasca, numai Tu esti fara de pacat”, si fiti convinsi ca fie cu stiinta fie din nestiinta, toti gresim. Desi stiinta nu mantuieste pe nimeni, nici nestiinta nu va fereste de pacat. Mai cugetati.
Frate Titus,
Pentru foarte putini se poate pune problema unei ruperi de tot ceea ce tine de tehnologie, deoarece suntem cufundati intr-un mediu plin de cuceriri ale tehnicii si ar trebui sa traim realmente ca Sf. Ioan Botezatorul, ceea ce prea putini pot face. Nu am cerut nimanui asta, ci doar am afirmat ca nu e bine sa credem ca produsele stiintei sunt bune sau neutre, ci, dimpotriva, ele aduc, aproape fara exceptie un duh strain Celui pe Care Il cautam noi. Consecintele sunt ca nu mai putem sa ne simtim dependenti de mila lui Dumnezeu, de ploile date la vreme si de soare, ci de buna functiune si evolutie a preturilor serviciilor de incalzire, de alimentare cu apa curenta, precum si de buna aprovizioanare a supermarketurilor. Folosirea a tot felul de dispozitive a caror functionare nu o intelegem, precum telecomanda si intrerupatoare, formeaza o gandire de tip magic; in mod surprinzator, stiinta moderna a reusit sa revrajeasca perpectiva omului modern asupra lumii. Toate cele mentinonate mai sus, care deriva din folosirea curentului electric si a altor cuceriri ale tehnicii, nu ne fac decat sa ne simtim atotputernici si increzatori in puterea ratiunii. In plan psihologic, se aseamana cu incercarea cuiva de a se smeri inaintea lui Dumnezeu, atunci cand in aproape fiecare clipa cineva ii spune ca e foarte puternic, ca nu are de ce/cine sa se teama, ba ca e genial. Pate m-am facut mai bine inteles. E greu sa ai impresia ca televizorul e o creatie neutra, ca o putem folosi in bine, cata vreme acesta provoaca o “amortire” a functiunii rationale, critice a creierului nostru, conducandu-ne intr-o lume a oniricului, in care nu putem vorbi de un proces de invatare obisnuit, ci mai degraba de o asimilare bruta a informatiilor, de o indoctrinare. Toate aceasta lume a tehnicii si a stiintei moderne a venit dintr-un anumit duh si raspandeste un anumit duh, care, chiar daca e mai fin, nu trebuie ignorat, tocmai pentru a putea lupta impotriva lui.
Trebuie sa definim limpede ca atunci cand vorbim de stiinta ne referim la perioada care incepe cu Galileo Galilei, care este printre primii care a introdus noua metodologie, care a stat si inca sta la baza descoperirilor de pana acum: folosirea sustinuta si consecventa a experimentului ca metoda principala de cunoastere (de elaborare/sustinere a teoriilor prin care se reflecta realitatea), astfel incat rezultatele sa fie repetabile si, implicit, verificabile. Aceasta noua stiinta se deosebeste foarte mult de cea veche, tocmai pentru ca scoate experimentul din zona utilitatii imediate, legata de aplicatiile practice, si il foloseste sistematic pentru iscodirea si formarea viziunii asupra realitatii, obiectivand si depersonalizand procesul cunoasterii. Stiinta moderna apare in spatial Europei Occidentale de dupa schisma protestanta, si este unul dintre “puii” Renasterii, care aseaza omul in centrul preocuparilor, in locul lui Dumnezeu. La randul ei, stiinta moderna naste in plan filosofic iluminismul (increderea deplina in ratiune), in plan social produce Revolutia industriala (urbanizare, munca in fabrici), aducand si conceptul novator de progres, cu evidente consecinte inclusive la nivel psihologic (oare cati dintre noi nu se cred din alta “clasa”, mai destepti decat stramosii nostri care nu descoperisera telecomanda?), deschizand astfel calea catre evolutionism. Greu de crezut ca aplicatiile stiintifice nu vor aduce nimic din spiritul acesteia…
@ admin
Se simte nevoia unui forum sau a unui loc de discutii mai organizat unde un fir logic sa nu se sparga pe mai multe articole si sa nu se poarte pe articole vechi. Parintele Dan mi-a interpretat intrebarile drept putin agresive si lipsite de respect… eu ii spun ca tonul meu a fost foarte moderat si politicos in comparatie cu tonul folosit in discutiile din cercurile din care fac parte. Pe oamenii care nu sunt “dusi la biserica” nu-i convingi decat pe calea Duhului, printr-o viata de sfintenie care sa spuna cat o mie de volume, sau eventual pe calea logicii pe care eu, cu incapatanare, tot o consider una din caile valide de a incepe sa cerem ajutorul Domnului.
Poate ca nu este scopul acestui site sa gazduiasca polemici pe asemenea teme insa, cred ca stiti si voi, acestea sunt FOARTE NECESARE. Multe din articolele de aici trebuie explicate catre oamenii plini de pacate, plini de mandrie si goi de orice fapta buna, asa cum ma constat si eu (din pacate tot pe cale empirica). Sincer, avem nevoie mai mult decat “crede si nu cerceta”.
Poate recomandati un forum deja existent… ?
Noi zicem ca s-ar putea continua si aici. Dar va mai putem recomanda si forumul lui Gigel Chiazna (reactivat dupa mai multi ani):
http://www.forumortodox.net/
Da, cred ca stiu o carare mult mai scurta pentru cei “nedusi la biserica” de a se convinge. Ar putea sa mearga “la Dumnezeu” ca este mai aproape decat se poate crede. Pana nu-L experimentezi pe El nu vei gasi nimic. El nu are nevoie sa-i justifice cineva planurile(iconomia). Cand Moise Il intreaba: “cine sa le spun ca m-a trimis?”, El spune:”EU SUNT CEL CE SUNT, mergi si spune-le: CEL CE ESTE m-a trimis”.
Iar Hristos spunea: “crede numai, si se va tamadui fiica ta”, nu spune mergi si studiaza 1001 de tratate de medicina poate te vei convinge ca se poate face ceva.
Mult succes, fratii mei nedusi la biserica si CALATORIE SPRANCENATA !
@ gideon
“Ai grija daca ai venit la doctor sa nu pleci nevindecat”.
Stiu, e o parabola, dar contine si adevarul ca omul merge totusi la doctor ca sa se vindece. Ai grija frate, sa nu ai si tu nevoie de doctor, sau macar atunci cand vei avea adu-ti aminte ca ai hotarat la un moment dat ca nu ai nevoie. Ai putea sa abordezi problema cam asa: nu ma simt atat de important ca Insusi Dumnezeu sa ma vindece de vreo boala (sa-ti dea Dumnezeu sa n-ai), dar nu incetez sa sper la mila Lui.
@ admin
De acord cu fratia ta, dar tot am impresia ca e o confuzie in tot ce spui. poate o sa revin.
Cand vorbim, scriem sau comunicam intr-un fel, oare ce cautam sa facem cunoscut? Slava lui Dumnezeu (care in afara de lumina, insemna si opinie) sau slava persoanei noastre? Unde ne aflam, in biserica sau in areopag? Din ce postura vorbim fratelui nostru? Cum ne adresam lui? Stand deasupra lui? Stand el deasupra? De la acelasi nivel? Dreptatea noastra este si a lui Dumnezeu? Dreptatea lui Dumnezeu este si a noastra? Oare Dumnezeu si-a impus dreptatea? Oare il iubim pe cel ce nu este in acord cu noi? Putin?
Revin:
1) cand cineva de aici spune ca Il cauta pe Dumnezeu si cauta Cuvantul Lui, eu il cred pe fratele meu. Dar daca spune AICI, pe Internet, ca stiinta si tehnologia ii este piedica in cale sa spre Adevar, eu nu-l mai cred si de aceea il cert. Pe unii ne impiedica stiinta si tehnologia, pe altii poate altele. Multi se impiedica de astrologie sau yoga. Nu toti avem aceleasi neputinte.
2) pozitia mea este urmatoarea si sper ca am argumentat-o deja: duhul lumii de care nu vrem sa ne lasam cuprinsi este in toate ale lumii, nu sunt stiinta si tehnologia detinatoarele absolute ale acestuia. Drept urmare, acesta este independent de locul salasluirii lui si va fi gasit oriunde oamenii il vor primi. Il vor primi in stiinta, va fi acolo, iar de nu, nu.
3) conflictul religie-stiinta nu are de-a face cu adevarata religie, crestinismul ortodox. Duhul stiintei s-a rasculat tocmai impotriva duhului prostiei si al fuduliei si al lacomiei catolicismului papistas. Mi-e tare teama ca importarea acestui conflict in ortodoxie va modifica duhul ortodoxiei ca sa fie pe potriva duhului stiintei.
4) nu-i nimic rau in metoda. Metoda inseamna sa nu faci lucrurile oricum, ci intr-un anumit fel pentru a ajunge la un anumit rezultat. Stim doar ca nici rugaciunile nu se fac la intamplare.
5) nu-i nimic rau in a cunoaste. Rau e sa faci rau ajutandu-te de ceea ce cunosti. Cunoscand cat mai multe vei face mai bine diferenta dintre magie si firesc si nu te va mai vraji telecomanda. In schimb, vei sti sa te feresti mai bine de adevarata magie.
6) nu toate stiintele folosesc experimentul. Astronomia, geografia si istoria nu o pot face (deci nu mai dati vina pe Galilei, ca el chiar nu a facut nici un experiment, era astronom si geograf). In schimb, chimia este dependenta numai de experiment. Dar daca fizica, matematica, biologia s.a. ne arata cat de complexa este lumea materiala si faptul ca noi nu putem intelege si explica unitar nici materia nici viata, tu nu te lasi coplesit de maretia Lui Dumnezeu? Lui I-a fost suficient sa zica “Sa fie lumina!” si toate s-au facut. Stiind astazi mai multe, poate ca avem sansa sa fim mai smeriti.
7) pot sa inteleg mania care i-a cuprins pe unii frati citind postarile mele daca parintele Badulescu le este profesor sau duhovnic. Dar, nimeni nu poate avea dreptate tot timpul… Nici eu, fireste.
@gideon
Frate, pentru foarte multi semeni este mai usor mersul pe carbuni decat acceptarea unui enunt de genul “Cel Ce este m-a trimis”. Spune-i cum vrei: mandrie, invartosarea inimii, pacat… tragic este ca acesti oameni au constiinta unui Dumnezeu insa nu-L percep in postura Treimii. As gresi daca as spune ca si parintele Serafim Rose se afla in aceeasi postura? Si parintele Serafim Il cauta, simtea ca Dumnezeu exista insa nu putea sa “puna degetul” pe El. Acesti oameni de care vorbesc SIMT ca Dumnezeu este Iubire, au auzit de Hristos, sunt botezati ortodox insa TREBUIE CONVERTITI,asa cum tot parintele Serafim spunea. Aminteste-ti http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/09/06/nicodim-nadejdea-nebuna-a-intelectualilor-sfarsitului-de-veac/ comentariul parintelui Steindhard, pus cu generozitate de catre admin, in care dezvolta oarecum aceeasi idee, anume ca Hristos foloseste moduri diferite de exprimare cu oameni diferiti. Mesajul este acelasi insa “tuturor toate m-am facut, ca, in orice chip, sa mantuiesc pe unii”. In cazul, de ex, unui doctor chirurg de 55 ani care toata viata s-a bazat doar pe intrumentarul lui si pe substante chimice nu functioneaza fraza “crede numai, si se va tamadui fiica ta” decat daca vine din partea Domnului insusi sau a unui placut al Sau; daca ma duc eu si-i zic asta imi intoarce spatele. Acel chirurg va fi convertit mai degraba pe calea stiintei al carei preot este, va fi convins de insasi alcatuirea minunata a omului, care alcatuire nu se poate observa decat prin instrumentele stiintei.
@TitusL
Cred ca aici s-a pus acum ceva vreme un articol despre Nicolae Paulescu, un om care era si credincios si om de stiinta. Deci nu este imposibil.
Sunt de acord cu parintele Dan in ideea ca pe calea stiintei se ajunge muuuuuult mai greu la smerenie, care este haina lui Dumnezeu. Prin stiinta este foarte usor sa picam in mandrie, un om care nu are cunostinte temeinice poate cadea prada marketingului agresiv pus in slujba stiintei, asa cum se intampla acum, si sa creada ca poate face orice atata vreme cat are banii sa cumpere gadgetul potrivit.
De asemenea, paralela intre metoda stiintei si “metoda” rugaciunii nu mi se pare ok. In fizica stim ca in experimentul A vor fi implicate mereu fortele X, Y si Z care vor produce acelasi rezultat mereu. In rugaciune nu avem de-a face cu factori constanti, cand spunem Tatal Nostru in doua zile diferite nu suntem supusi acelorasi ganduri/ispite, la fel cum nici Dumnezeu nu este obligat sa raspunda la aceleasi rugaciuni in acelasi mod.
In incheiere, trebuie sa spun ceva legat de experimentul acesta celebru. Nu vad cum s-ar clatina credinta sau s-ar contrazice Geneza daca s-ar descoperi particula aceea de-i spun ei divina. Oare Dumnezeu cand a inchegat lumea, nu a pus niste legi ale firii sa guverneze materia? Pur si simplu s-ar descoperi modalitatea prin care materia apare din energie. Si ce daca? Nu ar fi si asta o lege a fizicii, asa cum este intertia? Sau ca legea lui Arhimede? Poate spune cineva ca cei mai slabi in credinta vor cadea… insa nu sta scris “Cine e spurcat, sa se spurce inca.”? Oamenii slabi care nu se intorc catre Domnul cauta motive pentru a cadea si vor gasi, asa cum au gasit in teoria ne-stiintifica a lui Darwin.
De ce descoperirea unui mecanism fizic, o lege pusa de Domnul asupra materiei, ar trebui sa constituie o piedica in calea credintea???
@Titus L si Toma:
Cred ca pe undeva esentialul ne scapa. Credem ca avem o conceptie ortodoxa asupra lumii si chiar credem ca ceilalti au influente catolice cand manifesta un scepticism fata de duhul stiintei de azi. Oare, insa, conceptia noastra este ortodoxa cu adevarat? Sau este una modernista, si asta chiar fara sa constientizeze?
Cunoasterea nu este un act comparabil cu acumularea cantitativa de informatii. Cunoasterea este comparabila cu lumina lanternei aruncata intr-o camera intunecoasa. Daca acea lumina este orientata gresit si chioara, atunci nu am facut nimic, ci doar credem ca vedem ceva. Despre acest lucru a incercat parintele sa vorbeasca – despre DUHUL stiintei, despre punctul de vedere, PARADIGMA care inglobeaza toate premisele, ipotezele si teoriile stiintifice actuale. Fara sa ne dam seama, noi acceptam, luam de bune PARADIGMA, adica DUHUL in care se manifesta stiinta actuala. Nu de experiment in sine vorbim noi, nu de internet in sine (desi si aceste lucruri conteaza) ci vorbim despre SEMNIFICATIA ce li se da. Constatam astfel ca premisele cunoasterii stiintfice moderne nu sunt neutre, ci sunt interesate, ele exprima punctul de vedere cf. careia Dumnezeu nu exista. Din aceasta paradigma s-a nascut si acest experiment celebru si s-a creat si ipoteza evolutionista a “particulei divine”. Fara aceasta ipoteza sau teorie, nu ar exista nici acest experiment si nici aceasta particula. Ele pot exista in sine (particula), insa vor avea alta semnificatie si alt rost.
In ceea ce priveste conceptia cf. careia cu cat cunosti mai mult, cu atat poti sa iti exerciti liberul arbitru mai mult, ea este falsa, atat pentru cei care se ocupa cu…stiinta, cat si pentru noi, ca ortodocsi. Este un punct de vedere scolastic exprimat, de pilda, de Valaam in polemica cu Sf. Grigorie Palama. Important, arata atat unele cercetari (ignorate voit) contemporane, cat si Sf. Grigorie Palama, nu este CAT cunosti, ci CUM cunosti, in ce duh te afli.
Poate asa o fi. Eu pornisem discutia cu parintele de la o concluzie pe care eu am tras-o din Hexameiron, anume ca lumina are viteza infinita, in oarecare contradictie cu ceea ce-mi spun ochii mei, anume ca nu este. Nu stiu… poate sfantul se referea la alta lumina decat cea vazuta… Eu pe baza acestei nelamuriri am pornit. Ai dreptate, as prefera o viata fara telefon, fara internet si calculator, fara lucrurile pe care le fac pentru a-mi castiga existenta.
Trebuie sa recunosti ca este foaaaarte dificil sa fii o rotita intr-o masinarie despre care STII ca este intentionat malefica, desi cele pe care le studiaza sunt legile pe care Dumnezeu le-a pus asupra materiei. Care ar fi solutia? Poti pleca in alt loc, sa-ti faci un bordei si sa traiesti cu familia din cele ale pamantului? Care este solutia la duhul strain lui Dumnezeu care umple tot ceea ce folosim, mancam si lucram?
@Toma:
Şi cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi deplin de ea. Căci chipul acestei lumi trece. (I Cor., 7, 31).
Acesta este raspunsul din veac pentru noi. Lumea in care traim nu este “neutra”, lumea aceasta artificiala construita de noi oamenii. Daca si creatia, lumea creata de Dumnezeu, este supusa stricaciunii si suspina dupa veacul ce va sa fie, cu atat mai mult noi ar trebui sa simtim acest dor in inimile noastre, si sa ne simtim cu totul instrainati in aceste lumi artificioase si lipsite de Dumnezeu pe care noi le construim. Cum nu plecam din lume, suntem chemati sa traim dupa porunca Apostolului – sa nu ne folosim de lucrurile lumii in mod patimas, sa nu ne impatimim cu gandurile, duhurile si scopurile ei. Atunci vom avea macar libertatea de a nu servi ca o rotita in mecanismul acestor lumi distructive si auto-distructive, si, de multe ori, chiar actionand “subversiv” fata de mersul lor.
Durerea inimii, aceasta este singura cale de a nu ne pierde in hatisul acestei lumi.
Cat priveste lucrurile mai speciale, cum ar fi viteza luminii, nu am lecturile necesare pentru a iti raspunde. Insa stiu ca un parinte ca Serafim Rose, cu o enorma cunoastere a teoriilor stiintifice, culturale si folosofice, intotdeauna isi punea increderea in modul in care Sfintii Parinti descriau creatia, deoarece ei o descriau in urma unor revelatii dumnezeiesti.
Iertare, eu nu mai spun decat ca insusi parintele Cleopa se folosea de multe ori de viteza luminii si termeni din astronomie pentru a dezvolta diverse idei. Si parintele stia Hexameironul, sunt sigur.
Sa ma ierte parintele Dan daca l-am suparat.
@Titus,
Eu nu m-am referit la stiintele strict descriptive, de inventariere (cartografiere), carora experimentul le e (aproape) strain. Totusi, pentru un om care ii acuza pe ceilalti de ignoranta, trebuie sa stii ca astronomia, atata vreme cat e vorba doar de cartografiat puncticelele luminoase de pe cer, inca foloseste notiunea de bolta a cerului si tot aparatul conceptual folosit de antici. Dar, atunci cand vorbim de astrofizica, apar notiuni pe care sunt convins ca le stapanesti, precum efectul Doppler (cosmologic) si radiatia de fond, deci suntem in plina aplicatie a experimentului. Si, ca veni vorba mai sus si acuzai ca-l invinovatim pe nedrept, Galileo Galiei este primul care a facut un experiment menit sa masoare viteza luminii (toti suntem ignoranti). Ca sa nu mai lungesc mult o discutie care nu e foarte usor de urmarit de catre ceilalti, scoaterea din sfera practica a experimentului in incercarea de a “lumina” rational prin acesta cauzele/esenta realitatii este problema, nu ca orice metoda ar fi rea in sine, ci ca este aplicata aiurea. O stiinta experimentala “sincera” stie ca nu poate raspunde la intrebarea “ce este”, ca isi depaseste astfel sfera ei metodologica, si ramane la intrebari precum “in ce fel si cat este”. Dupa cum ar trebui sa stii, nu exista nimic satisfacator care sa raspunda la intrebarea ce este viata sau chiar alte … aplicatii tehnice “vrajitoresti” mai simple. Nu stim sa spunem ce este curentul electric, dar putem sa il producem si sa ii masuram anumite caracteristici. Toate imaginile acelea scolaresti cu rauletul de electroni care curge, sau modelul atomului, sau “salturile” electronilor excitati pe niveluri mai inalte, raman niste metafore simplificatoare, care au foarte putina legatura cu paradoxurile cuanticii. Oamenii raman din scoala cu impresia ca savantii se uita la microscop si vad electronul cel micut cum se invarte nebuneste in jurul nucleului si cum sare in sus atunci cand manaca un foton. Toate aceste imagini sunt produsul mintii savantilor, care incearca a descrie comportamentul (paradoxal) al unor particule-unde care au fost imaginate de om in cautarea sa de a gasi explicatii pentru niste fenomene experimentate, masurabile si repetabile. Fara a cobori in derizoriu munca savantilor, care si-a gasit enorm de multe aplicatii tehnice practice (pentru ca asta e sfera experimentului), s-a reusit dublarea realitatii simtite de om de o alta, o lume secunda infinitezimala, paradoxala si obiectiva, pe care nu o putem pune in evidenta decat indirect, lume care apoi a fost folosita pentru a dimensiona universul vizibil (vezi deplasarea spre rosu & radiatia de fond). Nu stiu cu certitudine care sunt adevarurile, dar, ca optiune personala a unuia care s-a preocupat destul de serios de stiinta si care crede in Dumnezeul Adevarului, mi se pare cu mult mai real si mai datator de sens sa vorbim despre lumina, iar nu despre radiatia electromagnetica de 500 de mii de miliarde de Hz.
@ Toma
Nu, nu… Daca s-a inteles ca eu sustin ca prin stiinta se poate ajunge la smerenie, inseamana ca eu sunt vinovat ca nu am fost destul de clar. PRIN STIINTA NCI NU NE MANTUIM NICI NU NE SMERIM. Departe de mine gandul asta. Numai prin credinta putem face toate astea. Dar ce este important pentru crestinul credincios? Credinta, Speranta si Dragostea. De le ai pe acestea, esti pe Calea Adevarului si a Vietii. Dar nu e nicaieri mentionat ca stiinta te impiedica sa ai credinta, dragoste si speranta. Pur si simplu, daca le ai pe cele trei, stiinta ti se va adauga tie. Stiinta singura, in absenta credintei a dragostei si a sperantei, da conduce la mandrie, si te departeaza de Dumnezeu, dar nu cumva in absenta celor trei virtuti crestine, suntem deja departati de Dumnezeu? Stiinta se va adauga atunci acestei departari.
Pe urma, eu fac distinctie intre metoda ca principiu si metodologie ca actiune. Treaba aia cu X,Y si Z face parte din metodologie si asta este specifica scopului cautat.
In privinta experimentului: pe mine ma cutremura nu experimentul, ci ceea ce si-au propus cei care il fac sa afle: Energia care creaza materie din nimic. In acelasi timp, alti “savanti” cauta formula prin care sa dea viata materiei neinsufletite. Ce este mai cutremurator, daca se poate, este faptul ca experimentele au loc cam in acelasi timp. Si asta e dincolo de orice interpretare, teorie, dogma etc. este concret, ceea ce fac acei oameni.
Numai Dumnezeu poate da Viata, caci Iisus Hristos a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Daca, experimental, cineva poate face ceva din nimic atunci viata nicicum nu poate crea caci, adevarata Viata este Iisus Hristos mai inainte de toti vecii.
Intr-un mod inselator, diavolul poate intra in ceva si poate face sa para ca acel ceva are viata, insa este o mare inselaciune ce sta in puterea ingaduita amagitorului. Diavolul, fiindu-i ingaduit, poate intra in orice imprejurare si cu atat mai mult in timpul unui experiment urmarit cu atentie de multa lume.”Si multi se vor lua dupa invataturile lor ratacite, si din pricina lor calea adevarului va fi hulita”. (II Petru 2,2).
Daca se va gasi ”particula” Lui Dumnezeu atunci vor crede in Dumnezeu? Si cum vor recunoatse a cui este particula? Cum poate cineva sa descopere energia necreata folosindu-se de instalatii create?
Aceasta cale de cunoastere este in fapt ispitirea Lui Dumnezeu.Nu pe Dumnezeu il cauta acesti savanti ci pe tatal lor diavolul care se va arata in chip de inger luminos din lumea quantica.
Noi, crestinii adevarati, il cautam pe Dumnezeu tocmai folosindu-ne de energia necreata pe care Dumnezeu a suflat-o peste om si la facut viu.
Nu vor veni vremuri linistite ci vor veni vremurile care trebuie sa vina, caci Dumnezeu, pana la o vreme, se va lasa cunoscut pana si din descoperirea diavolului dar vai noua daca vom numi pe diavol dumnezeu si nu-L vom chema pe Dumnezeu. Sa nu fie!
Intareste-ne Doamne cu Puterea Ta!
Doamne ajuta!
Referitor la cosmologie, cu parere de rau vreau sa spun ca si Par. Serafim Rose a gresit in cartea sa “Cartea facerii, crearea lumii si omul inceputurilor”.
Iata unele pasaje graitoare in acest sens:” Urmărirea miscărilor planetelor după modelul ptolemeic devenise atât de complicată, încât lui Copernic i-a venit ideea că poate toate acestea sunt gresite – poate că pământul si planetele se miscau în jurul soarelui. A început să facă socoteli pomind de la această idee, iar teoria lui s-a dovedit mult mai simplă. Până la urmă am ajuns să acceptăm că teoria lui era cea adevărată.(…)Savantii dispun de ceea ce se cheamă modele. Ieri am vorbit de modelul ptolemeic – în care pământul e centrul universului, iar toate stelele si planetele se învârt în jurul pământului. Intrucât, după cum se poate observa, planetele se miscă în jurul pământului cu viteze diferite de ale stelelor, trebuia ca astronomii ptolemeici să aibă teorii despre felul cum mergeau înapoi si înainte, formau cifra opt etc. Cum puteti vedea chiar acum, în ultimele sase luni sau cam asa, Saturn si Jupiter au fost pe cer împreună. Dacă le-ati fi observat, ati fi putut vedea cum la început una mergea înainte, apoi amândouă au mers înapoi, apoi Saturn a devenit mai palidă iar Jupiter mai strălucitoare. După modelul copernican se poate explica de ce se întâmplă asa, fiindcă ele sunt în faze diferite în orbitele pe care se rotesc în jurul soarelui. Din punctul nostru de vedere ele par a se apropia, când de fapt ele nu fac decât să se rotească în jurul soarelui. Un alt exemplu e Venus. Chiar acum Venus a devenit încă o dată luceafăr de seară în jos, la orizont.
Acum câteva luni era luceafăr de dimineată – fiind deja acolo în zori înainte de răsăritul soarelui.”
Aici am primit raspunsul la nedumerirea pe care o aveam, legata de afirmatia Par. Dan Badulescu intr-unul din art. Sfintiei sale, citez: “Descoperirea lunetei şi telescopului a complicat şi mai mult lucrurile, oamenilor li s-a părut că văd tot felul de sateliţi, mişcări ciudate retrograde, mai nou se descoperă noi planete, galaxii, ca să nu mai vorbim de ipotezele de tip SF ca big-bang, găuri negre, universuri paralele, etc.”
Iar eu ma intrebam ” Cum li se pare, cum este aceasta?”. Dar iata ca, intr-adevar, oamenii au tot felul de iluzii optice cand se uita la cer, si nu numai.
“Modelul ptolemeic a fost dovedit deficitar fiindcă nu explica faptele la fel de bine ca modelul copemican. Copemic a spus că, dacă interpretăm pământul si celelalte planete ca rotindu-se în jurul soarelui, atunci toate miscările capătă sens; adică sunt foarte usor de explicat matematic. Până la urmă acest lucru a fost acceptat. Astăzi, calculând conform modelului copemican, putem trimite nave spatiale până aproape de Saturn fără să gresim; de fapt este chiar ceva uimitor de precis. Pare deci evident că toate planetele se învârt în jurul soarelui, chiar dacă, după observatiile noastre, soarele se roteste in jurul pământului.(…)”
STUDENT: In galaxia noastră există multi alti sori. Spun ceva Sfintii Părinti despre acesti sori ?
Părintele SERAFIM: Nu, fiindcă ei cunosteau mai putin despre alcătuirea universului decât stim noi acum.”
Iar noi stim, mie mi-a spus-o si parintele duhovnic, ca Sfantul Vasile cel Mare nu a gresit in invataturile sale, printre care si Hexaimeronul, fiindca lui ii descoperea acestea Insusi Dumnezeu, pentru viata sa sfanta, deci nu putem spune ca ei nu aveau cunostintele noastre, fiindca nu aveau stiinta si tehnica pe care o avem noi, azi. De fapt, noi suntem muuult mai limitati decat marii Sfinti din vechime, ei nu aveau nevoie de aceasta stiinta. Pe deasupra, tot din studiul Par. Dan, acum stim ca NU exista mai multi sori!
Doamne ajuta!
Nu stiu care dintre parinti a gresit sau greseste… Dar nu stiu nici cat ne este de folos.
Doamne ajuta, administrator!
Eu cred ca ne este de folos, de aceea Dumnezeu a inclus in cartile Sfintei Scripturi si Facerea lumii. De asemenea tot de aceea, spre folosul nostru, a scris Sf. Vasile talcuirea la aceasta carte, precum si alti Sfinti ai Bisericii.
Doamne ajuta!
Va recomandam celor interesati de subiect si parerile foarte bine argumentate ale uui parinte care scrie pe eastern orthodox group:
http://groups.yahoo.com/group/easternorthodoxforum/message/21480
Ca sa vorbesti despre stiinta trebuie sa o fi practicat, macar cateva luni… E bine ca fiecare a ne dam cu parerea in domeniile de competenta.
Parinte, aveti idee cum se proiecteaza un pod in ziua de azi? Ati auzit de rezistenta materialelor (si, implicit, si a casei in care locuiti)? Stiti ca acest domeniu este derivat din mecanica newtoniana?
Sau poate glumiti, si chiar ne luati peste picior…
Daca vorbiti cu adevarat serios, nu mai am nimic de zis.
@firisad
dupa cum imi aduc aminte, la cursul de “Rezistenta Materialelor” am copiat toata grupa, si nu stiu sa fi indragit cineva aceasta materie …
Ce legatura are faptul ca aceasta materie este un derivat al mecanicii, cu articolul de mai sus ?
Chiar sunt curios daca in afara de titlul cursului va mai aduceti aminte si cu ce se ocupa materia respectiva, cu “rezistenta materialelor” impotriva a ce anume, ca la credinta nu se opuneau in mod sigur !