GRIPA AVIARA, SORA CU CEA PORCINA? / Educatia copiilor si avortul/ NOUA LEGE A EDUCATIEI PEDEPSESTE PARINTII (Stiri sanatate si familie 16-19 martie 2010)
SĂNĂTATE PUBLICĂ. Cazurile de gripă aviară la păsările din Letea relansează discuţia despre virusul aviar şi cel pandemic. Cazurile de gripă aviară înalt patogenă depistate în Delta Dunării, primele din ultimul an în Uniunea Europeană, pune din nou autorităţile în alertă. Ultimul caz de gripă aviară, confirmat în luna martie 2009, fusese depistat la nişte raţe sălbatice din Germania.
Gradul maxim de alertă pandemică se menţine
Temerea cea mai mare este că virusul aviar s-ar putea combina cu cel pandemic. Acesta din urmă nu a dispărut încă de tot, chiar dacă România este în faza postpandemică a virusului A/H1N1. Combinarea celor două virusuri ar putea genera unul cu o mortalitate mult mai ridicată. „Zona Letea este atent monitorizată medical din punct de vedere al virozelor respiratorii. Suntem în continuare în stare de alertă de gradul şase (n.r. – maximă) privind virozele respiratorii. Se recoltează probe care sunt analizate în laborator. Deocamdată, în zona Letea nu se administrează vaccin antigripal şi nici nu trebuie să administrăm medicamente antivirale”, ne-a declarat epidemiologul Geza Molnar, consilierul ministrului sănătăţii pe probleme de sănătate publică.
Datele colectate în ultimele trei săptămâni din zonă arată că nu au fost semnalate cazuri de viroze respiratorii de niciun tip, susţin reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Totuşi, ieri s-a anunţat că şapte persoane din gospodăriile din Letea, unde este focar de gripă aviară, sunt monitorizate de medici.
47 de păsări sacrificate, vânatul interzis
Virusul înalt patogen a fost despiat la două găini din două gospodării alăturate, în localitatea Letea, judeţul Tulcea. „Toate păsările din gospodăriile respective au fost ucise şi distruse şi au fost aplicate măsurile de dezinfecţie”, potrivit reprezentanţilor Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare. Mai exact, au fost sacrificate 47 de păsări din cele două gospodări alăturate, iar în zonă s-au in stituit filtre, a declarat prefectul judeţului, Vasile Gudu. În plus, a fost interzisă ieşirea la vânătoare.
Comisia Europeană va adopta, marţi, o decizie, care să confirme zonele de risc stabilite de autorităţile române în urma izbucnirii unui focar de gripă aviară înalt patogen de tip H5N1 într-o fermă de păsări din comuna Letea, judeţul Tulcea, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, citat de Mediafax. CE precizează că focarul de H5N1 a fost localizat în Delta Dunării, în apropiere de frontiera cu Ucraina.
- Adevarul: S-a întors gripa aviară în Delta Dunării
- Romania Libera: Bulgaria ia masuri de prevenire dupa depistarea focarului de gripa aviara in Romania
***
Guvernul isi propune sa infiinteze o companie farmaceutica nationala al carei “nucleu greu” ar urma sa fie Antibiotice Iasi. Compania va fi declarata de interes strategic national, ceea ce presupune un sprijin mai mare din partea statului, precum si recunoastere pe piata nationala si internationala. Anuntul a fost facut, joi, de premierul Emil Boc, in timpul unei vizite la producatorul iesean de medicamente, potrivit Agerpres. “Guvernul are in analiza un plan care vizeaza infiintarea unei companii farmaceutice nationale in cadrul careia “nucelul dur” este Antibiotice Iasi. Prima data ar urma sa se infiinteze aceasta companie farmaceutica nationala printr-o hotarare de guvern prin comasarea Unifarm cu Oficiul Central de Stocare pentru Situatii Speciale, urmand ca, dupa aceea, actiunile detinute de Ministerul Sanatatii (n.r. – in proportie de 53% la Antibiotice Iasi) sa fie preluate, iar Antibiotice Iasi sa devina structura de forta a acestei companii nationale”, a afirmat primul ministru.
Emil Boc a atras atentia ca Romania va mai beneficia doar cativa ani de fonduri europene, dupa care va fi pusa “fata in fata cu competitia europeana in care doar cei buni rezista”: “Din aceasta perspectiva, eu vad in Antibiotice Iasi un factor competitiv pe piata europeana, care sa fie unul dintre producatorii importanti de medicamente”, a afirmat primul ministru.
- Saccsiv: VIDEO (si transcriptul): News12 despre CHEMTRAILS
- Antena3: Studiu: 75% din puii sacrificaţi în UE, contaminaţi. În România, procentul este de 64% (VIDEO)
Peste 75% din totalul puilor sacrificaţi şi procesaţi în Uniunea Europeană sunt contaminaţi cu Campylobacter, una din bacteriile care produc cele mai frecvente boli alimentare la om. Mai cunoscuta Salmonella, o altă bacterie toxică, este şi ea prezentă în peste 15% din puii de aceeaşi origine. Acestea sunt rezultatele unui studiu comandat de Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentară. România iese destul de bine din evaluare.
***
- Credinta Ortodoxa: Proces devastator de distrugere a familiei (1) interviu cu pr. Nicolae Tanase
- Familia Ortodoxa: Educaţia copiilor în epoca noastră
Noutăţi sunt şi pentru părinţi. Ei vor semna un contract prin care se obligă să-şi trimită copilul la şcoală. Pentru chiul, părintele poate plăti amenzi între 500 şi 5000 de lei sau poate fi pus să muncească în folosul comunităţii. ... Educatorii şi învăţătorii vor dispărea: toate cadrele didactice vor fi numite profesori. Pentru asta va fi nevoie de şase ani de studiu.
- Money.ro: Subiect tabu: câţi români consumă pornografie online şi ce alte site-uri vizitează
- Ziuaveche: Pro sau contra avort? (3) “Ma chinui de ani sa fac un copil, iar altele se distreaza, raman gravide si apoi fac avort’’
Avort sau conceperea unei vieti? Continuam dezbaterea noastra prezentand aceste doua teme in oglinda. Mai jos, puteti citi marturia, pentru ziuaveche.ro, a unei femei, care ne-a relatat drama personala in incercarea de a deveni mama, apeland la fertilizarea in vitro. Totodata, punctam si cateva aspecte legate de aceasta procedura. Pe de alta parte, va supunem atentiei si partea a doua a pozitiei Bisericii Ortodoxe Romane pe problematica avortului.
‘’Am inceput sa fac trateamentul in urma cu patru ani de zile. A fost o perioada din viata mea de care nu prea vreau sa imi aduc aminte. Cand am inceput tratamentul pretul unei insamantari in vitro costa in jurul a 100 de milioane. Procedura era destul de invaziva. Incepea printr-o injectie care iti oprea ciclu si imediat iti faceau stimularea hormonala. Ii multumesc lui Dumnezeu ca nu am inceput sa am modificari hormonale datorita acestui tratament. Am prietene care in urma tratamentului au inceput sa aiba pilozitati faciare, li se ingrosase vocea. Dupa stimularea asta ti se face o ecografie vaginala si sub anestezie totala incep sa iti recolteze ovulele pentru insamantarea in vitro. Dupa fertilizarea in eprubeta se face embriotransferul. La mine din pacate sarcina “nu a prins” si am pierdut sarcina dupa doar doua saptamani. M-am enervat, am plans, am blestemat, dar ce sa fac daca asa a fost sa fie. Sunt femei ca mine care se chinuie ani de zile sa faca un copil si nu reusesc si altele se distreaza si raman gravide si imediat se duc si fac un avort fara sa se gandeasca de doua ori. Multe dintre ele habar nu au daca mai pot sau nu sa mai aiba copii.
Medicii care fac fertilizari in vitro recomanda sa repeti aceasta procedura de 3-4 ori dar sansele nu trec niciodata de 15%. Eu una m-am resemnat si in momentul in care am ajuns la concluzia ca nu voi avea copii am luat hotararea, impreuna cu sotul meu, ca cel mai bine ar fi sa adoptam un copil. Imi pare rau ca nu am putut avea copilul meu dar nu imi pare rau ca am adoptat. Am cel mai frumos si cuminte baietel de pe lume si ma rog ca el si sotia lui sa nu trebuiasca sa treaca prin ce am trecut eu si tatal sau. Ca o rugaminte pentru cele care se duc sa faca avorturi: le rog mult sa se gandeasca de doua ori, poate si mai mult in momentul in care intra pe usa medicului. Fetelor, bucurati-va de ce va da Dumnezeu si lasati lucrurile asa cum sunt pentru ca s-ar putea sa ramaneti singure si fara un copil toata viata’’.
“Nu dorim decat un copilas”
Asociatia SOS Infertilitatea a raspuns chemarii la dezbaterea ziuaveche.ro si ne-a oferit informatii extrem de utile legat de una din temele de astazi: fertilizarea in vitro. Si aici, inainte, prezentam marturia altei femei, un SOS adresat altui SOS…
‘’Sunt una dintre femeile pentru care singura sansa de a avea un copil este FIV. Am facut pana acum 4 FIV-uri, nereusite din pacate… Suntem casatoriti de 2 ani si jumatate si in loc ca banii pe care ii strangem sa ii folosim pentru a ne cumpara un cuibusor al nostru candva, noi trebuie sa ii cheltuim pe tratamente, analize si fertilizari in vitro, dar oricum nu ne ajung si fara ajutorul financiar de la parintii mei nu as fi avut cum sa fac cele 4 FIV-uri… Nu am reusit, nu stiu inca sigur ce voi face de acum incolo. Poate am sa mai incerc o data si in paralel am sa incep sa fac dosarul cu actele necesare adoptiei… O multime de medicamente de care avem nevoie nici macar nu se gasesc in Romania si numai cu relatii, rude si o multime de bani poate reusim, unele dintre noi, sa le facem rost din alte tari. Sper ca sa beneficiem si noi, cuplurile cu probleme de infertilitate, cat mai curand de ajutor din partea statului. Nu dorim decat un copilas pe care sa il crestem cu toata dragostea, sa ii oferim o educatie buna si cat mai corecta. Nu numai ca ar spori natalitatea, dar poate ca am avea si viitori oameni de calitate care la randul lor ar face ceva util pentru tara noastra. Nu cerem mila, dar nici bataia de joc care este acum privind costul medicamentelor necesare unei fertilizari in vitro nu poate ramane asa la nesfarsit. Vrem sa fim la fel ca si cetatenii tarilor civilizate? Pai atunci sa luam exemplul lor! (Kora)
‘’Infertilitatea este, in foarte multe cazuri, o boala vindecabila. Tratamentul este insa lung, greu si costisitor. O procedura de tip fertilizare in vitro reprezinta o experienta dificila pentru un cuplu, in plan fizic si mai ales psihic, care se accentueaza dramatic atunci cand la aceste dificultati se adauga un obstacol insurmontabil de ordin financiar’’, arata asociatia. Potrivit SOS Infertilitatea, fertilizarea in vitro (FIV) inseamna crearea embrionului in afara corpului uman. Fertilizarea nu intervine cu nimic in complexul genetic al copilului, astfel ca intre fatul creat in vitro si fatul procreat natural nu apar deosebiri ale dezvoltarii. Dupa stimularea hormonala a ovarelor, ovocitele (celulele germinative feminine) sunt extrase si se pun in contact cu spermatozoizii partenerului intr-o eprubeta (in vitro). Spermatozoizii vor fecunda ovocitele si astfel se vor obtine embrioni care vor fi introdusi in uterul viitoarei mame, unde, in cazul fericit, acestia vor continua sa se dezvolte, rezultand sarcina. Sansele de reusita a acestei proceduri (obtinerea unei sarcini viabile) sunt insa destul de mici, procentele estimate de majoritatea clinicilor fiind in jur de 30-35%. […]
BOR accepta si exceptii
Asa cum aratam, Biserica Ortodoxa Romana si-a nuantat opinia in privinta avorturilor. In continuare puteti citi urmarea din punctul de vedere al BOR in aceasta problematica.
‘’Fiind in lume, Biserica nu este nerealista, dar nu poate fi nici superficiala cu privire la motivele privind tendintele de justificare a avortului .
Prin urmare,
a) Daca viata mamei este pusa realmente in pericol prin sarcina sau nastere, ar trebui sa fie acordata prioritate vietii femeii, nu pentru ca viata ei are o valoare mai mare in sine, ci datorita relatiilor si responsabilitatilor fata de alte persoane, care depind de ea.
b) In cazul in care investigatia genetica descopera un copil nenascut anormal, recomandarea este de a naste copilul, respectandu-i dreptul la viata, dar decizia o va avea familia, dupa ce acesteia i s-au adus la cunostinta de catre medic si de catre duhovnic toate implicatiile morale si de intretinere. Toate acestea trebuie rezolvate din perspectiva semnificatiei mantuitoare a prezentei unei fiinte handicapate in viata fiecarei persoane si in viata comunitatii.
c) Riscul avortului datorat violului sau incestului trebuie evitat mai intai la nivelul educarii cu privire la necomiterea acestor pacate. In cazul in care starea de graviditate s-a produs, copilul va trebui sa fie nascut si, dupa caz, infiat.
- Vezi, in legatura cu ultimul subiect, si: BOR a deschis cutia Pandorei sau… In numele cui vorbeste pr. C. Stoica? (iunie 2008)
- Roma, 18 mar /Agerpres/ – Rata avorturilor în Europa este în creştere, la fiecare 11 secunde având loc un avort în aşa-numitele ţări UE 15, relevă un raport anual al Institutului pentru Politici Familiale (IPF), citat de site-ul LifeSiteNews.com. Este vorba despre ţările care făceau deja parte din Uniunea Europeană, înaintea extinderii de la 1 mai 2004. Aceste ţări sunt Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Finlanda, Luxemburg, Italia, Olanda, Germania, Irlanda, Grecia, Danemarca, Austria, Portugalia şi Suedia.
Potrivit statisticilor, creşterea bruscă a ratei avorturilor în Spania reprezintă 87% din creşterea totală înregistrată în ultimii 10 ani. Raportul IPF remarcă faptul că schimbările recente înregistrate în legislaţia privind avortul din Spania sunt responsabile pentru creşterea semnificativă a ratei avorturilor. În ultimii 10 ani, numărul întreruperilor de sarcină în Spania a crescut cu 115%. Aceasta înseamnă că, în Spania, începând din 2008, aproape una din cinci sarcini au fost întrerupte printr-un avort.
Informaţii provenite din surse naţionale, dar şi de la serviciul european pentru statistici Eurostat arată că, în 2008, în întreaga Europă (toate cele 27 de state membre ale UE, plus alte 14 care nu sunt membre ale UE – n.red.) au fost realizate 2,9 milioane de avorturi, dintre care 1.207.646 au fost efectuate pe teritoriul statelor UE, ceea ce reprezintă 42% din totalul înregistrat pe continent.
IPF mai avertizează că, în ultimii 15 ani, circa 20 de milioane de copii au fost ‘pierduţi’ din cauza avorturilor efectuate pe teritoriul Uniunii Europene. Marea Britanie, Franţa, România, Italia şi Spania sunt ţările cu cel mai mare număr de avorturi din UE. ‘În fiecare an, în Europa, prin avorturi se elimină echivalentul populaţiilor Estoniei (1,3 milioane), Ciprului (800.000), Luxemburgului (500.000) şi Maltei (400.000)’, se menţionează în raport.
În acelaşi timp, specialiştii în demografie trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea ratei de natalitate în majoritatea ţărilor europene. ‘Numărul avorturilor dintr-un an în cele 27 de state membre ale UE (1.207.646) este echivalent cu deficitul ratei de natalitate în Europa’, avertizează raportul.
Documentul mai notează că există o legătură strânsă între îmbătrânirea populaţiei europene şi creşterea ratei avorturilor, în condiţiile în care numărul persoanelor cu vârste sub 14 ani continuă să scadă. În ansamblul UE, populaţia cu vârste sub 14 ani a scăzut de la 89 de milioane în 1993 la 78,4 milioane în 2008, ceea ce reprezintă o pierdere de 10 de milioane de tineri.
AGERPRES/(Gabriela Ionescu)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
”Fiind in lume, Biserica nu este nerealista, dar nu poate fi nici superficiala cu privire la motivele privind tendintele de justificare a avortului”.
Aș spune deci că Hristos și următorii Lui, nefiind din această lume, sunt… nerealiști. Ceea ce este cât se poate de adevărat! Lumea aceasta are o realitate a sa, o gândire a sa proprie și un sfârșit asemenea.
Dar văd în stilul formulării, în grija așezării cuvintelor și ușurința jocului de cuvinte, duhul acestei lumi, un mesaj corect-religios, fără implicare sufletească și scris la comandă. Astăzi Ierarhia este școlită și are mulți tineri talentați la dispoziție care execută prompt ”ascultarea” birocratică de a scrie ”comunicate”, detașați complet de ”realitate” chiar dacă Biserica nu este nerealistă și nici superficială, nu-i așa? Totuși, în grabă, le-a scăpat un aspect ce le trădează mentalitatea: nu ei sunt Biserica sau nu numai ei…
La fel ca și în cazul sodomiștilor… ”comunității LGBT?” de pe străzile capitalei noastre se încearcă împăcarea lumii cu Dumnezeu deși aceasta rămâne vrăjmașa lui Dumnezeu.
”Daca viata mamei este pusa realmente in pericol prin sarcina sau nastere”…
Iată exemplu grăitor de umanism clasic, perfidie subțire cu mireasmă new-age, satanism distilat și îmbrăcat în rasă, omul în locul lui Dumnezeu.
Cine hotărăște dacă ”viața [este] realmente în pericol”, care viață, aceasta sau cea de veci? Pentru care viață o trăim sau o lepădăm pe aceasta?
Frica de moarte justifică orice crimă, lepădarea de credință în numele, ce ironic, al VIEȚII acesteia mizerabile și decăzute sufletește și din ce în ce mai ”curate” pe dinafară. Copiii se spală pe dinți, cu fluor dar ce contează? se spală pe mâini cu săpun, hainele sunt spălate și îmbălsămate, mâncarea este ambalată ”igienic”, apa este ”de izvor”. Copilașii noștri dimineața arată ca scoși din cutie, rânduri, rânduri omuleți roz și bleu se îndreaptă către școală. Acolo vor învăța cum să ocrotească ”mediul” și animalele.
Albul dinților este norma vieții moderne! Ghiozdanele cu SpiderMan și Hanna Montana și fotografiile fetițelor de 12 ani în poziții de divă salutând pe diavol pentru hi5.
Despre care lume vorbește ”Biserica”?
Părintele Cleopa spunea că orice mamă care moare la naștere primește mucenicia și nu se mai judecă păcatele ei. Iată calea către Rai, nașterea de prunci… Dar femeia modernă nu dorește copii și ”Biserica” se teme să nu devină ”anacronică”, așa că se pronunță confuz de frică să nu-și piardă ”popularitatea”: adică iese tardiv din tăcere și nici nu condamnă nici nu aprobă. Creștinii se vor mulțumi cu atât iar restul nu va tăia încă cotizația…
Așa au făcut și catolicii cu ani în urmă, iar noi învățăm repede cum să devenim o ”Biserică” modernă, dinamică, angajată în acțiuni caritabile pentru ”viață”.
pt admin,
Aveti vrun link la “BOR accepta si exceptii
Asa cum aratam, Biserica Ortodoxa Romana si-a nuantat opinia in privinta avorturilor.”
As vrea sa citesc ( si sa ma sochez iarasi) comunicatul oficial al BOR…
incredibil…
http://www.patriarhia.ro/ro/opera_social_filantropica/bioetica_1.html
@Liviu Nănău
Frate Liviu, este bun indemnul la jertfa, dar cel mai bun este exemplul jertfei. Sunt multe aspecte ale problemei, si nu trebuie judecat doar alb si negru. Exista situatii in care viata mamei chiar este pusa in pericol, de exemplu dupa un nr mare de cezariene. O mama nu se gandeste neaparat la viata ei, ci poate se gandeste si la ceilalti copiii pe care ii are.
Desigur toti crestinii sunt chemati la jertfa, dar trebuie sa fim compatimitori cu cei care pica. Caci si noi la randul nostru picam, poate chiar zilnic.
Nu spune nimeni ca Biserica sa se ajusteze vremurilor, dar, totusi chiar si la parintii din pustie atunci cand primeau un oaspete, il ingrijeau trupeste oferindu-i cele necesare trupului, si isi aratau dragostea nu doar duhovniceste. Biserica fiind in mijlocul lumii, trebuie sa ajute oamenii si material caci altfel nu s-ar mai putea spune ca are dragoste.
Eu un lucru as putea sa zic… daca Biserica ar fi spus ca mama a carei viata este pusa in pericol sa mearga orice ar fi la nastere, ar fi fost frumos ca copiii ramasi ca urmare a jertfei mamei sa fie in responsabilitatea totala a Bisericii.
Asa este, numai sa nu si justificam caderea. Fiindca atunci nu mai e loc de pocainta, nici de diferentiere intre bine si rau.
Asa este, dar dincolo de asta trebuie sa fie si credinta, mai precis: incredintarea in purtarea de grija a lui Dumnezeu. O mama crestina nu cred ca poate concepe sa-si ucida un prunc, cu motivul de a-i putea creste pe ceilalti! Pur si simplu nu ai cum ucide. Totul se intampla numai acolo unde se recurge la formulele “abstracte” si impersonale: “intrerupere de sarcina” si chiar “avort”. Nu, pentru un crestin constient este pruncucidere si atat. Restul sunt scuze ale mintii. Astazi medicii una-doua iti gasesc cate un motiv medical pentru care este “musai”, dupa ei, sa-ti omori copilul… Cunosc destule cazuri in care alarmele s-au dovedit false si mama a dus sarcina cu bine, iar copilul s-a nascut sanatos! SI niciunul in partea cealalta (pentru cineva din biserica). E vremea cand, pe toate caile, pseudostiinta si, mai ales, “medicina” sunt folosite ca arme de nimicire a credintei.
Ca tot s-a cantat azi Imnul Acatist in Sfintele Biserici Ortodoxe, un filmulet frumos de la BO Greaca din SUA referitor la Imnul Acatist:
http://www.goarch.org/multimedia/video/akathisthymn/qt-akathisthymn
Mă tot întreb: ce aș face dacă Dumnezeu îmi va cere să-l aduc jertfă pe fiul meu… ce aș face? Și ce aș face dacă îmi va cere să mă aduc pe mine jertfă ca fiul meu să trăiască? Să-l întreb pe Avraam, sau pe Brâncoveanu, sau mulțimea de mucenici uciși în temnițele comuniste?
Curând chiar va trebui să fim gata de jertfă căci altă cale nu este. Hristos S-a jertfit ca să ne ”naștem” noi din nou. De nu era jertfa Sa învățătura rămânea frumoasă dar n-ar fi schimbat lumea.
Trăim amestecat, o viață plină de compromisuri lumești, slăbănogiți în credință și speriați de o banală răceală.
Aceasta este Dragoste, să dai tu viață din viața ta, nu să calculezi beneficiul adus familiei prin avortarea copilului… Cine justifică aceasta nu se va jertfi în nici o altă situație de viață, niciodată!
Să discutăm deci despre beneficii? Bine, să vedem: soția avortează pentru că ”se gândește la ceilalți copii”. Evident că se gândește mai întâi la ea, soțul se teme și el… Soția se întoarce acasă cu bine și viața continuă… sau moare pe patul de spital. Unde se duce? Dar nu moare, poate numai rămâne cu răni, etc. sau e bine dar unul din copiii de acasă se îmbolnăvește și moare, sau are accident… Cel mare e certat cu legea și cu Dumnezeu, cel mic e haimana, fata rămâne și ea gravidă la 15 ani, nu știe cu cine. Soțul care și-a îndemnat soția să avorteze, acum o înșeală și amenință că oricum va divorța. Soția oricum făcuse vreo 3 avorturi înainte de pe vremea studenției iar soțul are un băiat din prima căsătorie.
E destul de tipică imaginea pentru o familie de astăzi?
Timpul vieții trece repede iar binele ce eram datori să-l facem nu l-am făcut. Ba de acum ni se vor scurta și zilele și nimeni nu știe când va muri. Femeilor, fiind mai slabe, le-a dat Dumnezeu o cale mai ușoară de mântuire prin naștere de prunci, toți câți le dă Dumnezeu. Să-i crească și să-i învețe credința și fapta bună. Bărbații însă au rămas să mărturisească și să dea ”exemplul jertfei”. Peste ei apasă greutatea deciziilor și din curajul lor își iau cutezanța și soția cu copiii.
Vorbim de jertfă când de fapt ne temem de un batic sau o fustă mai lungă, bărbații se tund de bunăvoie ca în vremea stagiului militar, se rad zilnic ca să nu arate ”necivilizat”, semnele obedienței față de sistemul ateu și nivelator de conștiințe.
Nu-L vrem pe Dumnezeu în viața noastră, nu vrem ca El să ne conducă, aici e răspunsul. Vrem ca noi să fim stăpâni peste o viață care nu ne aparține și hotărâm și pentru viețile altora în nebunia noastră.
Medicul care face ”investigația genetică” prestează și serviciul de avort. O creștină însă chiar de ar dori să vadă copilul înainte de naștere, din curiozitate sau o îngrijorare justificată, merge până la capăt. Toate sunt rânduite de Dumnezeu și nimic nu se face fără știrea Lui.
@admin, Liviu Nanau: mie mi se pare ca recomandarea aceea notata cu a) se adresa medicilor si nu parintilor.
Dar, de exemplu, poate fi o sarcina extrauterina. Aceasta “se trateaza” musai prin avort si legarea unei trompe, altfel mama moare cu tot cu fat.
Nu este primul comunicat scris cu picioarele de catre cei de la Patriarhie, dar sa acorzi prioritate vetii mamei nu poate sa insemne decat ca se recomanda sa salvezi mama daca nu-i poti salva pe amandoi in acelasi timp, astfel, lasi mama sa moara ca sa salvezi copilul, sau lasi copilul sa moara ca sa salvezi mama (sunt situatii de complicatii la nastere). Poate sunt medici pe acest grup care ar putea sa descrie ce simt ei cand sunt pusi in astfel de situatii in care chiar e nevoie sa te indrume cineva in alegerea aceasta deosebit de grea, in care iata omul este pus sa aleaga ce suflet trimite la dumnezeiasca judecata.
Dumnezeu nu ne-a creat cu posibilitatea de a face acele “investigatii genetice” fara sa ne dea si responsabilitatea alegerii. Iar ce mi se pare foarte bun in comunicatul Patriarhiei, este ca incearca sa dea un raspuns pentru situatii concrete, lucru de care bisericile ortodoxe s-au cam ferit, lasand teren liber sectelor evanghelice care au o reteta pentru orice, ca sa dea omului impresia ca viata e usoara, simpla si schematica. Bun, nu prea reuseste, dar hai sa nu aplicam nici noi retete acolo unde nu se aplica cu adevarat. De aceea, daca imi permiteti, voi posta eu punctul d) unde se poate vedea pozitia BOR fata de adevarata plaga a uciderii de prunci:
d) Avortul nu poate fi niciodata justificat, moral, de starea economica a familiei, de neintelegerile dintre parteneri, de afectarea carierei viitoarei mame sau a aspectului fizic.
Ma iertati.
Sper ca aceste comentarii să fie luate ca un dialog și nu o confruntare… La punctul d), care se dorește cumva ca o concluzie, nu este amintită exact problema cea mai disputată și anume ”viața mamei pusă în pericol de sarcină”.
Nu este întâmplător aceasta căci aici de fapt a fost dusă bătălia pe care catolicii au pierdut-o iar Ortodoxia, prin reprezentanții ei, a abandonat-o fără luptă.
Admin a sesizat corect: ”E vremea cand, pe toate caile, pseudostiinta si, mai ales, “medicina” sunt folosite ca arme de nimicire a credintei.” Aș adăuga chiar că medicina modernă este calul troian în Creștinism.
Aparent, știința și tehnologia deschid noi orinzonturi vieții moderne dar în egală măsură crește responsabilitatea omului prin cunoaștere.
Dar noi nu știm cum să gestionăm această cunoaștere fără Dumnezeu. Chiar și așa nu acesta este Omul dorit de Dumnezeu. Tehnologia este o cursă, o încercare, este afirmarea ”puterii” omului fără Dumnezeu, este promisiunea mincinoasă a unei vieți mai bune aici. Prin tehnologie minunile vor căpăta dimensiune materială și totul va fi posibil. Materia va fi ”supusă”, visul ateilor se va împlini. Genetica se va juca de-a Dumnezeu schimbând după bunul plac plantele, animalele, chiar și omul. Mașinile vor asculta de gândurile și privirile noastre, vom zbura prin aer sau ne vom face invizibili, vom fi precum Dumnezeu. Atunci Biserica va fi ”nimicită” și dușmanii ei se vor bucura căci întocmai ca Prometeu care a furat focul zeilor, știința va ”fura” tainele Bisericii.
Omul însă își va pierde sufletul căci toate minunile au fost spre întărirea credinței în Hristos și dorirea vieții veșnice dar astăzi ”minunile tehnicii” rătăcesc mintea omului și-l duc la necredință și mândrie.
Dar știința și tehnologia au un scop, o țintă care nu este mărturisită și aceasta este bătălia finală a satanei cu Hristos. Timpul se apropie de sfârșit iar diavolul speră prin tehnologie să înfrunte Viața. De aceea astăzi se glorifică Cunoașterea și toate resursele omenirii sunt puse sistematic și organizat la treabă: învățați, învățați, învățați! Suntem ca albinele într-un stup, învățând și lucrând iar cei mai buni sunt selectați și în schimbul unor avantaje materiale vor lucra în proiecte secrete.
Ni se aruncă câte un oscior, vreo proteză sau articulație pentru invalizi pentru a justifica toată activitatea secretă și imensele sume ce se aruncă în proiecte militare și cercetare genetică.
Astăzi mamele își pot vedea copilul în burtică și iată momeala: vor putea afla dinainte dacă se va naște sănătos! În curând va fi obligatorie această ”investigație” și nu peste mult timp mamele vor fi obligate la procedura de avort pentru copiii cu ”defecte”. Apoi vor urma bătrânii care nu vor mai avea voie să trăiască peste o anumită vârstă. Totul în numele bunei organizări a societății, a eficienței, a randamentului. Cei care conduc lumea doresc o lume organizată, eficientă, fără ”elemente” nefolositoare. Se discută deja de o autorizație pentru căsătorie ce se va elibera doar celor ce corespund unor standarde de rasă și ”sănătate” trupească și mentală.
Totul pleacă de la ceva ”nevinovat”, așa a fost mereu.
@Liviu Nanau: “viata mamei poate fi pusa in pericol de sarcina” insemana precis, concret sarcina extrauterina. 100% deces, mai putin cazul in care Dumnezeu face o minune. Dar minunea tocmai de aceea e minune, ca nu sta nimeni si o asteapta. Asta nu mai e filozofie despre natura stiintei medicale, e ceva concret. Atitudinea de a nu face acea interventie chirurgicala care se numeste si in acest caz avort este pe aceeasi treapta cu sinuciderea si omuciderea: stiind ca vei muri, nu actionezi deloc spre a iti pastra viata. In atari conditii nici sa nu sperati in vreo minune, chiar teologic vorbind.
Ca sa ma plasez tot in planul concretului, va spun ca stiu cazuri de femei care au avut sarcini extrauterine, situatia lor incadrandu-se perfect in sintagma “viata mamei poate fi pusa in pericol de sarcina”. Au facut acel avort aratand astfel ca au pretuit viata ce le-a fost data lor spre a o trai si nu spre a o irosi. Traind au dat apoi nastere, cu ajutorul lui Dumnezeu, la copii, implinindu-si menirea de mame.
Acum, sincer, noi suntem doi barbati, poate ca ar trebui niste femei sa spuna si ele cate ceva…
@Liviu
In multe lucruri aveti dreptate, si stiinta este folosita mai mult in scop rau decat bun in zilele de azi. Dar totusi sa nu uitam ca lasarea totala in grija lui Dumnezeu nu exclude folosirea stiintei sau a liberului nostru arbitru chiar si planificarea si adoptarea de solutii omenesti – de exemplu medicamentele.
De ce luam medicamente atunci cand avem o boala, inseamna ca nu ne lasam in grija lui Dumnezeu? Poate da, si poate au fost sfinti care nu au luat niciodata medicamente, dar ma gandesc la Sf Ioan Gura de Aur care lua medicamente pentru boli. Sau ma gandesc la cazul unui pustnic, care era in pustie si toti parintii fugisera cand auzisera ca navalesc barbarii. El a zis, daca Dumnezeu nu are grija de mine, inseamna ca este degeaba credinta mea. Dumnezeu l-a acoperit, dar i-a dat si gandul, acum fugi si tu ca ceilalti parinti (pentru a nu se mandri)
Sa ne gandim apropo de stiinta si medicina…. cazul cezarienei. Daca nu exista cezariana sotia mea si primul copil mureau. Si chiar si asa era sa se intample pentru ca medicii din Romania nu au aparatura necesara disponibila mereu. Ganditi-va cati copiii mureau prematur acum o suta de ani. Nu elogiez stiinta, dar nici nu trebuie sa o desconsideram.
Exemplul cu vederea copilului in burtica mi se pare bun, dar in esenta nu este un lucru rau. Exista cazuri de moarte a copilului in burtica, sau avort spontan – iar ecograful are un rol pozitiv aici.
Sunt in acord total cu TitusL, atitudinea de a nu face posibilul pentru a-ti salva viata atunci cand nu iti este pusa in balanta credinta, se poate numi sinucidere (excluzand cazul in care copilul poate fi salvat prin jertfa mamei).
Catolicismul a mers in extrema, indumnezeirea omului prin el insusi, prin mintea si stiinta lui. Este foarte bine sa ne ferim de aceasta extrema, dar nu cu riscul de a ignora total stiinta (si mintea).
Viorel, nu știința este rea ci slaba noastră credință. Trăim într-o lume care încearcă să-și explice totul pe cale rațională, lumea este învățată să fie realistă. Nu este același lucru a lua o aspirină cu a decide moartea unei ființe căreia îi bate deja inima.
Dacă mergem pe ideea că nu mai este nimic de făcut atunci negăm puterea credinței. Prin credință marea s-a desfăcut în două, apa a țâșnit din piatră în pustie, Iordanul s-a întors înapoi, Lazăr a înviat din morți și noianul nesfârșit de minuni care au loc până astăzi.
O sarcină extrauterină este cu adevărat o încercare, cum pot fi multe altele, dar Dumnezeu care știe de fiecare dintre noi tocmai aici așteaptă rugăciunea și credința. Ori că este urmare a unei vieți în păcat sau încercare de la Dumnezeu, lacrimile și pocăința fac ”minunea”.
Mulțimea de bolnavi care au primit vestea că ”nu mai este nimic de făcut” și s-au vindecat, în ce categorie îi așezi? Lumea s-a depărtat de Dumnezeu, nu mai are și nici nu simte o relație personală și atunci se vede fiecare singur și neputincios. Iată-i deci alergând disperați să-și facă vaccinul salvator căci Cercel ne-a avertizat: veți muri! Iată-i călcându-se pe picioare și îmbrâncindu-se în farmacii pe pensionari la început de lună. Doctorii ne mântuiesc! Farmaciile sunt izvorul de binefacere!
Sfinții Părinți, canoanele, toată învățătura evanghelică se pare că astăzi nu are răspunsuri la ”problemele concrete” gen sarcină extrauterină.
Știința nu este rea, ea doar a adâncit și mai mult prăpastia dintre om și Dumnezeu. La ce mai am nevoie de Dumnezeu dacă prin știință problemele vieții le rezolv singur?
Dar nu este așa, nu știința ”salvează” viețile oamenilor ci rugăciunea celui bolnav și a familiei iar Dumnezeu se îndură de efortul tuturor. Întreabă-te câți au murit încercând să fie ”salvați” de știință și nu s-a putut face nimic.
Omul moare și merge la Judecată când hotărăște Dumnezeu, nici mai devreme, nici mai târziu.
Ne sperie tot ce iese din ”normalul” vieții și considerăm că am avut ”nenoroc” sau o întâmplare nefericită ne-a lovit, o sarcină extrauterină. Omul intervine și caută disperat să revină la ”normalitatea” vieții de dinainte. Nu înțelege pronia divină și nici nu cere ajutor, nu crede că Dumnezeu și Maica Domnului și toți Sfinții așteaptă cu lacrimi întoarcerea acelui suflet la credință. Dar se încrede în doctor: vei muri! tu sau el! dă-l afară! Deși e un suflet din momentul concepției, o ființă de care Dumnezeu știe! Biserica nu are ce să lămurească mai mult. Este aceeași situație ca și în cazul canoanelor. Pare că ce a fost stabilit și nedisputat 2000 de ani, acum nu mai este deajuns.
E doar slăbirea credinței în Dumnezeu și încrederea tot mai mare în știință. Dar știința este neputincioasă, omul se îndreaptă spre o cădere totală iar știința îi sapă groapa.
Dumnezeu sa ne miluiasca si sa ne intarim in credinta! Eu nu sunt in masura de a da sfaturi sau raspunsuri caci viata ma va vadi ca nu ma ridic la inaltimea celor discutate. Dar din dorinta de a mai invata si a ne intari unul pe celalalt, as vrea sa mai adaug niste lucruri.
Este clar ca stiinta a adancit prapastia dintre om si Dumnezeu mai ales in ultima suta de ani cand stiinta a luat avant exponential. Poate si razboaiele mondiale au marit aceasta prapastie si noi nici nu mai realizam gravitatea. Interventiile lui Dumnezeu in lumea vazuta au fost, dar majoritatea minunilor se fac prin metode omenesti (Dumnezeu da pricepere unui doctor si boala este tratata, sau ai un necaz si alt om apare exact atunci cand ai nevoie). Minunile care sunt total anti-legi fizice (cum ar fi despartirea marii sau vindecarea miraculoasa de o moarte sigura) s-au rarit considerabil in zilele de azi si mi se pare ca chiar Sf Ioan Gura de Aur are o omilie despre faptul ca minunile sunt mai rare in zilele lui (anul 400) – omul credincios nu mai are nevoie de minuni pentru confirmarea credintei.
Un lucru mie imi este clar si va rog sa ma corectati daca gresesc. Rugaciunea trebuie in orice necaz (Dumnezeu sa ne ierte ca nu o facem din inima totusi) dar omul nu trebuie sa se bizuie numai pe miracol, sau minune. El este dator sa caute si sa incerce sa rezolve problema cu mijloacele omenesti.
Sa luam cazul razboiului (mai ales ca semnele arata ca bate la usa… Dumnezeu sa ne lungeasca timpul pentru mantuire). Ce trebuie sa faca crestinii ortodoxi dintr-o tara cand o alta armata navaleste peste ei. Poate chiar o alta armata ortodoxa… rusii de exemplu. Este un caz extrem dar totusi sa stiti ca si sarcina extra-uterina este un caz la fel de extrem. Vor ajunge sa omoare semeni de ai lor, poate chiar ortodocsi sau nu?
Referitor la avorturi… una dintre atitudinile placute, ortodoxe mi se pare cea a parintelui Nicolae Tanase. Eu aici insist.. Biserica trebuie sa spuna ce e bine si ce e rau, in mod clar, dar trebuie sa aibe si mijloace sa sustina pe cei in primejdie de cadere – altfel nu ne vom numi o comunitate.
Daca tot am discutat atat de mult, va rog sa va rugati si pentru mine – si sa ma corectati daca gresesc,
Viorel