26 iunie – ZIUA DRAPELULUI NATIONAL. Tricolorul este (si) simbol masonic?

24-06-2011 3 minute Sublinieri

Drapelul tricolor românesc, alături de stemă şi imn reprezintă un însemn naţional important al neamului nostru. El are o tradiţie populară şi creştină precum şi una revoluţionară. Ziua de 26 iunie a fost proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998 Ziua Drapelului Naţional. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. (…)

Tricolorul românesc este şi un simbol masonic

Concepute să ne impresioneze vizual sau melodic, simbolurile naţionale ni se adresează astăzi, chemându-ne cu gândul şi sufletul să privim cu mândrie la trecutul neamului.

Dintre simbolurile naţionale, DRAPELUL se impune prin semnificaţie şi înălţime spirituală. Pentru noi, românii, drapelul tricolor pe care îl arborăm astăzi este sinonim cu idealul de unitate şi independenţă naţională.

Ziua Drapelului Naţional. Semnificaţii istorice şi legăturile cu Masoneria armata 2Tricolorul in 1848

Tricolorul românesc este şi un simbol masonic. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii. Orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, un alt concept Masonic. Cifra trei este numărul perfect. Sunt numai patru ţările europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia, Belgia şi România (şi… Moldova, care a făcut parte din România Mare). Sunt exact ţările cu o puternică origine masonică, nascute din Revoluţia Franceză (1789), din cea belgiană (1830), din risorgimento-ul italian şi din mişcarea de “regenerare” românească.

Tricolorul la 1848

În 1848 tricolorul a devenit în Ţara Românească însemnul naţional, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Guvernul revoluţionar, prin decretul nr. 1, din 14 iunie 1848, a hotărât ca drapelul ţării să aibă „trei culori: albastru, galben şi roşu“, iar pe pânză să fie înscrise cuvintele „Dreptate, Frăţie“. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.

Ziua Drapelului Naţional. Semnificaţii istorice şi legăturile cu Masoneria armata 2Dreptate, fratie

Adoptarea tricolorului ca drapel naţional a urmat tradiţia luptei românilor pentru unitate şi neatârnare. Este semnificativă, în acest sens, precizarea făcută în zilele revoluţiei de ministrul treburilor din afară al Ţării Româneşti, într-o notă adresată lui Emin Paşa:Culorile eşarfului ce purtăm noi nu sunt de datină modernă. Noi le-am avut încă de mai înainte pe steagurile noastre“.

Înlăturat odată cu intervenţia străină din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel naţional la 1 septembrie 1863, de către Alexandru Ioan Cuza. El avea însă culorile dispuse orizontal, redate roşu, galben, albastru, şi se va menţine în această alcătuire până în anul 1867, când punându-se din nou problema însemnului nostru naţional, comisia însărcinată cu stabilirea drapelului ţării şi-a însuşit propunerea lui N. Golescu, fostul paşoptist, „ca culorile să fie aşezate cum era la 1848“, adică vertical, în ordinea albastru, galben, roşu, care s-a păstrat până azi.

Simbolurile Tricolorului

Tricolorul Românesc semnifică veacurile de gând şi luptă, pentru unitate şi independenţă ale întregului popor român. Până în momentul afirmării sale ca simbol naţional acesta a străbătut mai multe perioade, prima fiind aceea a opţiunii pentru cele trei culori: roşu, galben şi albastru. Acestea au avut, de la începuturi, următoarele semnificaţii:

Ziua Drapelului Naţional. Semnificaţii istorice şi legăturile cu Masoneria armata 2Drapelul national

Roşu, simbol al măririi, bravurii, îndrăznelii şi generozităţii, precum şi al sângelui vărsat în lupte, puterii de viaţă şi energiei strămoşeşti;

Galben (sau aur), simbol al forţei, bogăţiei şi purităţii, precum şi al holdelor aurii de grâu din timpul verii;

Albastru (sau azur), reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea nobleţea şi buna credinţă.

A doua etapă în istoria tricolorului a început cu prezenţa culorilor naţionale pe primul drapel propriu-zis al primei reprezentanţe naţionale din istoria modernă a României. Aceasta a fost Adunarea norodului din vremea Revoluţiei din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu. El se află şi în prezent la Muzeul Naţional de Istorie şi a devenit primul simbol vexiologic modern al suveranităţii poporului român şi, ca urmare, primul steag tricolor din istoria românilor.

Anul revoluţionar 1848, pe lângă importanţa lui naţională cu totul deosebită, pentru destinul viitor al României, a prilejuit şi exprimarea voinţei suverane a românilor pentru cele trei culori naţionale: roşu-galben-albastru. În anul 1848, drapelul a fost arborat la Paris, după 25 februarie, când o delegaţie de tineri români au mers la Primăria Parisului să felicite Guvernul provizoriu; la Blaj, la 26 aprilie  1848; la adunarea populară de la Izlaz, din iunie 1848, la care participanţii au mers cu steaguri şi cocarde tricolore şi la Bucureşti, sub el biruind revoluţia la 11/23 iunie.

Decretul nr.1 din 14/26 iunie, al Guvernului provizoriu, este primul decret pentru STEAGUL NAŢIONAL, în care se arată: “Steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben roşu”. A doua zi, 15/27 iunie, drapelul naţional tricolor a fost sfinţit în cadrul unei Mari Adunări populare, pe “Câmpul Filaretului”, numită de atunci, “Câmpia Libertăţii”.

Astfel, tricolorul a devenit simbol naţional şi a fost arborat la toate manifestările publice pe el depunându-se jurământul de credinţă de către personalităţile statului şi oştirea română.

Tricolorul românesc a avut de parcurs participarea României la războiul de independenţă 1877-1878, în care ţara şi-a câştigat cu mari jertfe, independenţa de stat şi la înfăptuirea marii Uniri din 1918, care a însemnat desăvârşirea unităţii politice a naţiunii române, în primul şi al doilea război mondial, în zilele Revoluţiei Române din decembrie 1989.

Pentru militari, drapelul are o semnificaţie cu totul aparte

Cu prilejul aniversării a 15 ani de la luptele din Dealul Spirii, la 1/13 septembrie 1863 s-au acordat, în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unui număr de 10 unităţi militare noi drapele tricolore. Cu această ocazie, pe platoul de la Cotroceni, domnitorul a rostit un impresionant discurs, în care spunea: “Steagul e România ! Acest pământ binecuvântat al Patriei, stropit cu sângele străbunilor noştri şi îmbelşugat cu sudoarea muncitorului. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii, unde se vor naşte copiii noştri !… Steagul e totodată trecutul, prezentul şi viitorul ţării, întreaga istorie a României”.

Şi astăzi Drapelul de luptă este simbolul onoarei, vitejiei şi gloriei militare. El evocă trecutul glorios de luptă al poporului român pentru libertate naţională şi tradiţiile de luptă ale unităţii, amintind fiecărui militar datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României. (…)

Pasoptistii au fost, fara indoiala, masoni, afirmati insa intr-o vreme in care masoneria, dupa revolutia iacobina din Franta, imbracase haina nationalismelor iluministe. Nu doar Franta, Italia, Belgia au fost tari create de astfel de revolutii, ci cam toate statele europene ale sec. XX au fost create, daca nu direct de masoni, de curentul de idei majoritar al vremii.


Categorii

1. DIVERSE, Masonerie, Sarbatori, comemorari, sfinti

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare