INCEPE “FURTUNA FINANCIARA PERFECTA” ANUNTATA: bursele scad peste tot/ EUROPA PROMITE INTERVENTII MASIVE SI SEMNIFICATIVE/ Italia isi pierde si ea suveranitatea?/ AVEM IN ROMANIA TOATE INGREDIENTELE UNEI CRIZE MAJORE: interviu de exceptie despre halul in care BNR si FMI au adus Romania
- Hotnews:
Wall Street scade cu 5,55% si Dow Jones coboara sub pragul de 11000 de puncte
Obama: SUA vor fi mereu o tara de rating maxim, indiferent ce zic agentiile
“Indiferent ce spun unele agentii, Statele Unite au fost si vor fi mereu o tara cu rating maxim (…) SUA merita intodeauna un rating AAA”, a declarat luni presedintele american Barack Obama, intr-o conferinta de presa la Casa Alba. Acesta a transmis doua mesaje importante, ca trebuie redus deficitul prin cresterea taxelor de catre bogati si extinderea indemnizatiilor de somaj – o recunoastere a faptului ca somajul nu va scadea prea curand si exista un fragment important al populatiei care ar putea iesi din forta de munca pentru ca nu gasesc de lucru pentru o perioada indelungata.
Reactia pietei:
Discursul a fost primit prost de piata, din cauza lipsei de continut. DJIA a scazut circa 80 de puncte de la inceputul discursului, intrand temporar sub 11000 de puncte. VIX a sarit temporar peste 42 de puncte si se mentine in jurul maximului. Pe fondul dezamagirii date de discurs, este posibila o inchidere sub 11000 de puncte, mai ales ca nici din Europa nu au venit stiri importante astazi. (…)
(…) S-ar putea sa asistam la sfarsitul civilizatiei occidentale. Si cum orice sfarsit determina un haos, este nevoie de un nou jandarm. (…)
- Logica economica (Bogdan Glavan): Teoria conspirației și scăderea ratingului SUA
E distractiv… să admitem, e destul de greu de crezut că una din principalele agenții de rating, care face parte din cartelul specific legiferat de guvernul SUA, deci care și-a câștigat pâinea inclusiv grație privilegiului primit din partea statului, vine acum și reduce cu onestitate ratingul SUA. (…)
Mihaela Fîrşirotu, unul dintre strategii economici ai guvernului provincial din Quebec, crede că România nu a depăşit încă ce era mai greu şi că „în România există toate ingredientele pentru o criză majoră“. Profesoară la Universitatea din Quebec, Fîrşirotu se miră că BNR şi autorităţile statului le-au permis băncilor să dea credite în alte monede, decât cea a ţării şi spune că „este de neconceput într-o ţară civilizată să-i laşi pe oamenii de rând să-şi asume riscul fluctuaţiei cursului de schimb”.
În acelaşi timp, specialista canadiană de origine română crede că există prea puţine bănci cu capital românesc în ţară şi că privatizările ar trebui oprite fiindcă „o economie puternică are nevoie de propriile sale întreprinderi naţionale mari, pentru că, în condiţiile lipsei de capital autohton numai statul poate răspunde unei asemenea provocări”.
Sunteţi unul dintre puţinii economişti care în lucrările pe care le-aţi publicat în Canada aţi prevăzut criza mondiala. Romania putea evita perioada de cadere economică din ultimii doi ani?
M.F.: Înainte de toate, ar fi trebuit ca România să fi evitat criza financiară din 2007-2008, care a provocat şi a dus în mod direct la recesiunea economică din ultimii doi ani. Pentru evitarea acestei crize financiare, România ar fi trebuit să lupte împotriva speculei imobiliare şi a creşterii enorme a preţurilor imobiliarului provocate de speculaţie. Datele nu mint: din 2001 până în 2007, preţul apartamentelor a crescut cu 550%; de notat că apoximativ 40% din cerere a provenit de la „investisori” (a se înţelege «speculatori») străini.
O reşedinţă la Bucureşti, care avea o valoare medie de 60.000 euro în 2005, atingea în 2008 valoarea de 180.000 euro, urmând să scadă la 90.000 euro în 2010. În plus, şi aceasta este o practică rară în lume, băncile româneşti, aproape toate fiind deţinute de capital străin, au oferit majoritatea ipotecilor în euro, transferând astfel riscul de fluctuaţie a cursului de schimb celui care cerea imprumutul. Pentru a-l incita pe cetăţean să-şi asume acest risc, băncile au stabilit o dobândă mai mică pentru un împrumut făcut în euro decât cel practicat pentru un împrumut în lei.
Deci n-am scăpat încă de criză.
M.F.: Cu o piaţă a imobiliarului în criză aproape peste tot în lume, cu speculatori care încearcă să vândă cât mai repede posibilşi astfel accelerând căderea preţurilor şi cu un RON care s-a depreciat în raport cu euro, avem în România toate ingredientele unei crize majore: oprirea brutală a activităţilor de construcţii imobiliare; sentimentul bine fondat de a fi devenit mai sărac, resimţit de către toţi proprietarii de bunuri imobiliare şi în consecinta, diminuarea cheltuielilor lor de consum; creşterea şomajului; scăderea veniturilor statului şi deficite bugetare în creştere. Banca Naţională a României avea la dispoziţie toate mijloacele şi autoritatea pentru a lua măsurile necesare, măsuri care ar fi putut evita în România efectele cele mai grele ale crizei financiare.
Vreţi să spuneţi că BNR nu a fost suficient de vigilentă?
M.F.: Banca Naţională a României şi alte organisme de supraveghere a pieţelor financiare aveau autoritatea de a impune un plafon, o limită privind suma împrumutată de cetăţean în relaţie cu valoarea de piaţă a bunului imobiliar. În perioade de supra încălzire imobiliară, acest mecanism serveşte moderării activităţii imobiliare şi limitării efectelor speculaţiilor. Ce este mai grav este că autorităţile finaciare româneşti aveau dreptul de a interzice împrumuturile în euro făcute cetăţenilor români, şi nu au facut-o. Este de neconceput într-o ţară civilizată să-i laşi pe oamenii de rând să-şi asume riscul fluctuaţiei cursului de schimb. Dacă România n-ar fi avut de suferit efectele negative ale crizei imobiliarului, n-ar fi trecut prin această recesiune dură.
România a ieşit totuşi din recesiune, ar fi putut ieşi mai repede şi din criză?
M.F.: În primul rând, ar fi fost important să se menţină cheltuielile de consum; or, ideea de a mări TVA la 24% mi se pare o idee bizară şi foarte proastă. Apoi, în ciuda faptului că recursul la FMI pare să fi fost de neevitat, pentru a finanţa deficitul bugetar ar fi trebuit ca Guvernul să refuze să implementeze imediat un plan de austeritate. Devine din ce în ce mai evident, chiar şi în rândurile FMI, că nu există o politică mai malefică decât aceea de a impune tăieri din cheltuielile publice în acelaşi timp în care cheltuielile private sunt în declin: rezultatul, îl vedem foarte clar acum, este că reducerea de posturi şi de cheltuieli publice accentuează căderea PIB, rezultând în venituri mai mici pentru guverne, deficite în creştere, şi nu diminuate, cum se spera, şi o populatie nemulţumită, chiar ostilă datorită diminuării serviciilor publice. (…)
Concluzia dvs. ar fi că FMI ne-a tras în jos.
M.F. Dacă România ar fi fost membră a zonei euro, neavând astfel puterea şi libertatea de a-şi stabili propria politică monetară,întregul impact al acestor măsuri impuse de FMI ar fi fost să tragă economia României şi mai jos. Grecia nu a avut această opţiune şi, aşa cum explica recent în New York Times profesorul Laura Tyson, fost consiler economic în administraţia Clinton, Grecia va trebui să se bazeze pe politici structurale pentru a-şi mări competitivitatea iar astfel de politici pot lua un timp foarte îndelungat pentru a produce efectele dorite. Între timp, Grecia va continua să sufere de o creştere economică scăzută, de un nivel ridicat de somaj, de salarii care stagnează sau scad şi de un nivel ridicat de datorie în raport cu Produsul Intern Brut”. Deci cine are urechi de auzit să audă.
Se va întoarce criza?
M.F. –Părerea mea este că în prezent suntem în centrul ciclonului. Calmul relativ riscă să fie urmat de o furtună teribilă provocată de criza din zona euro şi de paralizia democratică a guvernului american. Soluţiile aduse problemei Greciei nu sunt altceva decât nişte cataplasme şi nu rezolvă slăbiciunile fundamentale ale sistemului monetar din zona euro.
Ce ar trebui să facă România pentru a se pune la adăpost de acest nou seism economic pe care-l prevedeţi?
M.F.: Această criză a monedei euro şi criza financiară care a precedat-o dau o lecţie clară tuturor ţărilor: impermeabilitatea la crize venite din afară depinde de capacitatea voastră de a avea o autonomie financiară şi economică, de a fi auto-suficientă. Mă refer bineinţeles la acele ţări, inclusiv România, care ascultă cu veneraţie vocea marilor ansambluri economice şi politice transnaţionale, care acceptă aranjamentele dictate de presupusele „legi” ale eficienţei economice. Aceste ţări, şi deci şi România, ar trebui să-şi redescopere o agricultură care să asigure hrana propriilor cetăţeni, un sistem financiar care să le aparţină, o politică monetară care să răspundă nevoilor specifice ţării respective, o politică fiscală care să fie dictată de circumstanţe proprii.
Din păcate, România a pierdut 20 de ani cu decizii proaste, cu şicane politice, cu servilitate în faţa organismelor internaţionale, cu vorbărie neînsoţită de acţiune, cu consecinţe teribile pentru ţară: băncile ţării au ajuns în mâinile străinilor, bunurile ţării au fost vândute pe nimic investitorilor şi speculatorilor străini; România depinde fiscal, financiar şi politic de organizaţiile internaţionale; sectorul agricol este fragil şi neperformant; instituţiile sociale, şcolile, universităţile, spitalele sunt în ruină.
Pe fondul acestui peisaj dezolant pe care îl descrieţi, care credeţi că ar trebui să fie priorităţile ţării?
M.F.: România are tot ce are nevoie: resurse, populaţie relativ instruită, ieşire la Marea Neagră. Iată câteva recomandări: faceţi din România un Centru European de Excelenţă pentru agricultura organică şi sustenabilă; accesaţi toate fondurile financiare europene alocate, pentru a sprijini sectorul agricol; încurajaţi fermele mici şi mijlocii; încurajaţi şi sprijiniţi financiar şi fiscal dezvoltarea asociaţiilor cooperative, de tipul celor care există în toate ţările capitaliste.
De exemplu în Finlanda cooperativele, şi aici vorbesc de cele mai mari, făcând parte din „top 300″ din lume ca venituri, reprezintă 23% din PIB; în Elveţia 28%; 46% în Franţa şi10% în Quebec (Canada). Acest „top” 300 cooperative afişează venituri între 600 milioane dolari şi 58 miliarde dolari şi evoluează în sectoare foarte precise: 30% în sectorul agroalimentar, 23% în comerţul de detaliu, 22% în asigurari şi 19% în sectorul bancar.
Agricultura spuneţi că ar fi prima urgenţă a României, şi apoi?
M.F.: În al doilea rând, stopaţi toate privatizările întreprinderilor de stat; îmbunătăţiţi şi modernizaţi managementul şi guvernanţa, lor stabilind termene precise pentru evaluarea activităţii lor; utilizaţi CEC-ul şi EximBank-ul ca pârghii ale dezvoltării economice. În prezent, România are 32 de întreprinderi în „top” 500 (cele mai mari ca cifra de afaceri din Europa Centrală şi de Est, cu excepţia Rusiei). Or, din aceste 32 de întreprinderi, 22 au fost privatizate şi sunt deţinute de capitalul străin. Nu mai ramân neprivatizate şi ne-deţinute sau controlate de capitalul strain decât transporturile si o parte din sectorul energetic. O economie puternică are nevoie de propriile sale întreprinderi naţionale mari pentru că în condiţiile lipsei de capital autohton, numai statul poate răspunde unei asemenea provocări.
Guvernul pregăteşte în această perioadă privatizarea unor segmente din principalele companii energetice.
M.F.: În acest context mi s-ar părea important ca România să adopte un plan de dezvoltare dinamică bazat pe întreprinderile hibride deţinute de stat şi de sectorul privat pentru ca resursele naturale să fie exploatate în beneficiul românilor. Creaţi apoi un Fond Suveran de Sănătate alimentat de redeventele şi profitul rezultat din exploatarea resurselor naturale.
Ar trebui redus impozitul unic, după modelul Bulgariei, de pildă, care în acest fel a atras mai mulţi investitori?
M.F.: Aş zice mai degrabă să creaţi un sistem de impozite progresive, diminuaţi TVA, o taxă regresivă, şi sporiţi eficienţa colectării impozitelor; măriţi taxa pe profit atunci când depăşeşte profitul tipic al intreprinderilor mici şi mijlocii.
În ce domenii ar trebui făcute cele mai multe investiţii?
M.F.: În sistemul de educaţie şi sănătate, în infrastructura necesară turismului şi în promovarea internaţională a atracţiilor naturale şi culturale ale ţării.
România şi-a propus să adere la zona euro în 2015; e o dată optimistă?
M.F.: Amânaţi intrarea în zona euro până când economia românească este competitivă şi puternică, şi deci poate beneficia de avantajele unei monede comune. (…)
- Adevarul:
Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini
Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă”. După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor’s (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.
Ratingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă” continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating – S&P, Moody’s şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.
Lipsa de încredere
În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere – democrată şi republicană – că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane – 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate – de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari – sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.
Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) . Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro”, dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.
Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii – Moody’s şi Fitch au menţinut calificativul maxim – AAA, iar partenerii Americii – Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P – cea din Arabia Saudită – a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai – cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph”.
China cere socoteală
O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile” administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People’s Daily”. „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna”, iar prima victimă a deciziei S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză. (…)
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune.
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk”, temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii.
Statul italian are datorii de 1.800 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel”. La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.
Banca Centrală Europeană (BCE) va interveni în mod decisiv pe pieţe pentru a proteja Italia şi Spania de la o criza accelerată a datoriilor, potrivit surselor citate de Reuters din piaţa monetară. Potrivit acesteia, BCE ar cumpăra obligaţiuni guvernamentale ale Italiei şi Spaniei. Primele măsuri au fost anunţate în urma unei teleconferinţei de urgenţă care s-a încheiat duminică noapte.
Acordul Consiliul guvernatorilor BCE, care include guvernatorii băncilor centrale ale celor 17 ţări din zona euro, ar marca un moment decisiv după eforturile modeste de cumpărare de obligaţiuni de săptămâna trecută. “UE va interveni foarte semnificativ pe pieţe şi va răspunde într-un mod semnificativ şi coerent“, au declarat sursele citate de Reuters. (…)
Criza datoriilor suverane din Europa s-a transformat într-una mondială, ajutată de temerile privind reintrarea Statelor Unite în recesiune şi de criza politică de la Washington, unde republicanii şi democraţii au decis în ultimul moment majorarea plafonului de îndatorare a guvernului. Bursele din întreaga lume scad susţinut de joi din cauza veştilor proaste care vin din toate părţile, iar liderii politici din întreaga lume întârzie să vină cu măsuri concrete care să pună capăt panicii instalante printre investitori. Fiecare zi pierdută şterge însă sute de miliarde de dolari din valoarea burselor. (…)
- Capital:
Acuzație gravă: Italia nu mai este o țară suverană
Opoziţia din Italia l-a acuzat luni pe premierul Silvio Berlsuconi că a cedat suveranitatea Băncii Centrale Europene (BCE) după ce s-a angajat să accelereze reformele în schimbul ajutorului acordat pentru a contracara efectele crizei datoriilor, transmite Reuters.
Banca Centrală Europeană a anunţat, duminică seară, că va interveni ‘activ’ pe piaţa obligaţiunilor în faţa escaladării crizei datoriilor în zona euro, achiziţionând obligaţiuni din Italia şi Spania, pentru a calma temerile pieţelor şi presiunile asupra celei de-a treia şi a patra economii a zonei euro. După anunţul BCE, Randamentele pentru obligaţiunile spaniole şi italiene cu maturitatea pe 10 ani au scăzut semnificativ luni pe pieţele de obligaţiuni, revenind sub pragul de 6%, în condiţiile în care în ultimele săptămâni dobânzile cerute de investitorii pentru a achiziţiona bonduri emise de cele două state au atins niveluri record. (…)
Rusia se va împrumuta masiv pentru a-şi acoperi deficitul
Rusia prevede recurgerea la împrumuturi masive de pe pieţe pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, ceea ce va tripla până la sfârşitul lui 2014 suma datoriei sale, până acum puţin ridicată, potrivit unei proiecţii de politică bugetară, publicată luni de Ministerul de Finanţe, relatează AFP. Moscova intenţionează să procedeze la împrumuturi obligatare în valoare de peste 2.000 miliarde de ruble /49,6 miliarde de euro/ pe an, indică documentul privind politica ei bugetară între 2012 şi 2014, publicat pe site-ul ministerului. El urmează să fie examinat de guvern în această săptămână.
Potrivit acestui text, Moscova are în vedere un deficit bugetar de 2,7 % din PIB în 2012 şi 2013 şi de 2,3 % în 2014, ceea ce trebuie să fie acoperit în proporţie de 90 % din împrumuturi obligatare de pe piaţa rusă. Partea de împrumuturi de pe pieţele internaţionale va rămâne minimă. Datoria Rusiei era de 4.600 miliarde de ruble (114 miliarde de euro) la 1 iulie 2011, potrivit cotidianului Vedomosti. În 2011, ”datoria publică a Rusiei reprezenta 11,2 % din PIB”, indică proiecţia bugetară. Ea de fapt va creşte şi va ajunge la 14,1 % din PIB în 2012, la 16,1 % în 2013 şi la 17 % la sfârşitul lui 2014, respectiv aproape 12.000 de miliarde de ruble /298 miliarde de euro/, conform proiecţiei.
”Era economiilor s-a încheiat în Rusia. Acum începe o nouă viaţă, cea a împrumuturilor, a cheltuielilor şi a riscurilor bugetare aferente’‘, a declarat un responsabil al Ministerului rus de Finanţe, citat de Vedomosti. În cursul anilor 2000, Rusia acumulase economii, obţinute din vânzările de hidrocarburi, în mai multe fonduri de rezervă, care i-au permis în parte să facă faţă crizei care a lovit-o din plin în 2009. Dar acum, veniturile din aceste exporturi vor fi integral cheltuite, subliniază documentul guvernametal. ”Nivelul puţin ridicat al datoriei Rusiei permite creşterea împrumuturilor statului fără temeri privind stabilitatea sa”, se subliniază în document, în timp ce ţări precum SUA, Japonia sau Italia au rate de îndatorare net superioare.
- Gandul:
HSBC: Situaţia fiscală a SUA este mai rea decât a zonei euro
Legaturi:
- Ratingul SUA RETROGRADAT, pentru prima data in istorie/ Urmarile: EFECTUL DE DOMINO/ Reactia CHINEI/ Care sunt DEOSEBIRILE fata de CRIZA din 2008
- Comisarul Olli Rehn: CRIZA NU MAI E DOAR A EUROPEI, E NEVOIE DE UN RASPUNS MONDIAL
- (VIDEO) Gerald Celente considera ca MAREA CRIZA ABIA ACUM VINE si ca masurile SUA nu vor impiedica dezastrul
- Panica in SUA, unde bursa din New York SE PRABUSESTE/ Bursele pe ROSU, CRIZA DATORIILOR depaseste granita ZONEI EURO/ Japonia si China fac apel la COOPERARE INTERNATIONALA/ Mai multa PUTERE pentru FMI pentru mai putini bani
- PUTIN CRITICA ECONOMIA DE PARAZIT A SUA. Circus americanus sau cum se naste un nou URSS/ CIPRU: inca o tara ortodoxa care ar putea fi ”salvata” de UE si FMI, Spania si Italia stau la coada/ Soros se retrage din afaceri. De ce?
- (video) Jose Manuel Barroso, seful Comisiei Europene: NE INDREPTAM CATRE UN SISTEM FEDERAL EUROPEAN
- AGITATII PE PIATA NOII ORDINI FINANCIARE MONDIALE: Lagarde, Trichet si Von Rompuy la lupta cea mare impotriva crizei datoriilor suverane. Cu dobanda aferenta la scadenta…
- Ni se repeta tot mai frecvent, pe toate vocile, ca NU SE MAI POATE FARA O… CONDUCERE ECONOMICA EUROPEANA CENTRALIZATA
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Toata stima pt. sfaturile extrem de competente adresate(sans doute)cu cea mai buna intentie posibila dar lipsite de aplicabilitate practica.Cu ce ne poate ajuta un `matematician` rece ca doamna Firsirotu cind noi sintem:paralizati si surdomuti in `laboratorul` Romania?Avem nevoie de minuni pe care acest tip de specialisti,oricit de onesti ar fi,nu au cum sa le produca.In fine…
Scuzati.
@ovidiu
http://www.ziuaonline.ro/eveniment/va-semnalam-un-site.html
A fost lansat pe apele internetului un site dedicat politicilor economice apte să elibereze România din lanţurile ideologiei neoliberale şi să instituie o a treia cale, “una a bunului simţ, situată între dogmele discreditate ale socialism-comunismului şi iluziile seducătoare ale capitalismului sălbatic promovat de ideologiile neoliberale”. Este site-ul Centrului pentru o Românie Integră şi Prosperă (CRIP) co-prezidat de prof. dr. Mihaela Fîrşirotu (UQAM, Canada) şi dr. Ovidiu Hurduzeu (SUA). Comitetul consultativ al Centrului este prezidat de prof. dr. Yvan Allaire, preşedinte al Institutului pentru Guvernanţa Instituţiilor Publice şi Private (IGOPP), membru al Societăţii Regale din Canada. Printre semnaturii articolelor veţi descoperi nume ale unor laureaţi Nobel pentru economie.
http://crip.ro/echipa.php
Eu unul sunt un fan sincer al domnului O.Hurduzeu şi tind să-i dau credit “pe teoretic”, atât cât pot eu înţelege gândirea economică şi drept urmare, aş credita-o şi pe doamna Fîrşirotu. Din păcate cred însăă că joacă în alt film, iar eforturile lor pot fi reţinute doar la capitolul dezbateri doctrinare ale modelelor economice. În practică, se aplică modelul economic Deta. Doamne, ajută!
@ Utzu, Ovidiu:
Atat cat inteleg eu, mi se pare mare lucru ca cineva are curajul sa spuna si sa argumenteze impotriva cliseelor idolatre care ridica in slavi rolul BNR, aratand cum anume ne-a adus in groapa asta fara fund domnul mason Isarescu.
Noi insa nu suntem fani ai niciunei ideologii alternative de tipul celor promovate de OH. Apreciem si luam ce ni se pare bun si adevarat de la fiecare. Insa nu ne dam in vant dupa utopiile distributiste si cu atat mai putin dupa bla-bla-urile interesate ale unui Calin Georgescu, care pare a fi un Isarescu mai mititel si mai din umbra.
Nici eu nu sunt fanul lui C.Georgescu, deşi am citit programul al cărui coordonator este, program scris pe principiul: trebuie să facem bine ca să nu facem rău (http://www.sdnp.ro/documents/national_strategy_for_sustainable_development/SNDD_2008_RO.pdf), după puţina mea înţelegere. Pentru alte documente scrise în duhul Clubului de la Roma http://www.sdnp.ro/index.html. Însă, alăturarea O.H. / C.Georgescu nu poate fi primită decât din punct de vedere doctrinar. În rest, sunt din lumi total diferite, chiar dacă sunt adiacente. S-ar putea să fiu totuşi subiectiv, întrucât http://www.ovidiuhurduzeu.ro (acum offline) a reprezentat primul meu pas în direcţia ortodoxiei. Momentul in care am devenit cititor FIDEL al RIC este acesta: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/02/20/ovidiu-hurduzeu-despre-terorismul-tehnocratic-si-despre-semnificatia-apelului-parintelui-justin-2/. (…) . Iertaţi-mi intimitatea, vă rog!
Cât despre distributism, nu văd o politică de reformă economică a statului român care să nu înceapă de la fundamentele teoriei distributiste. Că nu e viabilă integral în varianta sa teoretică sunt de acord, dar cred că primii paşi pe care ar trebui să-i facem ca stat în direcţia însănătoşirii sunt comuni cu cei indicaţi de susţinătorii acestui curent de gândiire.
Asta ca să completez imaginea mea de diletant insaţios, grabnic comentator pe orice temă. Iertaţi-mă şi îngăduiţi, vă rog, întru Domnul!