SCUTUL ANTIRACHETA ESTE INEFICIENT SI AR PUTEA DUCE LA RAZBOI NUCLEAR, declara un oficial francez din cadrul AP a NATO

… si ALTE GESTURI PROVOCATOARE ALE ROMANIEI FATA DE RUSIA, care cere CLARIFICARI ROMANIEI

• Hotnews: Jean M. Boucheron, vicepresedintele AP NATO: Scutul antiracheta este ineficient. Se stie ca trei sferturi din rachete trec de el

“Personal cred ca acest sistem de aparare nu serveste la nimic in ceea ce priveste securitatea. Toti tehnicieni stiu ca acest sistem lasa sa treaca 3 sferturi din rachete”, a declarat, sambata, vicepresedintele AP NATO, deputatul francez Jean Michel Boucheron, in cadrul Comisiei de aparere si securitate a Adunarii Parlamentare NATO. Boucheron a mai spus ca sistemul actual ar atrage mai degraba agresiune si ca ar putea duce la declansarea unui razboi nuclear.

“Personal cred ca acest sistem de aparare nu serveste la nimic in ceea ce priveste securitatea. Toti tehnicieni stiu ca in fata unui atac cu rachete, acest sistem lasa sa treaca 3 sferturi din rachete. Deci nu serveste la nimic. Putem spune chiar ca acest sistem poate atrage agresiune. Nu inteleg de ce prietenii americanii insista atat de mult cu acest sistem”, a declarat Jean Michel Boucheron, care face parte din Partidul Socialist francez.

“Foarte bine daca vrem sa instalam un sistem de radare. Macar stim de unde vin aceste rachete. Dar descurajarea este de fapt securitatea adevarata”, a spus Boucheron.

Boucheron: Un atac al Iranului va provoca imediat un raspuns nuclear. Mai degraba importanta este capacitatea de raspuns.

Boucheron a mai spus ca sistemul actual ar atrage mai degraba agresiune si ca ar putea duce la declansarea unui razboi nuclear. “Problema adevarata este siguranta. Un atac al Iranului va provoca imediat un raspuns nuclear. Astfel, nu capacitatea antiracheta pare importanta, ci mai degraba capacitatea de raspuns. In aceste vremuri de criza financiara, suntem obligati sa ne gandim ca sa cheltuim banii pe sisteme de aparare cu adevarat eficiente si utile”, a declarat Boucheron.

“Parerea mea personala este ca acest sistem este, din punct de vedere militar, ineficient, in fata unei amenintari care nu exista. Sunt alte metode militare mai importante pe care le putem aborda. Acum 25 de ani americanii au vrut sa ne atraga in sistemul Star Wars (n.r. Razboiul Stelelor). Acum se face aceeasi incercare. Ii invit pe prietenii nostri americani acum sa coopereze cu Europa pentru mijloace militare mult mai utile”, a spus Boucheron.

In replica, secretarul roman de stat in Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat ca actualul sistem nu are nimic de aface cu sistemul american Star Wars de aparare antiracheta initiat in anii 80.   “Stiu de la aliatii nostri americani ca sistemul actual nu are nimic de aface cu sistemul Star Wars. Acest sistem actual este mult mai avansat si mai precis decat alte sisteme folosite in trecut. Noul sistem este bazat pe sistemul AEGIS care este mult mai compatibil cu masurile necesare pentru a raspunde tuturor riscurilor”, a spus Aurescu.

“Sistemul antiracheta este de fapt un sistem defensiv, si nu ofensiv. Nu poate fi transformat intr-un sistem ofensiv si asta demonstreaza ca Alianta, aliatii, se concentreaza pe ceea ce este de fapt esenta NATO – apararea colectiva legitima. Un sistem care este pur defensiv si care raspunde la niste riscuri reale. Un asemenea sistem ne permite o reactie corespunzatoare din punct de vedere politic si tehnic”, a mai spus Aurescu.

• Mediafax: Scutul antirachetă, criticat de Franţa, Rusia şi Ucraina la Adunarea Parlamentară NATO de la Bucureşti

Parlamentarul francez Jean Michel Boucheron a ridicat problema eficacităţii defensive a scutului antirachetă ale cărui elemente vor fi amplasate şi la Deveselu, afirmând că acest sistem nu va intercepta decât o pătrime din rachetele clasice. Intervenţia lui Boucheron a urmat unei prezentări pe care secretarul de stat pentru afaceri europene la MAE, Bogan Aurescu, o făcut-o asupra scutului antirachetă.

Parlamentarul francez şi-a exprimat îndoieli faţă de eficacitatea sistemului antirachetă, afirmând că, mai ales în contextul crizei economice, sumele alocate scutului ar fi putut fi direcţionate către alte mijloace militare, care, în opinia lui, ar avea o capacitate ofensivă mai mare.

“Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, ar fi un răspuns nuclear din partea noastră. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»”, a spus Boucheron. Răspunsul lui Aurescu a fost că sistemul antirachetă nu este unul ofensiv, ci defensiv şi face parte din noua concepţie a NATO, de apărare colectivă.

Secretarul de stat român a fost, ulterior, întrebat de un oficial rus, Azarov, dacă România consideră că sistemul de apărare antirachetă este unul european sau doar o parte a celui american şi dacă România a avut acordul tuturor statelor membre ale NATO pentru semnarea Acordului cu SUA pentru amplasarea scutului.

Răspunsul lui Aurescu a fost că decizia de amplasarea scutului la Deveselu a fost transparentă, România informând Rusia despre această hotărâre. Secretarul de stat român a mai afirmat că suspiciunea nu poate caracteriza relaţia dintre Rusia şi NATO, Alianţa considerând Rusia ca un partener şi nu ca o ameninţare sau un inamic.

Şi reprezentantul Ucrainei la AP NATO, a întrebat dacă şi până la ce nivel România s-a consultat cu ţările vecine atunci când a decis amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul său. În plus, parlamentaraul ucrainean a întrebat dacă prezenţa soldaţilor americani la Deveselu nu va constitui cumva o ameninţare pentru ţările din jur şi care vor fi implicaţiile amplasării scutului asupra regiunii Mării Negre.

Aurescu a precizat că România a anunţat Ucraina despre amplasarea scutului şi a afirmat că soldaţii americani care vor fi prezenţi la Devesul nu vor reprezenta un pericol pentru echilibrul de la Marea Neagră, în condiţiile în care în alte locuri din regiune, cum ar fi Crimeea, aparţinând de Ucraina, sunt detaşate trupe ruseşti mai numeroase.

“Imediat după ce am decis să răspundem ofertei SUA să devenim parte a proiecului scutului antirachetă, am notificat toţi vecinii, inclusiv Ucraina. Pe teritoriul României vor fi 1.500 de oameni, ceea ce nu va reprezenta o ameninţare la echilibrul geopolitic, pentru că sunt trupe mai numeroase în Marea Neagra, în Crimeea, spre exemplu”, a declarat Aurescu.

Oficialul român a spus că, deşi Ucraina şi-a exprimat, iniţial, interesul în colaborarea în sistemul antirachetă, şi-a schimbat opinia, tatonând Rusia pentru o eventuală conlucrare cu sistemul de apărare similar al Moscovei. El a adăugat că problemele bilaterale ridicate de amplasarea scutului antirachetă la Deveselu vor fi discutate în 2012, când ministrul român de externe va vizita Ucraina.

Aurescu a spus că “dilema” Ucrainei, dacă să colaboreze cu NATO sau cu Rusia pentru construcuirea sistemului antirachetă ar putea fi rezolvate şi de discuţiile dintre Rusia şi NATO, care ar putea ajunge la un parteneriat până la summitul NATO din august 2012, de la Chicago. Oportunitatea instalării scutului antirachetă la Deveselu a fost pusă sub semnul întrebării şi de un parlamentar din R.Moldova, care a întrebat dacă baza din România nu va putea fi folosită şi pentru lansare de rachete, nu doar pentru interceptare.

Pe de altă parte, secretarul asistent adjunct al Departamentului Apărării al SUA, Bradley Roberts, a subliniat că scutul antirachetă cu baze în Polonia şi România nu va fi eficient, de exemplu, împotriva unor eventuale atacuri nucleare din Iran. Oficialul american a subliniat că, în astfel de cazuri, scutul antirachetă poate fi privit şi ca mijloc de descurajare, ca o parte a unui a sistem de apărare complex.

• Hotnews:

AUDIO Sever Voinescu: “Am semnat un acord de cooperare cu delegatia parlamentara NATO a Georgiei. Unii semneaza cu rusii, noi semnam cu georgienii”

Delegatiile permanente parlamentare la NATO ale Romaniei si Georgiei au semnat sambata un protocol de colaborare. Seful delegatiei romane, Sever Voinescu, a explicat ca acest protocol prevede consultari bilaterale inainte de exprimarea unor pozitii. Sever Voinescu a mai declarat ca Romania sprijina Georgia in demersul de a deveni membru NATO.

“Am avut o intalnire cu delegatia georgiana cu care lucrurile sunt mai apropiate. Ne intalnim des si comunicam extrem de bine. Am semnat un acord de cooperare. In esenta acest acord vorbeste despre sprijin reciproc”, a precizat Sever Voinescu. El a explicat ca delegatia romana se va consulta cu cea georgiana inainte de exprimarea unor pozitii oficiale: “Credem ca este important. Sunt delgatii la acesta reuniune care semneaza cu Rusia iar noi semnam cu Georgia”.

Sever Voinescu a subliniat ca Romania sprijina aderarea Georgiei la NATO: “Noi suntem un sprijin pentru Georgia. Ei doresc sa devina membrii NATO. Noi incercam sa inlaturam toate obstacolele care sunt fie in interiorul NATO fie in afara aliantei pentru ca Georgia sa devina membru”, a incheiat acesta.

Rusia cere clarificari Romaniei privind scutul antiracheta si intreaba daca tara noastra a primit mandat de la NATO pentru a semna acordul cu SUA

Reprezentantul Rusiei in cadrul Comisiei pentru aparare si securitate a Adunarii Parlamentare NATO, l-a intrebat, sambata, pe secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, daca Romania priveste scutul antiracheta ca unul european sau unul american. Totodata, reprezentantul delegatiei ruse l-a intrebat pe Bogdan Aurescu daca, pe langa gazduirea elementelor sistemului antiracheta la Deveselu, Romania va mai avea si alte contributii la scutul american.

Mai mult, reprezentantul Rusiei i-a cerut secretarului de stat roman sa clarifice daca acordul semnat de Romania cu Statele Unite este unul intre doua state, semnat la doua nivele intre cele doua tari, sau daca Romania a avut mandatul NATO pentru a semna acordul cu SUA.

Aurescu a raspuns amintind ca acordul dintre SUA si Romania privind scutul racheta a fost facut public pe 23 septembrie si ca “la Summitul de la Lisabona s-a adoptat un concept strategic, care a confirmat indivizibilitatea securitatii pentru statele membre NATO. Rusia a fost si ea invitata sa construiasca sistemul european antiracheta. Ma intereseaza care este parerea dumneavoastra privind contributia europeana la construirea sistemului antiracheta in Europa”.

“Am ajuns la un nivel de transparenta fara precedent si am facut un gest care arata ca nu avem nimic de ascuns atunci cand am publicat acordul semnat cu SUA. Este un sistem european de aparare antiracheta. Sunt acorduri semnate intre mai multe tari: Romania-SUA, SUA-Polonia, SUA-Turcia. Sunt implicate si Spania si Olanda. Este o contributie solida a tarilor europene la dezvoltarea acestui sistem care momentan este american”, a spus Aurescu.

“Acest sistem a fost sustinut de catre NATO. Cand am semnat acordul cu SUA nu aveam mandat scris de la secretarul general NATO, dar deciziile sumiitului de la Lisabona sunt clare. Mai mult, pozitia secretarului general NATO dupa ce am semnat acordul cu SUA, cum ca saluta aceasta decizie, este elocventa”, a finalizat Bogdan Aurescu.

AUDIO Teodor Baconschi: Nu ne asteptam sa avem o interoperabilitate pe scutul antiracheta cu Rusia, ci doar un schimb de informatii