ROMANIA RENUNTA LA DATORIA DE 19 MILIARDE DE EURO A GERMANIEI, la cererea Bancii Nationale! Inca o tradare nationala…

15-12-2011 6 minute Sublinieri

Află mai mult despre statutul actual al României din analiza de ultima oră: 2014 – ROMÂNIA: PERIFERIE NEOCOLONIALA A CAPITALISMULUI OCCIDENTAL

Si un adevar istoric: MIRCEA VULCANESCU, omul de stat din spatele acestei datorii istorice

Radu Golban: “S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania”

  • Realitatea.net:

Blaga: Germania nu are datorii istorice faţă de România. Înfiinţarea comisiei speciale, respinsă

Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care nemţii o au către ţara noastră. Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi “împotrivă”, 48 “pentru” şi trei abţineri.
Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia. În data de 28 noiembrie, BP al Senatului a decis propunerea unei hotărâri care reglementează înfiinţarea unei Comisii pentru a analiza datoria istorică a Germaniei către România.

Radu Golban:S-au făcut presiuni ca România să renunţe la cele 19 miliarde de euro din Germania”

Economistul care susţine că Germania are o datorie de aproape 19 miliarde de euro faţă de România spune pentru REALITATEA.NET respingerea înfiinţării comisiei speciale privind această datorie s-a făcut în urma unor presiuni internaţionale la adresa ţării noastre. Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a anunţat, joi, că BNR a identificat date suplimentare potrivit cărora Germania nu are datorii istorice faţă de România. În acest sens, Senatul a respins propunerea de înfiinţare a comisiei speciale privind datoria istorică pe care nemţii o au către ţara noastră.

Propunerea de înfiinţare a a Comisiei a fost respinsă cu 65 de voturi “împotrivă”, 48 “pentru” şi trei abţineri.

Conducerea Senatului a luat act, la finele lunii octombrie, de o scrisoare semnată de Radu Golban, economist, în care era semnalată existenţa unei datorii istorice a Germaniei către România, membrii Biroului Permanent hotărând să propună acestei Camere înfiinţarea unei comisii care să analizeze situaţia.

Radu Golban a declarat pentru REALITATEA.NET are dubii că noile date suplimentare identificate de BNR pe tema datoriei Germaniei ar fi reale. “Până în urmă cu câteva săptămâni, BNR nu a găsit niciun fel de date privind aceste creanţe. Acum, dintr-o dată, au identificat date suplimentare“, a spus Golban, adăugând că nu înţelege de ce BNR nu vrea să colaboreze cu Banca Reglementelor, “banca centrală a băncilor centrale”, care ar deţine informaţii despre datoria istorică pe care Germania o are faţă de România.

Economistul român stabilit în Elveţia spune că s-au făcut presiuni internaţionale asupra României pentru a renunţa la aceste creanţe, de vreme ce o eventuală recuperare a lor ar putea crea un precedent, iar astfel mai multe ţări ar putea cere Germaniei să-şi onoreze datoriile istorice.“Nu s-a renunţat doar la aceste creanţe, ci şi la posibilitatea unor discuţii pe această temă. Momentul nu este oportun, din moment ce şi România şi-a luat angajamentul să sprijine un fond de salvare a Uniunii Europene, a spus Golban.

“Am discutat de două ori până acum în Biroul Permanent al Senatului înfiinţarea comisiei speciale privind problematica datoriei istorice a Germaniei către România. Vă fac o singură precizare: Am transmis aseară un punct de vedere pe care l-am primit, tot aseară, de la direcţia juridică a Băncii Naţionale. Vi-l citesc oricum şi dumneavoastră: “În completarea scrisorii noastre nr. XVIII per 3600 din 16.07.2010, vă informăm că au fost identificate documente suplimentare în legătură cu problematica supusă atenţiei de către dumneavoastră, prin adresa 783 din 17 iulie 2010. Este vorba de Comisariatul pentru Societatea Civilă. Din analiza acestora nu rezultă însă existenţa unei creanţe a BNR faţă de Casa Germană de Compensaţie”. Vă spun doar o părere personală: dacă ar fi existat o marcă, cred că vechiul regim nu ezita să o recupereze”, a declarat Vasile Blaga înainte de votul de joi din Senat.

Potrivit spuselor profesorului Radu Golban, Germania are să dea statului român 19 miliarde de euro, reprezentând o datorie istorică.

România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori.

După izbucnirea controversei, reprezentanţii Ministerului german de Finanţe au susţinut că România a renunţat la orice pretenţie financiară faţă de Germania semnând Tratatul de Pace de la Paris, la 10 februarie 1947. Experţii spun însă că răspunsul este incorect. Aceasta pentru că articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede că România renunţă la toate pretenţiile faţă de Germania „cu excepţia celor care rezultă din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată”.

“Am găsit solduri neachitate a Casei de Compensaţie, la finele anului 1944, de un 1.126.000 mărci imperiale. : Înainte de obţinerea datelor am ştiut că a existat în timpul celui de-al doilea război mondial, începând cu anii 30 un model monetar de colaborare europeană numită Uniunea de Clearing. Şi am dorit să aflu mai mult. Am văzut că Elveţia, Banca Naţională a Elveţiei a analizat toate tranzacţiile Elveţiei cu Germania din perioada celui de-al doilea război mondial şi ăsta a fost punctul de pornire a studiului. Într-o recomandare a Băncii Naţionale a Elveţiei din anul 2000 remarcă că a doua tranzacţie după tranzacţiile germano-elveţiene au fost cele germano-române. Cu aur prin Elveţia. Şi că din păcate nici după 1989 România nu arată niciun interes în a analiza aceste tranzacţii“, a spus economistul român în luna septembrie.

Practic, datoria nu poate fi contestată de nimeni pentru că mai există documente istorice care o atestă (Comisiei Bergier – comisie de anchetă a Elveţiei, instituită în anul 1998, pentru a analiza tranzacţiile cu aur în timpului celui de al doilea război mondial, Arhiva Germaniei; numărul de registru al arhivei germane din Berlin este: R 2 / 222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de compensaţie). Problema care se pune este dacă există vreun document care să arate că România ar fi renunţat la aceste datorii, iar până acum nu pare să existe un astfel de act.


VEZI aici documentul de la Banca Reglementelor din Elvetia care atestă datoria Germaniei către România (pagina 182 şi 186)

Nota noastra:

Remarcabil ca mai exista economisti ca Radu Golban care au o verticalitate nedispusa la compromisuri jenante. Episodul datoriei istorice a Germaniei fata de Romania este inca un moment care arata ce rol de tradatori de tara joaca clubul masonic de la BNR! Pentru ca cei care au evitat tot timpul discutia pe acest subiect, in ciuda dovezilor cat se poate de limpezi aduse de Radu Golban, au fost cei de la BNR (recte, in persoana lui Adrian Vasilescu), acompaniati, in talk-show-urile pe tema, de o sumedenie de trepadusi moi si speriati ca Liviu Voinea (economist apropiat de PSD), dar si de voci ca Niels Schneker. Ilie Serbanescu avea macar sinceritatea oarecum cinica sa constate ca pur si simplu Romania – adica BNR si autoritatile statului – REFUZA sa isi ceara drepturile inapoi de la Germania, pentru ca are postura de VASAL. Este ceea ce s-a intamplat si acum, cand toata discutia este omorata din fasa, la sugestia BNR, care informeaza secretos Parlamentul ca are noi date pe care, in mod cu totul ciudat, nu le pune la dispozitia opiniei publice.

Ceea ce se stie mai putin este ca aceasta datorie istorica a Germaniei fata de Romania se explica, foarte probabil, prin implicarea Martirului Mircea Vulcanescu in problemele relatiilor economice dintre Al Treilea Reich si Romania lui Antonescu. Ocupand deja o functie importanta in aparatul de stat, Mircea Vulcanescu a fost implicat in procesele esentiale de decizie in ceea ce priveste relatiile economico-financiare dintre Romania si deja-“aliatul” dominant, anume Germania nazista si in calitate de subsecretar de stat la Finante. Rolul sau politic a fost minim, insa rolul sau de negociator al intereselor romanesti a fost unul major si, prin contrast cu figurile de paie ale zilei de astazi (ganditi-va doar la Ialomiteanu, de pilda, care asteapta “lucruri bune” sa invete de la iluminatii de la BNR), absolut titanic, fara nicio exagerare.

Sa detaliem.

Asadar, Romania se afla intr-o relatie, practic, de vasal fata de Imperiul German. Parteneriatul economic era gandit sa transforme Romania in furnizor de cereale si petrol si in spatiu de jefuit pentru “aliatul” german. Cu optiuni geopolitice eronate, decidentii regimului Antonescu nu sunt in stare sa prevada toate siretlicurile germanilor si lucrul era pe cale sa se intample. Atunci intra in scena Mircea Vulcanescu, care nu doar ca salveaza interesele economice romanesti, dar le promoveaza atat de acerb si perseverent, incat Romania castiga, in cei cativa ani de subordonare fata de Germania, nu mai putin de 8 vagoane si jumatate de AUR!

Nu doar atat! Romania exporta cu zgarcenie toate bunurile strategice pe care nemtii le-ar fi vrut dar beneficiaza de importuri bune si necesare pietei interne; practic, toate conventiile economice se incheie in favoarea Romaniei; tot Vulcanescu se implica in cazurile Santierelor Navale Galati si in industria Malaxa, oprind un proces in derulare prin care acestea ar fi ajuns, practic, in proprietate germana! Ele vor ramane romanesti si vor produce la preturi optime pentru partea romana.

In mod concret, insusi Mircea Vulcanescu mentioneaza faptul ca, in afara celor opt (8) vagoane cu AUR pe care Germania le platise Romaniei, aceasta A RAMAS DATOARE ROMANIEI in sistemul de schimburi convenit:

“nemtii ne-au ramas si datori in balanta totala a schimburilor in R.M. (reich mark sau marca imperiala -n.n.)” [Vulcanescu, 1992; 14].

Si, mai departe:

“prin jocul dibaci al variatiilor reciproce ale valorilor schimbate, Romania a reusit sa importe substanta in valoare de 100 milioane dolari [care valoreaza mult mai mult decat dolarii de astazi din cauza inflatiei – n.n.] mai mult decat a exportat si sa faca, in acelasi timp, ca Germania sa-i mai ramana datoare cu o mica diferenta de valoare”. [Vulcanescu, 1992; 92].

“Mica diferenta de valoare” sunt, cel mai probabil, acesti 19 miliarde de euro.

Aceste raporturi negociate in interesul Romaniei au facut din tara noastra una din cele mai bine situate economic din timpul razboiului si imediat dupa. Practic, pe timpul razboiului nu a existat criza de alimente sau alte penurii, iar la final tara noastra era una din cele mai putin afectate – economic – de efortul de razboi si distrugerile acestuia! Mai mult decat atat, bunurile si banii luati de la nemti au fost folosite, conform aceluiasi Vulcanescu, pentru …pregatirea intoarcerii armelor catre Germania hitlerista. Si faptul ca armata romana a avut capacitatea sa participe la acest efort de razboi, scurtand cu luni bune de zile conflictul mondial, s-a datorat si acestui lucru. Este demn de subliniat asa ceva, pentru ca au existat unele voci care considerau ca datoria nu e “curata”, fiind o datorie a regimului criminal nazist. Iata insa de ce e foarte “curata” si iata la ce a folosit! Ca sa nu mai punem la socoteala ca e un adevarat tupeu obraznic sa mustri istoric intrarea Romaniei in sfera de influenta economica a Germaniei interbelice, dupa ce Franta si Marea Britanie, atunci, ne-au inchis pietele, lasandu-ne sa ne descurcam singuri in fata noului imperiu.

Iar datoria de 19 miliarde este doar un… mizilic, o frimitura, practic, din intregul castigat de Romania in acei ani, dar cei care ne conduc sunt mult prea slabi pentru a negocia macar si aceasta mica frimitura, atunci cand nu sunt de-a dreptul tradatori si agenti ai puterilor straine sau ai think-tankurilor de ganditori la mersul lumii! Dar un “mizilic” care iata ca ar reprezenta, practic, aproape echivalentul vestitului acord cu FMI, UE si BM, in urma caruia suntem obligati sa taiem salarii, pensii, sa distrugem sistemul sanitar si scoala si sa vindem TOTUL!

Morala?

Daca exista oameni animati de jertfelnicie, verticali, oricat de greu este contextul geopolitic, oricat de rele ar fi vremile si omul sub ele, jertfelnicia si dragostea de neam nu vor fi fara de roade. In conditiile de vasalitate fata de un “aliat” brutal si razboinic, Romania, gratie unuia ca Mircea Vulcanescu, a castigat nemasurat de mult, incomparabil cu situatia de acum cand, chipurile aliati cu parteneri care “ne vor binele”, suntem jecmaniti si jupuiti pe viu, fara anestezic sau, cum spunea presedintele deunazi, nemilos.

Sursa citate: Mircea Vulcanescu, Ultimul cuvant, Ed. Humanitas, 1992


Categorii

Acordul cu FMI, Bancherii, bancile, BNR, abuzurile bancilor, Criza mondiala, Germania, Mircea Vulcanescu, Opinii, analize, Radu Golban, Razboiul impotriva Romaniei, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

42 Commentarii la “ROMANIA RENUNTA LA DATORIA DE 19 MILIARDE DE EURO A GERMANIEI, la cererea Bancii Nationale! Inca o tradare nationala…

VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 2 / 2 >>

  1. Daca toate astea se stia dinainte,eu nu va mai inteleg,de ce nu le strigati in gura mare,sa se trezeasca toata lumea,si ati ales presedinte un neamt….credeati ca va iubi Romania…

  2. @ Elena:

    Pai cine l-a votat, ca noi nu. Si daca ati ajuns aici, inseamna ca am strigat in gura mare…

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare