FURIE POPULARA la Atena si Madrid. “Destul. Este de ajuns!” (VIDEO)

• RFI: 

Furie pe străzile Atenei

La Atena, străzile din perimetrul Pieţii Constituţiei au fost din nou, miercuri, locul confruntărilor dintre manifestanţi şi Poliţie. Demonstraţiile de protest, iniţial paşnice, au degenerat, după ce un grup de protestatari a atacat cu pietre şi sticle incendiare forţele de ordine, care au răspuns, la rândul lor, cu gaze lacrimogene.

Corespondenta RFI şi RRA la Atena, Monica Chihaia

Oamenii sunt nemulţumiţi de perspectiva unor noi reduceri salariale şi a valului de concedieri preconizate şi spun că nu mai au cum să facă faţă grijilor zilnice.

Miercuri, cu o zi înainte de anunţarea finalizării noului pachet de austeritate solicitat autorităţilor de la Atena de instituţiile creditoare, Grecia a fost paralizată şi de o grevă generală: funcţionari, avocaţi, medici sau marinari au refuzat să meargă la muncă ori şi-au redus activitatea, în semn de protest faţă de planul de austeritate cerut de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în schimbul continuării programului de asistenţă financiară.

Această zi de acţiune naţională este prima de acest gen de la venirea la putere, în iunie, a Guvernului de coaliţie condus de premierul conservator Antonis Samaras. Organizatorii (centralele sindicale din sectoarele public şi privat) estimează că numărul participanţilor la manifestaţii în cele două mari oraşe ale ţării, Atena şi Salonic, ar fi depăşit o sută de mii de persoane, în timp ce surse ale Poliţiei apreciază că la chemarea sindicatelor au răspuns aproximativ 30 de mii de protestatari.

Iniţial paşnice, protestele de la Atena s-au încheiat cu incidente violente. Puţin după ora 14, în Piaţa Constituţiei, tineri purtând cagule au atacat forţele de ordine. În urma intervenţiei prompte a Poliţiei, episoadele au luat sfârşit fără victime şi pagube materiale majore.

Potrivit unor surse neoficiale citate în presă, peste 100 de persoane au fost reţinute numai la Atena, unde aproximativ cinci mii de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a menţine liniştea.

Manifestaţii de amploare au avut loc în toată ţara, dar nu de intensitatea celor organizate cu doi-trei ani în urmă. Oamenii par obosiţi, sleiţi de grijile zilei de mâine, mare parte dintre ei îngenuncheaţi în lupta pentru supravieţuire. Sloganul “Destul! Este de ajuns!“, care se putea citi pe pancarte confirmă: populaţia a ajuns la limită.

În ce stadiu se află negocierile dintre creditorii internaţionali şi Atena?

Deciziile finale privind pachetul de măsuri vor fi luate joi, în cadrul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale. Miercuri, ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, i-a informat pe partenerii guvernamentali asupra hotărârilor luate de premierul Antonis Samaras.

De menţionat că cele două partide care sprijină actualul Guvern (socialiştii din PASOK şi DIMAR) se confruntă cu intense frământări interne; nu puţini sunt parlamentarii acestor formaţiuni care declară că nu sunt dispuşi să accepte măsurile înaintate de Executiv.

Lupte de stradă la Atena, în ziua grevei generale

Peste 30 de mii de greci au ieşit miercuri în stradă, la Atena şi Salonic, în ziua unei greve generale de 24 de ore, potrivit AFP. Manifestanţii protestează faţă de un nou plan de austeritate negociat de Guvernul grec cu UE şi FMI. Protestele au fost marcate de unele incidente. Ciocniri au avut loc la Atena între câteva zeci de tineri cu cagule şi forţele de ordine. Unii manifestanţi au aruncat cu cocteiluri Molotov înspre poliţişti, care au ripostat cu gaze lacrimogene.

Greva generală de miercuri din Grecia este primul test social al Cabinetului Samaras.

Potrivit estimărilor Poliţiei, peste 15 mii de manifestanţi se îndreptau spre Parlamentul din Atena. La Salonic, al doilea oraş ca mărime din ţară, situat în nordul Greciei, Poliţia a numărat aproximativ 18 mii de protestatari.

La Atena, cei mai numeroşi erau sindicaliştii frontului comunist Pame. Manifestanţii au afişat sloganuri de genul “Nesupunere!” şi “Fără noi sacrificii pentru plutocraţie!“. Un alt marş era condus de cele două sindicate mari GSEE şi Adedy, care califică noile măsuri de austeritate “dure, nedrepte şi ineficiente“.

Guvernul grec trebuie să facă economii de 11,5 miliarde de euro. Măsurile de austeritate nu au fost încă prezentate oficial. Ar putea fi vorba însă de tăieri de salarii bugetare, de pensii şi ajutoare sociale. Măsurile trebuie aprobate mai întâi de partenerii coaliţiei guvernamentale şi trebuie să obţină acceptul creditorilor internaţionali.

Greva generală de miercuri din Grecia este primul protest de acest gen de la instalarea Guvernului condus de Antonis Samaras, după alegerile din luna iunie.

Pentru a treia oară de la începutul acestui an, Grecia este paralizată timp de 24 de ore. Sindicatele din sectorul bugetar şi cele din domeniul privat şi-au dat mâna pentru această grevă generală. Până şi patronii de buticuri au decis să-şi închidă magazinele între orele 11 şi 15, pentru a putea participa la manifestaţia din Atena. Navele rămân ancorate în porturi, iar traficul aerian a fost şi el perturbat câteva ore. Controlorii aerieni şi-au întrerupt activitatea timp de trei ore, până la 13, ora României, ceea ce a determinat anularea a 12 zboruri ale companiilor elene Olympic Air şi Aegean Airlines.

• Realitatea.net: Momente dramatice în Spania. Madridul, în faţa deciziei ce ar putea arunca în aer UE

Zeci de mii de persoane au protestat marţi şi miercuri la Madrid împotriva măsurilor de austeritate, în vreme ce premierul conservator Mariano Rajoy mai analizează încă dacă să solicite oficial ajutorul oficial al UE. Partenerii europeni îl presează pe Rajoy să accepte ajutorul şi să evite, astfel, o furtună financiară ce ar putea duce la destrămarea zonei euro.

Câteva mii de manifestanţi ai mişcării “indignaţilor” s-au adunat din nou miercuri seară în apropiere de Congresul deputaţilor din Madrid, strigând “Guvern, demisie!”, în faţa unui puternic dispozitiv de poliţie, la o zi după un protest care s-a încheiat cu violenţe, relatează AFP, citată de MEdiafax. “Nu, nu, nu, nu ne este frică”, strigau manifestanţii ţinuţi la distanţă de Congres prin bariere, căteva zeci de poliţişti şi maşini de poliţie. “Am venit şi ieri şi voi veni în fiecare zi pentru a spune nu acestui sistem, acestui tip de economie”, explică Angel Alcaide, un inginer în vârstă de 30 de ani care poartă o pancartă pe care stă scris “Demisia”.

“Cerem demisia guvernului pentru că nu şi-a respectat programul, a crescut impozitele şi s-a atins de pensii”, adaugă acesta. “Să plece”, se putea citi pe o pancartă mare.

Violenţe au izbucnit marţi seată între poliţişti şi manifestanţii mişcării “indignaţilor” care s-au adunat cu miile în piaţa Neptuno. “Acestea sunt armele noastre” au scandat manifestanţii ridicând mâinile în aer în faţa forţelor de ordine care încercau să îi disperseze, lovind cu bastoanele şi trăgând gloanţe de cauciuc după ce unii tineri au aruncat cu diverse proiectile. Ciocnirile s-au soldat cu peste 60 de răniţi, dintre care 27 de poliţişti. Treizeci şi cinci de persoane au fost arestate.

Chemarea a fost lansată pe reţelele de socializare, mijloc de comunicare foarte activ al furiei spaniolilor faţă de criza care a lăsat un sfert din populaţia activă în somaj şi faţă de măsurile de austeritate impuse de guvernul de dreapta.
Obiectivul: încercuirea Congresului care s-a transfomat în tabără fortificată sub protecţia a sute de poliţişti pentru a denunţa o democraţie “confiscată”, supusă “pieţelor financiare”.

Ce va face Rajoy?

Guvernul conservator de la Madrid trebuie să hotărască în curând dacă va accesa sau nu ajutorul financiar european, dar premierul Rajoy ezită să facă acest lucru şi insistă că Spania se mai poate împrumuta de pe pieţele financiare. Pentru Rajoy, acceptarea ajutorului, şi implicit a condiţiilor impuse de partenerii europeni, ar însemna un uriaş eşec politic, la mai puţin de un an după instalarea în funcţie.

100 de miliarde de euro sunt deja la dispoziţia Spaniei, conform unei decizii luate de UE, iar Madridul are mare nevoie de aceşti bani pentru a-şi ajuta băncile afectate de criză. Accesarea ajutorului ar determina Banca Centrală Europeană să cumpere obligaţiuni spaniole şi să scadă astfel costurile de creditare care au adus Madridul pe marginea prăpastiei.

Recesiunea se adânceşte în Spania şi Italia

Marţi, Standard & Poor’s Ratings Services a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei zonei euro în 2012 şi 2013 şi a avertizat că recesiunea se adânceşte în Italia şi Spania, transmite CNBC, citat de Agerpres. Agenţia de evaluare financiară se aşteaptă la o contractare a economiei zonei euro de 0,8% în 2012 şi o creştere zero în 2013, după ce în iulie estima un declin de 0,7% în acest an şi un avans de 0,3% anul viitor.

Cea mai afectată va fi Spania, care ar putea înregistra o scădere economică de 1,4% anul viitor, faţă de 0,6% cât estima S&P în iulie.