Japonia: “NICIUN COMPROMIS nu e posibil” in litigiul insulelor disputate cu CHINA/ Marea Egee: nave de patrulare ale Greciei si Turciei s-au ciocnit

• Mediafax: Premierul japonez: “Niciun compromis” nu este posibil între Japonia şi China asupra insulelor Senkaku

Premierul japonez Yoshihiko Noda a declarat miercuri că “niciun compromis” nu este posibil cu China în ceea ce priveşte suveranitatea insulelor Senkaku, revendicate de Beijing.Noda a apreciat că China a înţeles greşit problemele disputate şi acesta a solicitat oprirea atacurilor împotriva intereselor japoneze din China.

Aceste insule situate în marea Chinei orientale “sunt o parte integrantă a teritoriului nostru ţinând cont de istoria noastră şi de legile internaţionale”, a declarat Nada jurnaliştilor în cursul Adunării generale a ONU.

“Este foarte clar că nu există probleme de teritorialitate ca atare. Astfel, nu poate exista un compromis care să reprezinte revenirea la această poziţie de bază. Trebuie să afirm asta clar“, a continuat liderul japonez.

China este deranjată de refuzul Tokyo de a reveni asupra deciziei sale recente de a naţionaliza insulele dîn această regiune maritină revendicată de cei doi giganţi asiatici. Micul arhipelag este numit Dinoyu de către China, în timp ce Japonia îl nmeşte Senkaku.

Naţionalizarea “vizează asigurarea unei gestiuni stabile” a arhipelagului, a susţinut premierul, amintind că Tokyo a repetat “în mai multe rănduri” Chinei că va transfera proprietatea – privată – a acestor insule către statul japonez.

“Se pare că China trebuie să înţeleagă încă acest aspect iar din cauza acestei lipse de înţelegere, a avut loc un atac sau acte de violenţă şi distrugere împotriva cetăţenilor şi bunurilor japoneze” în China, a reclamat acesta.

“În nicio împrejurare violenţa nu trebuie să fie justificată şi am solicitat insistent Chinei să-i apere pe aceşti cetăţeni şi aceste bunuri”, a adăugat Noda.

China a acuzat din nou Japonia de “încălcarea flagrantă a integrităţii chineze” în cadrul unei întâlniri desfăşurate între liderii diplomaţiei celor două state, marţi seară la New York.

• RFI: Matei Visniec/ China se dotează cu portavioane. Ar trebui să se teamă Japonia?

Litigiul dintre China şi Japonia legat de insulele nelocuite Senkaku provoacă în continuare tensiuni în regiune, cu atât mai mult cu cât ele sunt revendicate şi de Taiwan. China a găsit însă un bun pretext în acest litigiu pentru a-şi lansa un program de echipare cu portavioane.

China nu a fost niciodată o mare putere navală, în ciuda enormei sale deschideri spre Pacific. Împăraţii chinezi au avut în mod tradiţional o doctrină strategică, punând accentul pe replierea interioară, spre imensele teritorii ale Chinei, marele duşman fiind întotdeauna unul venind dinspre nord, dovadă şi construcţia Zidului Chinezesc. O ţară mică precum Portugalia era în secolul al XVI-lea infinit mai echipată cu nave decât China şi de altfel, Portugalia a fost o mare putere navală în zona Pacificului de sud-vest, în detrimentul Chinei.

Acum, însă, chinezii au decis că trebuie să treacă la construcţia de portavioane, iar marţi şi-au inaugurat cu mare pompă primul dintre ele, în portul Dallan, din nordul ţării. Însuşi preşedintele Hu Jintao a participat la lansarea navei, ceea ce pune în lumină caracterul simbolic al operaţiunii, mai ales într-un moment când naţionalismul chinez este hrănit copios de litigiul teritorial cu Japonia.

La o privire mai atentă, după cum arată mai mulţi specialişti în ziarele franceze, acest portavion, numit Liaoning, nu pare deocamdată să fie operaţional. Chinezii l-au cumpărat de fapt în 1998 de la Guvernul ucrainean şi l-au modernizat cât au putut. În vara anului trecut, chinezii au făcut primele exerciţii maritime cu acest vas de talie medie. În paralel, ei încearcă să-şi pună la punct un avion de vânătoare, inspirat din aparatul rus de tip Suhoi 33, capabil să poată decola şi ateriza pe portavioane. Nici la acest capitol, rezultatele nu sunt încă evidente.

Autorităţile de la Beijing doresc să se lanseze însă în producţia de portavioane sută la sută chineze, de tonaj mediu, mai precis de 60 de mii de tone. Acest program, dacă se va menţine în ritmul anunţat de autorităţi, se va concretiza însă abia în 2020. Nici o şansă, deci, pentru moment, să asistăm la vreo gesticulaţie navală importantă în zona insulelor Senkaku. Cu atât mai mult cu cât japonezii au acceptat, după al doilea Război Mondial, în urma presiunii americane, o Constituţie pacifistă. O Constituţie pe care însă unii lideri japonezi doresc să o modifice, cum ar fi fostul prim-ministru Shinzo Abe, în vârstă de 58 de ani. El tocmai a fost desemnat şeful Opoziţiei, mai precis al Partidului Liberal-Democrat şi nu este exclus să revină la Putere, întrucât în Japonia au loc alegeri legislative la sfârşitul acestui an.

• Antena3: O navă de patrulare a Greciei s-a ciocnit cu una aparţinând Turciei, în Marea Egee

Atena va face un demers pe lângă Guvernul de la Ankara după ce o navă de patrulare turcă a lovit o navă a poliţiei portuare greceşti în Marea Egee, a anunţat miercuri Ministerul grec al Afacerilor Externe, informează AFP.

“Nava poliţiei portuare turceşti a intrat în apele teritoriale greceşti şi în cursul manevrelor periculoase a lovit o navă a poliţiei portuare greceşti care patrula în cadrul unei operaţiuni” de luptă împotriva imigraţiei ilegale, a anunţat un comunicat ministerial.

Incidentul a avut loc în largul insulei greceşti Farmakonisi, aproape de coastele occidentale turceşti.

“Instrucţiuni au fost date ambasadei greceşti la Ankara pentru a face un demers în scopul de a sublinia că acţiuni similare riscă să ducă la un incident, ceea ce agravează climatul între cele două ţări şi nu contribuie la a lupta în mod eficient împotriva imigraţiei clandestine”, adaugă acest text.

Cele două ţări vecine se află în dispută asupra delimitării apelor lor teritoriale în Marea Egee, unde Grecia, frontiera estică a Uniunii Europene, deţine mai multe insule.
   
Un alt subiect de tensiune între cele două ţări frontaliere este efectuarea misiunilor de explorare a adâncimilor Mării Egee, după cele efectuate recent în estul Mării Mediterane de către Cipru şi Israel, ale căror relaţii cu Turcia nu sunt bune.