Greve si proteste violente paneuropene impotriva AUSTERITATII a la Merkel (VIDEO)

15-11-2012 4 minute ~~Sublinieri~~

Adevarul: Europa, blocată încă o dată de greve. Cum a crescut șomajul din UE în timpul crizei

Peste 40 de grupări sindicale din 23 de state comunitare au organizat miercuri proteste față de austeritatea cu care se confruntă de la izbucnirea crizei.

Lipsa locurilor de muncă este principalul motiv pentru care milioane de europeni din Spania, Italia, Grecia, Belgia și Portugalia au ieșit ieri pe străzi. Protestele nu au ocolit nici Bruxelles-ul, unde au fost organizate manifestații în fața ambasadelor Germaniei, Spaniei, Greciei, Ciprului, Portugaliei și Irlandei. Transporturile publice și sectorul serviciilor au fost cele mai afectate de greve, iar mai multe spitale, școli, magazine și fabrici au fost închise sau au funcționat la capacitate redusă.

34 de spanioli au fost răniți

De la evenimente nu au lipsit confruntările violente dintre aceștia și forțele de ordine: în jur de 80 de spanioli au fost arestați, dintre care cel puțin 34 au fost răniți. Situația a fost întâlnită și în Grecia, unde numărul protestatarilor a depășit 10.000, potrivit reprezentanților poliției din Atena. Statul elen se confruntă astfel cu a treia grevă de proporții semnificative din ultimele două luni.

De când a început să fie considerată cea mai slabă economie din zona euro și din Uniunea Europeană, Grecia se trece prin cele mai dure măsuri de austeritate aplicate în blocul comunitar. Pentru reducerea cheltuielilor bugetare cu 200 de miliarde de euro și micșorarea deficitului bugetar (care se ridica, în 2010, la aproximativ 16% din Produsul Intern Brut), guvernanții de la Atena au decis tăierea cu 15% a salariilor bugetarilor și eliminarea celor de-al treisprezecelea și de-al paisprezecelea salariu.

Alte măsuri includ reducerea cu 22% a salariului minim pe economie și demararea unui plan de eliminare a 150.000 de locuri de muncă din sectorul public. Această țintă va fi atinsă prin concedieri și introducerea unei reguli de o angajare la zece posturi eliberate.

Sute de zboruri anulate în Spania și în Portugalia

Greve generale au fost organizate doar în Spania și Portugalia, ceea ce a dus și la anularea a sute de zboruri. Totodată, rețeua de distribuție de energie electrică din Spania a funcționat la doar 80% din capacitate. Protestatarii spanioli au blocat cu lipici și monede bancomatele de pe străzi și au tapetat vitrinele magazinelor cu postere antiguvernamentale.

Măsurile de austeritate adoptate de Madrid în ultimii doi ani includ înghețarea salariilor bugetarilor și a salariului minim pe economie, majorarea impozitelor pe venit și pe proprietățile imobiliare și majorarea cu 28% a accizei la tutun. Serviciile de transport public din Lisabona au fost practic ”înghețate” încă de la miezul nopții de marți spre miercuri, când au început protestele în Portugalia și în Spania. Totodată, spitalele portugheze au lucrat cu capacitate redusă.

Coelho, hulit de popor, lăudat de Merkel

Din cauza crizei care a forțat statul să împrumute de urgență, în mai 2011, 78 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, guvernanții portughezi au tăiat salariile funcționarilor publici cu 5%, au majorat Taxa pe Valoarea Adăugată cu două puncte procentuale, la 23%, și au crescut la 45% impozitul pe venit pentru persoanele cu venituri mai mari de 150.000 de euro.

Totodată, bugetele alocate pentru beneficiile sociale au scăzut dramatic, în timp ce sectorul privat a fost afectat de majorarea unei serii de taxe pentru companii. Politicile premierului portughez Pedro Passos Coelho au fost date drept exemplu la începutul acestei săptămâni de cancelarul german Angela Merkel, aflată într-o vizită oficială în statul iberic. Portughezii îl acuză însă de ”supunere” în fața acesteia și aminetesc de promisiunile de relaxare a austerității pe care le făcea Coelho înainte de a deveni prim-ministru.

”Suntem în grevă pentru a stopa aceste politici sinucigașe”, a declarat pentru agenția de știri Reuters Candido Mendez, liderul Uniunii Generale a Muncitorilor din Spania, a doua grupare sindicală ca mărime la nivel național.

Acțiunile coordonate din celelalte state au dus la afectat transportului aerian, precum și pe cel feroviar. În Italia, muncitorii s-au organizat astfel încât să participe la manifestații în cicluri de patru ore, iar impactul asupra transportului rutier, feroviar și aerian a fost relativ limitat.

Nemții au protestat din solidaritate

Protestatarii și-au exprimat în acest fel nemulțumirea față de tăierile de salarii, pensii și beneficii sociale, precum și majorările de taxe și impozite dictate de politicile de austeritate duse de aproape toate guvernele din blocul comunitar – singurele excepții fiind Slovacia, Suedia, Malta și, într-o măsură redusă, Germania. Pentru nemți, austeritatea a fost tradusă prin fixarea anului 2016 ca țintă pentru echilibrarea bugetului. Aceasta se va obține fără tăieri, doar prin măsurile de stimulare a creșterii economice. Cu toate acestea, și nemții au protestat ieri pentru a-și demonstra solidaritatea față de lucrătorii din restul Europei și pentru a arăta că nu sunt de acord cu tratamentul draconic de austeritate din alte state, care afectează direct și economia germană.

Protestatarii au încercat în acest fel să tragă un semnal de alarmă și față de planurile mai multor guverne, printre care cele din Spania și Portugalia, de a introduce noi runde de măsuri de austeritate. Acestea nu vor face decât să ducă la o deteriorare și mai accentuată a nivelului de trai și la pierderea a și mai multe locuri de muncă, spun protestatarii. Asupra acestor pericole au atenționat în repetate rânduri și reprezentanții FMI și ai Băncii Mondiale, însă aceasta nu i-a convins pe protestatari să nu poarte pancarte și bannere prin care acuzau Fondul că este ”artizanul” strategiei de tăieri adoptată de liderii europeni.

”Oamenii încearcă să spună în acest fel că le-au ajuns austeritatea și sărăcia.”

Armenio Carlos, liderul unui sindicat spaniol

Hotnews: Foarte lent, reteaua austeritatii cu orice pret incepe sa se destrame. Vocile care cer realism si suplete se multiplica

Reteaua austeritatii cu orice pret pare sa inceapa sa se destrame lent, mai multi economisti si lideri politici cerand mai multa suplete in fata unor obiective bugetare considerate nerealiste sau chiar nefaste, scrie AFP.

Zeci de mii de europeni manifesteaza miercuri pe Batranul Continent in fata austeritatii impuse de guverne la presiunea pietelor. Si din ce in ce mai multe voci contesta eficienta acestui remediu. La inceputul lui octombrie, Fondul Monetar International a recunoscut ca a subestimat impactul austeritatii asupra cresterii unor tari precum Grecia, care se scufunda tot mai mult in recesiune – economia sa s-a contractat cu 7,2% in aceasta vara, in cifre anualizate. Intr-un raport publicat recent, FMI evoca chiar “un risc ca austeritatea sa nu devina politic si social nesustenabila” in Europa de Sud.

“Aplicarea oarba si rauvoitoare a unor obiective in cifre nu are niciun sens”, a spus economistul sef al Deutsche Bank, Gilles Moec. Potrivit acestuia, “pedagogia FMI in privinta Germaniei, a Comisiei Europene si a Bancii Centrale Europene” trebuie sa “pregateasca terenul” pentru o evolutie. De la criza financiara mondiala, statele s-au confruntat cu o explozie a datoriilor lor. In iunie 2010, la Toronto, marile puteri din G20 si-au fixat in consecinta un obiectiv clar: “reducerea la cel putin jumatate a deficitelor” la orizontul anului 2013.

In zona euro care se lupta in continuare cu criza, daca unii sunt in curs de a atinge acest obiectiv, cum este cazul Germaniei si al Frantei, altele par foarte departe. Portugalia si Spania au obtinut amanari, chiar daca ele se dovedesc insuficiente in cazul Madridului, Grecia negociaza si ea in acest sens. Prin urmare, G20 si-a adaptat subtil mesajul. Continua sa reafirme intentiile de la Toronto, dar acum insista asupra obiectivelor “pe termen mediu” si recomanda un “ritm” de consolidare bugetara “potrivit pentru sustinerea cresterii”.

Apeluri la realism

Pentru moment, Comisia Europeana refuza sa oficializeze o relaxare generala, chiar daca precizeaza ca tratatele nu sunt “stupide”. Prezentandu-si previziunile saptamana trecuta, ea s-a marginit sa constate ca mai multe tari nu-si vor respecta angajamentele in 2013. Miercuri, comisarul european pentru Afaceri economice Olli Rehn a mer pe aceeasi linie, precizand ca executivul de la Bruxelles nu va cere eforturi suplimentare Spaniei pentru perioada 2012-2013, chiar daca aceasta tara face parte din lista celor care nu vor fi in masura sa-si respecte promisiunile bugetare.

Iar apelurile la realism se multiplica. “Ceea ce ni s-ar parea deosebit de oportun este ca zona euro, autoritatile (…) sa accepte sa priveasca lucrurile in fata”, “colectiv”, a declarat recent directorul FMI, Christine Lagarde. “Mentinand tinta, tempoul ar putea fi usor mai suplu”, a pledat ea, punand accentul pe “masuri structurale pentru reducerea deficitelor” mai degraba decat obiective ce tin de cifre.

Mesajul, decriptat de un inalt oficial international: “Este necesar ca reexaminarea sa fie facuta la nivelul zonei euro mai degraba decat la nivelul unei singure tari. Daca o singura tara scoate capul de dupa zid, bum! pietele vin peste ea”.

Potrivit acestuia, aceasta analiza priveste si Franta, care nu ar trebui sa se incapataneze sa revina in 2013 la un deficit de 3% din produsul intern brut. Pentru moment, guvernul de la Paris mentine acest obiectiv. Dar discursul s-ar putea schimba anul viitor, daca nu va reveni cresterea in Europa. “Noi, europenii, trebuie sa ne punem aceste intrebari, in ce ritm sa mergem“, a recunoscut marti presedintele francez Francois Hollande.

“Jurisprudenta portugheza se va impune peste tot”, crede Gilles Moec, care reaminteste ca Lisabona continua sa beneficieze de ajutorul international dupa ce a obtinut o relaxare a termenelor pentru reducerea deficitelor sale. “Dar nu trebuie ca acest lucru sa fie inceputul unui derapaj generalizat”, avertizeaza el, pledand pentru o analiza caz cu caz.