SOMAJ RECORD in Grecia/ GERMANIA jinduieste la noile ZACAMINTELE DE GAZE grecesti

Cea mai mare bancă germană semnalează că rezultatele cercetărilor seismologice, care au fost deja demarate. sunt aşteptate la mijlocul anului 2013 şi că dacă acestea corespund estimărilor şi studiilor geologice elaborate de oameni de ştiinţă greci şi străini, valoarea lor se apropie de 430 de miliarde de euro. Dat fiind că în baza regulii generale 25% din aceşti bani reprezintă costul de extragere şi de desfacere pe piaţă şi alţi 25% reprezintă marja de profit a companiilor care se ocupă de aceste activităţi, se calculează că 50%, adică circa 214 miliarde de euro reprezintă beneficiul net pentru bugetul de stat. Această sumă echivalează cu 107% din PIB şi se aşteaptă să înceapă să “curgă” spre buget în preajma anului 2020, adică aproape de momentul temporal stabilit pentru reducerea datoriei greceşti ca procent din PIB la nivelul de 120%. Şi asta deoarece, după cum se precizează, de obicei este nevoie de 8 până la 10 ani pentru ca exploatarea comercială să producă fluxuri băneşti.

Deutsche Bank – care păstrează în mod evident o distanţă faţă de exactitatea estimărilor referitoare la aceste zăcăminte până când, după cum precizează, vor fi anunţate rezultatele cercetărilor seismologice – face totuşi evaluarea importanţei lor pentru sustenabilitatea datoriei publice greceşti, dar şi pentru stabilirea agendei politice.

În privinţa sustenabilităţii, apreciază că pentru moment nu se poate susţine că aceasta se îmbunătăţeşte, dar că situaţia se schimbă în mod foarte clar din momentul în care zăcămintele se vor dovedi adevărate şi mai ales din momentul în care vor intra în faza de producţie, ceea ce va face mult mai gestionabilă povara împrumuturilor statului.

Pentru climatul politic şi pentru consecinţele pe care le va avea clasarea Greciei pe poziţia a 15-a în rândul celor mai mari deţinători de zăcăminte de gaze naturale din lume – dacă estimările se vor dovedi apropiate de realitate – se precizează că ar putea încuraja tendinţe centrifuge faţă de perspectiva europeană (n.red. “go it alone strategies”). Cum însă gazele naturale şi hidrocarburile în general se negociază pe pieţele internaţionale în dolari, iar companiile de prospectări în domeniul petrolului şi gazelor naturale “sunt obişnuite să lucreze în regimuri caracterizate printr-o instabilitate politică sporită”, riscul investiţional este considerat unul limitat. Iar scăderea costului forţei de muncă şi presiunile în sens descendent şi asupra altor costuri din economia greacă ar putea oferi marje operaţionale îmbunătăţite pentru companiile care decid să investească.

Existenţa unui cadru fiscal clar este considerată de asemenea o condiţie necesară pentru atragerea marilor companii, ca şi modul în care sunt înregistrate din punct de vedere contabil amortizările investiţiilor. Se precizează de asemenea că ultima reglementare legislativă pentru hidrocarburi este recentă şi a avut loc în 2011.

Drept risc este văzută totuşi perspectiva unui accident care ar duce la “redenomination” în Grecia (revenirea la drahmă, o formulare “politically correct” pentru ieşirea din zona euro, n. red.) deoarece finanţarea pentru proiecte atât de mari vine în mod obligatoriu din surse din afara Greciei. Însă în acest caz, Deutsche Bank consideră că gestionarea riscului este posibilă, de exemplu prin contracte de asigurare.

Dincolo de toate acestea, cum Grecia este una dintre economiile europene cu cele mai mari facturi pentru importurile de energie, aceste zăcăminte de gaze naturale ar putea fi extrem de importante pentru Grecia însăşi având în vedere că în 2011, importurile de energie (per total combustibili fosili, lubrifianţi şi alte produse derivate) s-au ridicat la 11 miliarde de euro, adică aproape de 5% din PIB.

Deutsche Bank precizează şi faptul că experţii în geologie semnalează existenţa şi a unor rezerve importante de petrol în Grecia, pe lângă cele de gaz natural. Se precizează că banca vizează în calculele ei numai zăcămintele din platoul continental de la sud de Creta, şi nu şi pe cele din Marea Ionică şi Marea Egee.

Deutsche Bank merge însă mai departe şi inspirându-se din exemplele din istoria economiei internaţionale, recomandă că ar fi utilă crearea unui fond naţional special în care să fie direcţionat un procent din aceste viitoare venituri provenite din zăcămintele greceşti de hidrocarburi. Acest fond ar putea reţine 30% din veniturile publice obţinute din gazele naturale pentru a gestiona şi pentru a echilibra fluctuaţiile de preţuri şi pentru a investi în activităţi din afara domeniului energetic care să consolideze economia pe termen lung.

Autorul raportului Deutsche Bank, Mark Wall, director la birourile de la Londra ale băncii germane, semnalează însă şi riscul ca întregul demers de punere în ordine a economiei greceşti să fie dat peste cap de euforia ce ar putea fi provocată de zăcămintele extrem de promiţătoare. Este vorba – după cum explică în raportul publicat în perioada în care Euro Working Group pregătea terenul pentru ultimele decizii cu privire la Grecia – de aşa-numitul “Dutch Disease”, sindrom care se referă la descoperirea zăcămintelor de gaz natural din Olanda în 1959, descoperire care a fost însoţită de afluxuri de valută străină care au menţinut competitivitatea restului economiei la nivel scăzut. “Există punctul de vedere că într-un mediu cu indici macroeconomici esenţiali slabi şi cu o gestionare slabă a finanţelor publice, randamentele unor economii bogate în resurse naturale să rămână în urma altor economii similare”.

SURSA: RADOR