CONSULTARE PUBLICA a MAI pe tema BULETINELOR ELECTRONICE
Minsiterul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea legislației în domeniul evidenței persoanelor
Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor, actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România.
Redăm mai jos comunicatul integral al MAI.
“Prezentul demers legislativ urmăreşte realizarea cadrului normativ privind: 1. reglementarea conţinutului Registrului Naţional de Evidenţă a Persoanelor (R.N.E.P.), precum şi a procedurilor privind actualizarea R.N.E.P.;
2. forma şi conţinutul de date al documentelor de identitate ce urmează a fi puse în circulaţie începând cu data de 01.07.2013, respectiv:
a) pentru cetăţenii români – cartea de identitate, cartea electronică de identitate (C.E.I) şi dovada de reşedinţă;
b) pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene şi membrilor lor de familie, care au reşedinţa pe teritoriul României – cartea de rezidenţă şi cartea electronică de rezidenţă (CER), precum şi carte de rezidenţă permanentă şi carte de rezidenţă electronică permanentă;
2^1) în ceea ce priveşte forma acestor documente, sunt implementate standardele ICAO în materia actelor de identitate, respectiv ID-1;
2^2) referitor la conţinutul de date al actelor de identitate:
a) cartea de identitate conţine date în format tipărit, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă, suplimentare faţă de cele aflate în circulaţie în prezent;
datele cu caracter personal vizibile sunt:
– numele şi prenumele titularului;
– sexul;
– cetăţenia titularului;
– data şi locul naşterii titularului;
– semnătura olografă a titularului;
– imaginea facială a titularului;
– C.N.P.;
– adresa de domiciliu a titularului.
b) în cazul cărţii electronice de identitate/rezidenţă, de tip smart card, aceasta conţine, suplimentar, date în format electronic, astfel:
– datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului; – prenumele părinţilor titularului;
– certificate digitale;
– date biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi imaginile impresiunilor papilare a două degete;
3. condiţiile tehnice, precum şi aspectele procedurale privind accesul operatorilor de date cu caracter personal la conţinutul microprocesorului cărţii electronice de identitate, respectiv al cărţii electronice de rezidenţă;
4. ansamblul procedural realizat de personalul cu atribuţii în materia soluţionării cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, respectiv de actualizare a R.N.E.P.
Proiectul nu aduce atingere dreptului persoanei la viaţă privată. Documentele electronice – CEI şi CER – reprezintă doar o opţiune pe care solicitanţii o au la dispoziţie, în raport cu actele de identitate/ rezidenţă clasice.
Cartea Electronică de Identitate şi Cartea Electronică de Rezidență se eliberează numai la solicitarea persoanei interesate, în varianta în care aceasta consideră că răspunde intereselor sale: cu sau fără amprente digitale.
Datele biometrice se colectează exclusiv pentru a fi introduse în CEI/CER şi nu se stochează în baze de date, pentru interogări ulterioare.
De asemenea, prin prezentul proiect sunt instituite norme metodologice în concordanţă cu dinamica procesului legislativ intervenit de la data adoptării actelor normative care fac obiectul prezentului demers, în scopul optimizării activităţii specifice proceselor de soluţionare a cererilor pentru eliberarea actelor de identitate, respectiv pentru actualizarea în mod complet şi coerent a R.N.E.P.”
MAI a mai comunicat faptul că timp de zece zile persoanele interesate de acest proiect de HG (care poate fi găsit pe site-ul instituției la secțiunea Transparență decizională) pot trimite propunerile, sugestiile şi opiniile lor pe adresa de e-mail nicolae.ploesteanu[at]mai.gov.ro
- 43 asociatii crestine contesta OUG privitoare la ACTELE de IDENTITATE ELECTRONICE si cer carti de identitate simple cu numele parintilor
- MEMORIU cu privire la ACTELE ELECTONICE de identitate
*
- “Siguranta” actelor electronice. DATELE DIN PASAPORTUL BIOMETRIC ROMANESC – CITITE CU UN SMARTPHONE!
- Mitropolia Inaltului Serafim de Pireu: ATITUDINI PE TEMA ACTELOR DE IDENTITATE ELECTRONICE. Noul act de identitate: BILET FARA INTOARCERE
- Biserica Rusa despre GUVERNAREA ELECTRONICA, CARDUL UNIVERSAL, BIOMETRIE SI CIPURI. Pericolul unui sistem global de control totalitar al cetateanului
- Sinodul Bisericii Rusiei despre ACTELE ELECTRONICE si noile tehnologii de SUPRAVEGHERE (document oficial)
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Dupa al doilea razboi mondial, in Grecia si Italia au existat referendsumuri privind monarhia: ambele tari au devenit repubici, in conditiile in care diferentele intre cele doua tabere au fost foarte mici.
Pe vremea cand era primar, Basescu a organizat sondaje pe internet, referitoare la copnstruirea Catedralei Mantuirii in Parcul Carol: in majoritate zdrobitoare s-a votat “contra”, fara a se verifica corectitudinea votului.
Costitutia elaborata de guvernul Nastase la inceputul anilor 2000, nu putea fi adoptata, deoarece numarul celor care se estima ca vor iesi la vot era cu mult sub minimul necesar validarii: reprtaje tv aratau ca in piata Obor din Bucurest, s-a votat cu buletinul, cu certificatul ne nastere, certificatul de producator, etc, de mai multe ori, pana ce in final s-a intrunit numarul minim de votanti.
Consultarile publice, referendumurile pot fi fololsite in sens tendentios, prin manipularea statisticilor, si apoi legitima democratic adoptarea codului de bare.
Sa vedem ce va iesi.
Ee… prin aceste consultări, băeții mai iau pulsul „rascolnicilor” față de sistem și mai pornesc o campanie de informare (=reeducare) a populației până la convingerea majorității că „fuugi, domle, că nu e chiar așa de rău!”…
Oricum nu vor ține seama de atitudinea și argumentele „rascolnicilor”…
Singura care-i poate bloca, și asta din considerente electorale, este Biserica, dar ea tace… Păi cum să vorbească agenții SS din interiorul ei contra sistemului care-i plătește…
Nu, vor doar sa dea impresia, ca tot procedeul este democratic si ca au respectat toti pasii! Si, da, e o modalitate sa ii “contorizeze” pe cei care se opun. Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne exprimam opinia!
Ma lamreste si pe mine cineva:daca imi fac carte de identitate simpla,mai imi ia amprentele?Ca de-i asa,adio identitate,eu nu-mi dau nici o amprenta si nici nu-mi scnaeaza fata si alte cele,ce le vine lor bine.
@Ana: poza tot trebuie sa-ti faci, asa a fost dintotdeauna, deci iti “scaneaza” fata. Amprenta digitala nu e obligatorie, poti opta pentru buletin clasic. Cu toate acestea, amprenta digitala se foloseste in institutii. Cei aflati in somaj cum crezi ca se identifica? Nu mai stau la cozi interminabile sa le puna viza, ci merg direct la aparat, isi lasa amprenta, ca sa se vada ca-s ei si nu alta persoana si-si vizeaza carnetul de somer.
Din nefericire, politica actelor de identitate în România trebuie să fie privită în profunzime, întrucât cartea de identitate electronică va cuprinde semnătura electronică, instrument personal care va fi folosit extins pe viitor în relaţiile cu statul şi comercianţii, aşa cum reiese şi din nota de fundamentare. Practic, prin prezentarea actului de identitate unui comerciant spre exemplu şi prin procesarea semnăturii electronice se va realiza aceeaşi operaţie ca semnătura olografă (cu pixul pe hîrtie).
Cunoscând acestea, e necesar să înţelegem exact unde ne îndreptăm din punct de vedere societal şi ce anume presupune exact societatea informaţională. Am pierdut enorm cu introducerea Codului civil, pentru că un astfel de cod se apreciază în spiritul reglementărilor, şi deşi există dispoziţii care aparent ne sunt convenabile, per ansamblu, Codul civil proiectează o societate din care modelul ortodox va fi exclus, oricum grav marginalizat.
La fel se întâmplă cu legislaţia organică, ce priveşte aspecte esenţiale ale funcţionării statului: legea educaţiei, reforma sănătăţii, ordinea publică, legislaţia comercial – bancară etc., toate acestea edifică un sistem profund anti-creştin, care dacă nu a intrat încă în conflict total cu modelul ortodox de viaţă se datorează fie modului nostru de a face compromisuri în credinţă, fie faptului că, deşi existente, dispoziţiile legale nu sunt încă impuse cu mână forte.
Toate acestea sunt cauzate, printre altele, de absenţa totală a unui nucleu de gânditori creştini, de vizionari, care să înţeleagă ansamblul legislativ, să poată opera cu filosofia dreptului, cu teoria generală a raportureilor juridice şi să producă alternative viabile . Biserica (clerici şi mireni) are acum o ultimă(?) şansă de a participa la rescrierea unei Consituţii, care pare din start a fi menită să ne furnizeze multe surprize, de tot felul.
Somez şi eu din poziţia de neica-nimeni ierarhia bisericească să organizeze un grup de reflecţie pe temele menţionate, cu profil juridico-administrativ, pe care să îl sprijine cu instrumentele de ordin material de care dispune!!!
Avem(?) reacţii de rezistenţă pasivă inutilă, deşi încă nu am fost puşi în punctul de a rezista faţă de ceva anume. Se observă tendinţa noastră de a ne flexibiliza din timp convingerile care par că vor intra în opoziţie cu dispoziţii legale, flexibilizare care este speculată de aceste instrumente de consultare publică.
Altfel, consultarea publică a MAI este oricum am lua-o o dovadă de respect pentru noi, cei ce suntem chemaţi să producem alternative, completări etc. să luptăm pentru convengerile noastre. Din nefericire.. nu prea avem mari convingeri, altele decât “merge şi aşa..” sau diversiuni fără importanţă precum să băgăm numele părinţilor pe buletine!
Iertaţi-mă! Doamne, ajută!
Stenograma şedinţei Senatului din 18 februarie
Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actele de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European rezidenţi în România.
E o prioritate legislativă a Guvernului Ponta.
Termenul de adoptare tacită este 19 martie.
Din partea Ministerului Afacerilor Interne şi a Ministerului Justiţiei participă domnul Cătălin Chiper, secretar de stat şi doamna Irina Alexe, şef de departament.
Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Chiper la microfonul 9 să susţină proiectul de lege.
Domnul Constantin Cătălin Chiper:
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 are în vedere stabilirea regimului juridic al cărţii electronice de identitate şi al cărţii electronice de rezidenţă şi măsurile organizatorice şi tehnice care fac posibilă implementarea celor două documente.
De asemenea, actul normativ stabileşte dreptul la opţiune al persoanelor care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză eliberarea cărţii electronice de identitate, acestora urmând a li se elibera cartea de identitate fără cip încorporat.
Concret, cele mai importante reglementări propuse vizează:
– stabilirea conţinutului cărţii electronice de identitate care va conţine date cu caracter personal, inclusiv datele biometrice ale titularului, în format tipărit şi/sau în format electronic, certificate digitale, precum şi elementele de particularizare şi de siguranţă;
– stabilirea funcţiei cărţilor electronice de identitate care va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale ministerului sau terţe.
Faţă de cele prezentate, vă rog, doamnelor şi domnilor senatori, să adoptaţi această ordonanţă în forma adoptată de Guvern.
Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumim.
Vă rog, în continuare, din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, domnule preşedinte Vâlcov. Microfonul 7. Vă rog să prezentaţi raportul.
Domnul Darius-Bogdan Vâlcov:
Membrii comisiei au hotărât să adopte raport de admitere, cu un amendament respins. Supunem spre dezbatere şi adoptare, plenului Senatului, raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege. Mulţumesc mult.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc foarte mult. Dezbateri generale? Sunt intervenţii din partea domnilor şi doamnelor senatori? Domnul senator Şerban Nicolae, microfonul 3.
Domnul Şerban Nicolae:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi, am o propunere pentru Ministerul de Interne, având în vedere că noi suntem primă Cameră sesizată şi Camera Deputaţilor este Cameră decizională, aş ruga respectuos… Eu am luat legătura şi cu colegii de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din Ministerul de Interne. Avem o problemă pe care ne-au sesizat-o mai mulţi cetăţeni şi care este de mult timp nerezolvată. Este vorba de ipoteza de la art. 15 alin. (3) lit. a) respectiv preschimbarea actului de identitate la expirare.
Vă rog să observaţi că la art. 19, atunci când unicul motiv al preschimbării actului de identitate este expirarea, se solicită din nou date, documente care să ateste numele de familie, prenumele şi domiciliul. Cartea de identitate însăşi este un document care atestă numele de familie, prenumele şi domiciliul, motiv pentru care nu ar mai fi necesar ca, la expirare, să vin încă o dată cu toate documentele. Prezint documentul cu data de valabilitate expirată şi mi se eliberează un document nou pe motiv că nu s-a modificat altceva. În cel mai rău caz, s-ar putea adăuga, în formularul tip al cererii, şi o frază cu declaraţie pe proprie răspundere prin care solicitantul atestă faptul că nu s-au modificat datele respective. Ar uşura enorm această operaţiune de preschimbare. Mai mult decât atât, situaţia este foarte tristă pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, care sunt nevoiţi ca la oficiile consulare să prezinte paşaportul expirat şi să caute încă o dată toate documentele de identitate, cu certificat de naştere, cu certificat de căsătorie, cu adresă de reşedinţă sau de domiciliu şi aşa mai departe.
Inclusiv, situaţia penibilă, pe care nu am înţeles-o niciodată, hotărârea de divorţ, în cazul celor care au trecut şi printr-o asemenea etapă, mai ales în cazul bărbaţilor care, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, nu-şi schimbă numele nici în timpul căsătoriei, nici după desfacerea căsătoriei.
De aceea, v-aş ruga ca, până la momentul adoptării în Camera Deputaţilor, să luaţi în considerare o modificare, chiar iniţiată de către Guvern, ca iniţiator al acestui proiect de act normativ, astfel încât să se elimine obligativitatea prezentării de documente în cazul preschimbării la expirarea actului de identitate. Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc. Domnul senator Purec. Microfonul 1.
Domnul Ion-Simeon Purec:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, încerc şi eu să atrag bunăvoinţa şi respectul dumneavoastră faţă de persoanele care au depăşit vârsta de 55 de ani, faţă de milioanele de pensionari din diferite zone ale ţării, pe care unii dintre membrii Guvernului şi, din păcate, unii dintre colegii mei din Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului încearcă să-i pună pe drumuri din 5 în 5 ani pentru a-şi preschimba documentele de identitate.
Am spus măcar faţă de această categorie de vârstă, întrucât colegul meu, senatorul Iovescu, a făcut propuneri şi pentru celelalte categorii de vârstă. Eu încerc să salvez ce se mai poate salva pentru cei din categoria mea de vârstă. Fie că suntem sau nu de acord, nici maica Floarea, nici taica Ion de pe muntele Semenic, la cei 78 de ani ai lor, nu o să mai coboare până la Reşiţa ca să-şi schimbe actul de identitate.
Din acest motiv, stimaţi colegi, nu înţeleg de ce vrem să-i speriem, de ce vrem să-i chinuim, fiindcă au nevoie de acest act de identitate să-şi ridice pensia, să-şi rezolve alte documente. Vă rog să fiţi înţelegători şi să aprobaţi amendamentul de la art. 16 alin. (2) lit. c), ca valabilitatea documentului de identitate să fie nelimitată pentru cei care au depăşit vârsta de 55 de ani. Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Vă mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale din partea domnilor şi doamnelor senatori? Nu mai sunt.
(Discuţii la prezidiu)
Ba da. Domnul senator Iovescu. Aveţi cuvântul. Microfonul 2.
Domnul Ioan Iovescu:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Dragi colegi, vă rog mult să vă aplecaţi asupra acestui amendament. Eu am propus un amendament, ca valabilitatea să fie 20 de ani, de la 25 de ani, dar îmi asum greşeala că nu am citit atent în comisie, nu am citit materialul pe care era necesar să-l citesc şi nu am ştiut că, din 5 în 5 ani, Guvernul ne va obliga să schimbăm cărţile electronice de identitate. La alin. (1) se spune frumos: 14 ani primul, 18 ani al doilea, 25 al treilea şi apoi din 10 în 10 ani. Eu am făcut un amendament ca, de la 25 de ani, să se schimbe la 20 de ani, 45, 65 şi, apoi, pe viaţă. Dar a pune oamenii, de la 14 ani primul, 18 ani al doilea şi, apoi, din 5 în 5 ani, este foarte mult.
Vă rog frumos să devenim, din ziua de azi, cu adevărat, cu adevărat, cu adevărat legislativ. Să nu mai fim executiv. Cotaţia noastră este cea mai joasă din cauza faptului că am ajuns executiv. Vă rog frumos, începând de azi, să fim legislativ şi să aprobăm amendamentul acesta. Să nu lăsăm pe Camera Deputaţilor, să zicem că vine Camera Deputaţilor şi, datorită faptului că suntem Parlament bicameral, legile care nu depind de noi le lăsăm deputaţilor. Deputaţii o să zică că, dacă a trecut de Senat, e O.K. Haideţi, eventual, să întoarcem la comisii, să analizăm foarte bine. Este inadmisibil, la 5 ani, să ne schimbăm cărţile de identitate. Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc. Mai sunt alte intervenţii? Da. Domnul senator Barbu, microfonul central.
(Domnul senator Tudor Barbu, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)
Domnul Tudor Barbu:
Cu scuze faţă de colegi, că sunt al treilea reprezentant al grupului şi sărim oarecum în afara cutumei, mi-aş fi dorit foarte mult ca în mapa de şedinţă de azi, la acest proiect de lege, într-o ţară în care suntem, peste 85%, creştini ortodocşi, eu, Tudor Barbu, senator de Gorj, mi-aş fi dorit foarte tare să am şi un punct de vedere – în mapă mă refer – al Bisericii Ortodoxe Române.
(Replică neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti.)
Ba da, domnule Haşotti, pentru că este un subiect extrem de controversat. Presa – şi nu doar presa –, opinia publică au puncte de vedere diferite faţă de implementarea acestor documente biometrice, acestor documente care conţin componente electronice pe care foarte mulţi dintre cetăţenii României le percep a fi malefice, şi găsesc, aşa, un termen eufemistic.
Profit de faptul că, până va ajunge la Camera Deputaţilor acest proiect de lege, mai este oarece timp şi dacă, onor, colegii mei vor agrea, vor anclanşa la punctul meu de vedere, nu cred că ar strica să facem o solicitare, dacă este posibil, către Sfântul Sinod sau către capii Bisericii Ortodoxe Române să-şi expună un punct de vedere în această problemă.
Şi mă bazez pe experienţa pe care au trăit-o colegii noştri de la Atena. În acelaşi moment, şi pe acelaşi subiect, Biserica Ortodoxă Elenă a avut un punct de vedere ferm care, vă rog să luaţi notă, a schimbat radical punctul de vedere al Parlamentului de la Atena, Grecia fiind o ţară, ca şi noi, din fericire, preponderent creştin-ortodoxă.
(Rumoare, discuţii)
Domnul Puiu Haşotti (din sală):
Drept la replică.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Domnul senator Severin, microfonul 3. Imediat, imediat, după ce vorbeşte domnul senator.
Domnul Georgică Severin:
Nu intenţionam să intervin, dar vreau să reamintesc colegilor că România, prin Constituţie, este un stat laic şi biserica nu are nicio cădere să se pronunţe în aceste lucruri. Noi trebuie să respectăm Constituţia. Grecia nu este un stat laic prin Constituţia ei. Iar dacă mă vor interesa părerile cuiva legate de această lege, mă interesează părerile experţilor, şi nu ale preoţilor. Vă mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc. Domnul senator Haşotti, drept la replică, două minute, i s-a pronunţat numele, dar într-un context favorabil.
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Distinsul nostru secretar, domnul senator Tudor Barbu, mi-a pronunţat numele şi simt nevoia să intervin printr-un scurt drept la replică, conform Regulamentului, şi nu cutumei. De Regulament este vorba atunci când trebuie să vorbească un singur senator din partea…
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Dar nimeni nu a spus că nu e vorba de Regulament. Regulamentul. Da. Sigur.
Domnul Puiu Haşotti:
Păi, nu, domnul senator Tudor Barbu a spus că e vorba de cutumă. Dar asta nu are importanţă. Nu suntem la niciun fel de post de televiziune, hai să nu cădem în misticism. Alea sfinte cu alea sfinte. Noi, aici, legiferăm, noi, aici, facem legi pentru oameni, pentru toţi oamenii. Dar, ştiţi ce se întâmplă? Eu vin dintr-o zonă cu foarte multe religii: şi ortodocşi, şi catolici, acolo avem şi imam, avem şi rabin la Constanţa. Îi întrebăm şi pe aceştia?!
Din sală: Nimeni nu e perfect.
Domnul Puiu Haşotti: A! Nimeni nu e perfect! Mulţumesc. Mulţumesc.
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Mulţumesc foarte mult. Doamnelor şi domnilor senatori, dacă nu mai sunt intervenţii, intrăm în procedura de vot. Vă reamintesc că este un raport al comisiei de admitere, cu un amendament respins. Este vorba despre o lege organică, dar amendamentele se adoptă şi se resping cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Pe cale de consecinţă, procedura este următoarea: vom supune la vot amendamentul respins, care a fost menţionat aici, în intervenţiile celor trei reprezentanţi ai Partidului Popular-Dan Diaconescu. Din sală: Citiţi mai bine. Partidul Poporului.
(Rumoare, discuţii, râsete)
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:
Stimate domn coleg! Stimate domn coleg! Partidul Poporului. Aici este greşeala mea şi îmi cer scuze. Vă rog să mă scuzaţi. Dar chestia cu amendamentul, vă rog şi pe dumneavoastră să citiţi Regulamentul. Dacă-mi cereţi să citesc amendamentul nu este normal. Da? Nu se procedează aşa. Deci fiecare cu dreptatea lui. Sunteţi mulţumiţi? Şi eu sunt foarte mulţumit. Pe cale de consecinţă, supun votului dumneavoastră amendamentul respins din raport. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 12 voturi pentru. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 105 voturi împotrivă. Abţineri? 15 abţineri. Amendamentul nu a fost adoptat. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate, cu amendamentul respins, bineînţeles, care a fost…
(Discuţii la prezidiu)
Fără amendament? Mulţumesc. Cine este pentru? 126 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 9 abţineri. Vă mulţumesc foarte mult. Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu. Da? (Rumoare, discuţii) Voturi pentru? (Discuţii la prezidiu) Bun. Mulţumesc. Două mâncăruri nu strică. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat. Aici fac menţiunea… Era un raport cu un amendament respins. Amendamentul respins nefiind acceptat, însemna că a rămas numai raportul de admitere a proiectului de lege. Pe cale de consecinţă, nu mai trebuia să fie acest vot. Îmi cer scuze, dar de la întâmplarea aceea, în care Preşedintele a retrimis spre reexaminare un proiect de lege, pierzându-se foarte mult timp între Preşedinţie şi Camerele Parlamentului, pe considerente că nu a existat acest lucru, am preferat să suflu şi în iaurt.
Voi trimite si eu un email la adresa aceea cu cateva sugestii/opinii:
1 Pe CI fara cip doresc sa apara numele parintilor
2 Valabilitate de 10 ani si pe viata dupa o anumita varsta
3 Pastrarea actualelor documente pana la expirare
4 Renuntarea la documentele biometrice
O sa incerc sa motivez fiecare punct cat mai bine si succint in acelasi timp(nu prea cred ca-l vor citi)
Doamne ajuta
Ok, apare o problemă cu ceea ce comunică MAI şi ceea ce se implementează de fapt.
Citez din articolul: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ce-trebuie-sa-stii-despre-cipul-noilor-buletine-de-identitate-178895.html
Îmi “place” că M.A.I. se dezic de RFID doar pentru a aplica un standard de comunicaţie comun. Ce contează dacă e sau nu RFID, câtă vreme contactless smart cardul are exact aceleaşi funcţii de identificare de la distanţă ca şi RFID. Şi în principiu tot la o modulare a frecvenţelor (radio?) se rezumă cardul, care spre deosebire de RFID nu are antenă activă, adică nu emite decât atunci când intră în câmpul unui cititor.
Contactless Card Standards acoperă o mulţime de standarde de comunicaţie, precum ISO/IEC 10536 (Close coupled cards), ISO/IEC 14443 (Proximity cards), ISO/IEC 15693 (Vicinity cards). Ele sunt menite să opereze de foarte aproape (prin contact), în proximitate (cazul buletinului electronic) sau la distanţe mai mari (vecinătate).
În principiu, standardul ISO 14443A vorbeşte despre o ază de operare de maxim 10 cm, însă multe studii arată că aceste carduri sunt vulnerabile chair şi de la 50 (!) de metri(e show that our hardware success-fully executed a relay attack against an ISO 14443A contactless smartcard, up to a distance of 50 m).
Un studiu realizat la Universitatea Tehnică din Munchen, despre procedeele de extindere a razei de acţiune a acestor carduri şi limitele inerente, disponibil aici. Rog pe cei care au o minimă înţelegere să facă un exerciţiu de traducere cu ceea ce li se pare relevant.
Mi se pare foarte important de menţionat faptul că furtul identităţii este un pericol subsidiar, iar nu cel esenţial. Prefer oricând să mi se fure bani din portofel decât să trăoiesc într-o societate totalitară cu control ubicuu. Ori pericolul nu vine din partea Hackerilor, ci din partea statului însuşi, care insistă pe astfel de opţiuni tehnice.
Aş vrea să fie clar pentru toată lumea, evitându-se surpriza pe care am avut-o eu astăzi, si să se înţeleagă că de acum înainte, purtând acest buletin, statul vă poate monitoriza în permanenţă, cu toate consecinţele ce decurg de aici! Iertaţi! Doamne, ajută!
VELA GHEORGHE:
Am primit.