NOILE GRANITE ALE EUROPEI. Germania vrea INTEGRARE mai stransa a EUROPEI CENTRALE. Romania, izolata in PERIFERIA ESTICA

• ZF: A TRASAT GERMANIA NOILE GRANIŢE ALE EUROPEI? Merkel şi Hollande au discutat cu liderii Poloniei, Cehiei, Ungariei şi Slovaciei despre o integrare mai strânsă a UE. România nu a fost invitată

Cancelarul german Angela Merkel, în­soţită de preşedintele francez François Hollande, s-a întâlnit ieri la Varşovia cu premierii Poloniei, Un­gariei, Cehiei şi Slovaciei – Gru­pul de la Vişegrad – pentru a discuta despre o integrare mai strânsă a Uniunii Europene. Ro­­mânia şi Bulgaria nu au fost invitate. Aceasta a fost prima dată când liderii Ger­ma­niei şi Franţei, cuplul dominant în deciziile Europei, au participat la discuţiile Grupului de la Vişegrad.

Reuniunea ar putea reprezenta un semn că Merkel îşi întoarce atenţia spre Est cu planurile de a îmbunătăţi competitivitatea Europei în condiţiile în care Marea Britanie ameninţă tot mai dur cu ieşirea din UE, scrie Bloomberg. Trebuie remarcat însă că Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia sunt principalele pieţe de export din Europa de Est ale Germaniei, iar întâlnirea vine într-un moment în care Berlinul se opune cu hotărâre intrării României în zona de circulaţie liberă Schengen. Statele Grupului de la Vişegrad fac parte din spaţiul Schengen.

„Aliaţii Germaniei în criza din zona euro nu sunt prea numeroşi“, a remarcat Kai-Olaf Lang, analist la Institutul German pentru Afaceri Internaţionale şi de Siguranţă.

Merkel îndeamnă aproape toate ţările din Europa să urmeze exemplul Germaniei din anii 2000 în reducerea costurilor salariale în încercarea de a îmbunătăţi competitivitatea economică a unei regiuni care trece prin cea mai gravă criză financiară de după cel de-al Doilea Război Mondial. Germania şi-a îmbunătăţit competitivitatea globală cu 22,5% din 1999, în timp ce pentru Franţa indicatorul a urcat cu doar 1,2%.

Ţel comun cu agende diferite

Merkel şi Hollande s-au angajat să elaboreze un plan pentru îmbunătăţirea competitivităţii înaintea summitului UE din iunie. În pofida ţelului comun, cei doi lideri au plecat la Varşovia cu agende diferite. În timp ce Berlinul a subliniat că întâlnirea se va concentra pe competitivitate, creştere, zona euro şi viitorul UE, oficialii francezi au spus că un pact pentru competitivitate nu este o prioritate. Di­ferenţa de ton evidenţiază divergenţele dintre Germania şi Franţa care au determinat-o pe Merkel să caute noi aliaţi şi să facă din pre­mierul polonez Donald Tusk un partener al Ber­linului. Ea a lăudat sprijinul acestuia din 2011 pentru pactul bugetar prin care statele s-au angajat să respecte norme mai stricte de ri­goare fiscală şi a încurajat Polonia, cel mai populat stat dintre cele foste comuniste din Europa de Est, să adopte moneda euro.

„Vrem să rămânem un partener stabil şi de încredere în Europa, pentru Europa şi, desigur, vrem să contribuim la stabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Reduceri de costuri şi o abordare macroeconomică prietenoase cu industria şi afacerile  – aceasta credem noi că este calea de urmat“, a afirmat Tusk.

Iar drumul urmat până acum de Polonia pare unul sigur. Economia poloneză este singura din UE care nu a intrat în recesiune în ultimii 20 de ani şi continuă să crească în pofida crizei datoriilor şi recesiunii din zona euro.

Chiar dacă prin sângele economiei polo­ne­ze circulă mult capital german, Polonia nu s-a sfiit la negocierile privind bugetul pe termen lung al UE să lupte cu tărie pentru fondurile ce-i revin chiar dacă Germania a insistat pentru un buget auster. Nici Cehia nu s-a sfiit să înfrunte Germania când a refuzat să semneze pactul bugetar al UE din cauza responsabili­tăţilor prea mari şi a faptului că statele din UE care nu fac parte din zona euro nu primesc statutul de observatori la toate reuniunile Eurogroup şi summiturile legate de zona euro. La data refuzului existau, de asemenea, incertitudini legate de ratificarea documentului, având în vedere că preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus a declarat că nu acceptă tratatul. Însă premierul Petr Necas nu a exclus ca pe viitor pactul să fie semnat şi de Cehia. Pactul bugetar este ideea Germaniei.

Polonia, între ciocan şi nicovală

Polonia, Germania şi Franţa sunt parteneri în „Triunghiul Weimar“, un grup care are ca scop promovarea cooperării strategice dintre cele trei ţări. Însă pentru Polonia interesele eco­nomice şi cele strategice sunt conflictuale. Polo­nezii apreciază insistenţa Berlinului pe conso­lidare fiscală şi liberalizare – lucruri care nu-i plac Franţei – şi capitalul german care intră în ţară, dar sunt îngrijoraţi că răcirea relaţiilor franco-germane ar determina Berlinul să for­meze o alianţă cu Moscova, scrie The Prague Post. Pentru că s-a angajat să renunţe treptat la energia nucleară, Germania va depinde tot mai mult pe importurile de gaze naturale din Rusia. Construirea gazoductului rusesc Nord Stream nu poate decât să alimenteze teama că Ger­ma­nia îşi îmbunătăţeşte relaţiile cu Rusia şi lasă neprotejate statele vecine care depind chiar mai mult de gazul rusesc. Dacă vreunul dintre sta­te­le est-europene se angajează în dispute cu Ru­sia, este foarte puţin probabil ca Germania să le apere interesele când chiar ea nu-şi per­mite sus­pen­darea fluxului de gaze. De aceea, Po­lonia nu-şi poate permite să fie un avocat al auste­ri­tăţii germane şi să piardă astfel un aliat ca Franţa.

Un semnal că Polonia nu va permite presiuni externe a venit în februarie anul trecut, când ministrul de externe Radoslaw Sikorski a declarat că nemţii „nici măcar nu ar trebui să încerce“ să obţină hegemonia în Europa, deoa­rece ţara sa „atrage automat aliaţi“ când vecinii din Vest „devin prea mari pentru propriii bocanci“.

Ungaria vrea să-şi orienteze exporturile către Est

Ungaria intenţionează să-şi impulsioneze exporturile către China, Rusia, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Caucaz şi Africa pentru a sprijini creşterea economică şi studiază modelele economice axate pe muncă ale acestor regiuni, a afirmat un oficial guvernamental citat de The Wall Street Journal. Construirea unei „societăţi axate pe muncă“ va fi esenţială pentru depăşirea actualei crize, a afirmat Peter Szijjarto, secretar de stat responsabil cu comerţul extern. Pentru ca economia ungară să revină pe creştere, guvernul a tăiat taxele pe muncă şi impozitele companiilor, a încercat să reducă birocraţia şi să facă politicile economice mai predictabile, a mai spus oficialul. De când partidul de guvernământ Fidesz a câştigat detaşat alegerile parlamentare în 2010, guvernul de la Budapesta a fost criticat pentru măsurile neortodoxe, printre care suprataxarea sectoarelor dominate de companii străine şi a băncilor, introduse pentru a stimula economia şi reduce deficitul bugetar.