CIPRU SPUNE PAS DICTATULUI EUROPEAN. Parlamentul a decis RESPINGEREA TAXEI pe depozitele bancare

CARE A FOST SENSUL DECIZIEI EUROCRATILOR?

• EVZ: CIPRUL A VOTAT NU! Insularii au RESPINS planul UE. SOARTA ȚĂRII, incertă

Parlamentarii ciprioți au respins astăzi planul UE care propunea un impozit asupra depozitelor, în schimbul unui ajutor financiar în valoare de 10 miliarde de euro. 

UPDATE 20.30 Cei 56 de parlamentari au votat în această seară cu 36 de voturi împotrivă și 19 abțineri. Un parlamentar a lipsit de la vot.

Votul ciprioților pune sub semnul întrebării planul de salvare pregătit de UE. Întâlnirea parlamentarilor din Cipru a început la ora 18.00. 

PUTIN, salvatorul Ciprului?

ȘTIRE ORA 16.00 Pe fondul unui acord cu UE tot mai greu de obţinut, pentru ajutorul financiar de 10 miliarde de euro, ciprioţii încearcă să obţină un împrumut de la Rusia, pentru a salva sistemul bancar și, implicit, țara de la colaps. Guvernul cipriot a propus scutirea depozitelor mici de la plata unui impozit, dar se aşteaptă ca parlamentul să respingă această măsură, de care este nevoie pentru a obţine ajutorul de 10 miliarde de euro de la UE, scrie Reuters.

Dacă parlamentul nu aprobă acest plan, atunci UE se aşteaptă ca Ciprul, unul din cele mai mici state din spaţiul european, să intre într-o zonă de umbră. Totodată, ar putea urma alte consecinţe severe pentru celelalte state din zona euro.

Preşedintele Ciprului: “Avem planurile noastre”

“Cred că parlamentul va respinge acest plan”, a spus preşedintele Nicos Anastasiades reporterilor. Întrebat de ce, acesta a adăugat: “Pentru că simt şi gândesc că este o măsură injustă şi care contravine intereselor pe termen lung ale Ciprului”. Întrebat de asemenea care ar putea fi pasul următor, acesta a spus: “Avem planurile noastre”. 

Uniunea Europeană a cerut Ciprului în cursul weekendului să impună un impozit pe depozitele bancare, ca parte a planului de ajutor financiar de 10 miliarde de euro pregătit pentru insulă. Propunerea a stârnit furie în rândul ciprioţilor şi a destabilizat pieţele financiare.

Anastasiades a refuzat să accepte un impozit de peste 10% pentru depozitele ce depăşeşsc 100.000 de euro, ceea ce înseamnă, automat, că impozitele mai mici trebuie taxate de asemenea. 

Aceasta loveşte direct în depozitele sub 100.000 de euro, care se presupunea că sunt garantate de stat. Temându-se că planul va fi respins de parlamentarii ciprioţi, miniştrii de finanţe din zona euro au cerut ieri reprezentanţilor de la Nicosia să nu mai impoziteze depozitele sub 100.000 de euro, crescând în schimb impozitul pentru conturile mai mari, care nu se bucură de protecţia fondului de garantare a depozitelor.

Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au ceut Ciprului să obţină din aceste măsuri o sumă de 5,8 miliarde de euro pentru a îşi garanta astfel ajutorul financiar din partea UE.

O propunere revizuită care a fost consultată de Reuters propunea scutirea de impozit pentru economii sub 20.000 euro, în condiţiile în care se propusese ca acestea să fie impzoitate cu 6,75%, ca toate depozitele mai mici de 100.000 de euro. Guvernul nu a explicat însă cu ce va substitui suma care se pierde astfel, pentru a ajunge la o finanţare totală de 5,8 miliarde de euro.

Ajutor de la Rusia

Anastasiades continuă să se opună creşterii impozitului asupra depozitelor mari, multe dintre acestea fiind deţinute de oligarhi ruşi, temându-se pentru reputaţia sistemului bancar cipriot. Purtătorul de cuvânt al guvernului a spus de asemenea că preşedintele ar fi vorbit cu Vladimir Putin, care ar fi calificat taxa drept o măsură impopulară şi injustă. De asemenea, ministrul de finanţe cipriot s-ar afla la Moscova pentru a cere o extensie la împrumutul de 2,5 miliarde de euro acordat de Rusia Ciprului.

• Presseurop: Nu suntem idioţii Europei

După trei zile de proteste, guvernul cipriot a decis să nu mai taxeze conturile bancare inferioare a 20 000 de euro. Însă Europa, dorind să taxeze toate conturile pentru a finanţa planul de ajutor internaţional, a arătat că poporul cipriot nu contează pentru ea, regretă un ziarist.
Frixos Dalitis
De sâmbătă dimineaţă, simt urcând în mine o enormă furie. Nu doar din cauza taxei asupra conturilor bancare (nu am bani de pierdut). Ci mai ales din cauză că am impresia, încă o dată, că am fost luat drept imbecil. Sunt, asemeni oricărui cetăţean al acestei ţări, victimă a unei înşelătorii.

Pe de o parte, trebuie să plătesc oalele sparte de conducătorii ciproţi, şi pe de alta trebuie să suport şi “jocul politic” al partenerilor noştri europeni. Însă, aşa cum spunea poetul Eschil, “nu există nimic mai teribil decât furia unui popor care fierbe”. Doar că, în cazul nostru, poporul a depăşit stadiul fierberii. Însăşi răbdarea celui mai amabil popor are o limită. Iar atunci când aceasta este depăşită, furia dă pe dinafară şi poate mătura totul în calea ei.

În acest caz precis este exact ceea ce se va întâmpla. Toţi împreună, ca popor având o demnitate şi o conştinţă, trebuie să ieşim în stradă şi să afirmăm cu toată forţa sufletului nostru că nu suntem idioţi. Trebuie să strigăm cu toată puterea :“Gata !”.

Marea pagubă a economiei locale

În fond, nu e nevoie de niciun master în economie pentru a înţelege consecinţele. Marea majoritate a oamenilor sunt atinşi direct. Începând cu bunica, cea care a reuşit de bine de rău să economisească cinci sau zece mii de euro, până la salariatul care a pus deoparte ceva bani pentru ca, mai târziu, copilul său să meargă la studii.

Şi chiar pentru cel care are milioane în bancă, problema este că, deoarece are “mult”, o să i se ia, de ce nu, puţin. Ştim foarte bine ce înseamnă acest lucru. Marii deponenţi îşi vor transfera banii în altă parte, spre marea pagubă a economiei locale. Ceea ce se va traduce în practică prin noi disponibilizări, falimente ale societăţilor...

Cunoaştem urmarea. Dar ceea ce reiese din această afacere este de fapt falimentul încrederii populaţiei în Europa. Nu la o astfel de Europă visam, nu o astfel de Europă dorim. În Europa noastră, o astfel de comportare nu şi-ar avea locul.

• Antena3:  Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare. Banca Centrală Europeană a luat act de votul negativ

Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, condiţie pentru primirea unui pachet de împrumuturi externe de la zona euro, relatează AFP.

UPDATE 22.00- Banca Centrală Europeană a luat act, marţi seară, de votul negativ al Parlamentului cipriot privind planul UE de asistenţă financiară, reiterând că va furniza necesarul de lichidităţi sistemului bancar cipriot.
   
Principalul partid de guvernământ, Mişcarea Democrată, anunţase că se va abţine de la vot. Mişcarea Democrată controlează 20 din cele 56 de locuri din Parlament şi guvernează împreună cu Partidul Democrat, care are 8 locuri. Celelalte partide mari, Partidul Comunist şi Partidul Verde, se opun taxei.

Miile de manifestanţi adunaţi în faţa sediului Parlamentului şi-au exprimat satisfacţia pentru acest vot.

Preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, a declarat, marţi, unui post de televiziune că există un plan de rezervă pentru situaţia respingerii taxei.  “Avem un plan B”, a spus acesta.  Ministrul de Finanţe al Republicii Cipru şi-a prezentat demisia în contextul problemelor legate de adoptarea legislaţiei privind taxa bancară, dar aceasta nu a fost încă acceptată. (…)

• Mediafax: Rusia poate tăia Germaniei gazele, din cauza pierderilor oligarhilor în Cipru

Rusia ar putea opri aprovizionarea cu gaze naturale a Germaniei, pentru a răzbuna pierderile de miliarde de dolari pe care oligarhii ruşi le-ar înregistra prin taxarea depozitelor din băncile cipriote, a declarat profesorul de economie de la Universitatea de Vest din Sydney, Steve Keen. 

Germania a fost unul dintre statele europene reticente la acordarea unui ajutor financiar Ciprului, întrucât insula este percepută ca un paradis fiscal folosit pentru spălarea banilor şi evitarea taxelor, mai ales de companii din Rusia. Taxarea depozitelor din băncile cipriote a fost descrisă ca o acţiune acoperită a Germaniei şi statelor din zona euro împotriva spălării de bani în Cipru de către organizaţii ruseşti.

Statele din zona euro au aprobat sâmbătă un pachet de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro pentru Cipru, însă guvernul cipriot trebuie să strângă, de asemenea, fonduri de 5,8 miliarde de euro din taxarea băncilor locale.

“Dacă încerci să-i iei la ţintă pe ruşi, iar preşedintele Vladmir Putin trebuie să-şi apere imaginea de om puternic în Rusia, de ce nu ar decide să oprească livrările de gaze naturale către Germania până la remedierea lucrurilor? Dacă vrei să ataci spălarea de bani, atunci ar trebui să o faci direct, fără să iei ostatici ţăranii ciprioţi şi companiile mici în lupta împotriva oligarhilor ruşi”, a declarat Keen, pentru CNBC.

O astfel de măsură din partea Rusiei nu ar fi lipsită de precedent, afirmă profesorul universitar.

“Rusia a mai fost dispusă să joace această carte”, a spus el, cu aluzie la reducerea livrărilor de gaze naturale către Europa în 2009, în contextul unei dispute cu Ucraina.

Liderii ruşi au condamnat deja taxa. Putin a calificat, luni, măsura ca fiind “incorectă, neprofesionistă şi periculoasă”. Premierul Dimitri Medvedev a afirmat că decizia “este asemănătoare confiscării banilor unor străini”.

Întrucât multe state din Europa depind de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, ameninţarea sau chiar reducerea livrărilor asigură Kremlinului o carte puternică de jucat în cazul în care vrea să marcheze o victorie politică internă împotirva Germaniei. “Este o situaţie politică explozivă. Este un rubicon care nu ar fi trebuit trecut niciodată. Acest acord de împrumut pentru Cipru este plin de amprentele politice ale Germaniei. Dacă ţinta Germaniei era ca cei cu depozite mari, ruşii, să suporte costurile, atunci nu a avut efectul scontat”, a declarat, pentru CNBC, Nick Spiro, şeful firmei de cercetare Spiro Sovereign Strategy.

Taxarea depozitelor banacare este echivalentă cu “zburatul creierilor capitalismului”, iar aplicarea măsurii ar distruge euro şi ideea unui sistem monetar comun, a afirmat profesorul universitar din Australia.

“Este de neînţeles cum birocraţii şi politicienii germani pot gândi că este o modalitate înţeleaptă pentru o distribuţie corectă a costurilor. Dacă distrugi încrederea deponenţilor, pur şi simplu distrugi combustibilul capitalismului. Este o decizie absurdă, care trebuie blocată cumva”, a spus el. (…)

• Cotidianul:

George Bogdan/ La comanda Germaniei, Barroso a decis să sacrifice Ciprul

Partea greacă a insulei, care este membră în UE, le poate întoarce proverbul eurocraţilor: “Să te fereşti de Bruxelles şi atunci când îţi oferă daruri”. Contra unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro pentru sistemul bancar cipriot, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană au impus o măsură care sună a confiscare a unor sume din depozitele bancare ale celor care şi-au plasat economiile în băncile din această insulă. Astfel, cei care au depozite, dar şi conturi curente în bănci cipriote de până la o sută de mii de euro, vor trebui să plătească o taxă de 6,7%, în timp ce depunătorii care au conturi mai mari de o sută de mii de euro vor plăti o taxă de aproape 10%. Şocul este cu atât mai mare cu cât Cipru era recunoscută ca un paradis fiscal mai ales pentru companiile off shore.

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a spus presei că Bruxelles-ul l-a pus în faţa unui şantaj: dacă vrea un ajutor de 10 miliarde, trebuie să accepte această “taxă”. Presa financiară internaţională dezvăluie că Angela Merkel ar fi luat legătura direct cu autorităţile cipriote, cu un mesaj care suna clar a şantaj: confiscaţi banii depunătorilor din băncile voastre, sau părăsiţi zona euro.

Analiştii pieţei sunt extrem de îngrijoraţi. Acuză Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană că au încălcat promisiunea pe care o făcuseră, şi anume că, oricât de mare ar fi criza, depozitele bancare ale cetăţenilor nu vor fi afectate. Or, Barroso şi Mario Draghi (preşedinte Băncii Centrale Europene) au încălcat acum această regulă. Decizia în ceea ce priveşte Ciprul ar putea provoca o undă de şoc în toată Europa. Bruxelles-ul creează astfel un precedent periculos pentru piaţa bancară europeană. Eurocraţii au început să se joace cu încrederea publicului în siguranţa propriilor depozite bancare. Deponenţii din statele membre UE periferice se tem de un tratament similar în viitorul apropiat. Cine mai poate garanta că o asemenea măsură nu va fi aplicată şi în Spania, Portugalia sau Italia, spre exemplu.

Măsura reprezintă un semnal negativ în ceea ce priveşte normalizarea fluxurilor de capital în zona euro, obiectiv pentru care numeroase state europene s-au sacrificat prin adoptarea de măsuri de austeritate.

Totodată, devine tot mai evident că aceste fluxuri de capital din Europa sunt din ce în ce mai vulnerabile la deciziile aberante ale unei autorităţi politice care se află la Bruxelles, dar care este manipulată de Berlin. Se dovedeşte că Germania este încă în plină expansiune de impunere de reguli statelor membre UE mai sărace. O analiză politico-financiară a Group Société Générale dezvăluia că, în perspectiva alegerilor legislative care ar urma să aibă loc peste şase luni în Germania, cabinetul Angelei Merkel a decis să le arate contribuabililor germani că are grijă de ei şi că este gata să dea peste bot oricărui stat european, pentru că, vezi-Doamne, Germania nu mai poate împărtăși riscurile financiare suplimentare cu parteneri din zona euro și nu mai poate tolera derapaje politice. Cu alte cuvinte, adio planuri de salvare a altor țări din zona euro cu banii contribuabililor germani. Dreapta germană este gata, pentru a reveni în topul sondajelor electorale, să sacrifice întreaga Europă.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a încercat să spele imaginea guvernului său, ca să nu fie perceput din ce în ce mai mult ca unul care practică diktatul austerităţii în toată Europa. El a declarat postului de televiziune ARD că guvernul german ar fi dorit ca depozitele bancare ale celor care au mici economii (sub o sută de mii de euro) să nu fie afectate de această măsură, dar că oficialii de la Comisia Europeană şi de la Banca Centrală Europeană nu au fost de acord şi că ei trebuie să fie acum “cei care ar trebui să de explicaţii ciprioţilor”. Dacă ar fi să îi dăm crezare ministrului german de Finanţe, înseamnă că atât Comisia Europeană, cât şi Banca Centrală Europeană, prin măsura aberantă impusă băncilor cipriote, nu fac decât să submineze toate eforturile făcute până acum de statele membre UE, şi membre ale zonei euro, pe la summiturile de la Bruxelles de a salva Europa de efectele crizei şi de a o îndrepta spre creştere economică. Grupul JP Morgan scria că, prin  măsura impusă Ciprului, “Europa nu a făcut decât să îşi tragă singură cu o bazuka în picior”.

Ceea ce se întâmplă în Cipru va avea un efectul de bumerang şi asupra guvernului conservator eurosceptic de la Londra, care susţinea ideile de austeritate ale Germaniei. În băncile cipriote sunt foarte mulţi cetăţeni britanici care şi-au depus economiile, în special pensionari care au ales să îşi petreacă restul zilelor pe insulă. O bună parte dintre militari britanici, care lucrează în bazele navale din Cipru, vor fi şi ei puternic loviţi în interese lor financiare.

O lovitură puternică prin introducerea acestei taxe o vor primi şi oligarhii ruşi. Pe timpul crizei financiare, Ciprul nu a ezitat să ceară ajutor financiar Rusiei. Explicaţia este simplă. Băncile de pe insulă sunt locul preferat al oligarhilor ruşi şi al mafiei ruse în ceea ce priveşte operaţiunile de spălare de bani depuşi în băncile cipriote. Se aude că, sub efectul acestui şoc, ruşii vor schimba destinaţia banilor lor (ca să scape de sub jurisdicţia bancară a zonei euro). Aceasta ar putea fi de acum înainte Letonia.

Calin Marchevici/ Gaze naturale, baze ruseşti şi interese americane. Criza din Cipru şi rechiziţionarea geopolitică a Mediteranei de Est

Votul din Parlamentul cipriot asupra contestatelor măsuri de taxare a depozitelor bancare a fost amânat până la ora 18.00, oră României. Ulterior, votul s-a amânată pentru marţi. Dezbaterea trebuia să aibă loc iniţial în cursul zilei de duminică. Preşedintele Niokos Anastasiades se întâlneşte cu deputaţii, cărora le explică ce anume doreşte să schimbe din planul impus de UE în schimul unui împrumut de 10 miliarde de dolari.

Partidul prezidenţial deţine doar 20 din cele 56 de mandate ale parlamentului şi are nevoie şi de voturile altor partide. Clădirea Parlamentului din Nicosia este înconjurată de cordoane de poliţişti, pentru a se preveni eventuale proteste. Preşedintele încearcă să obţină din partea UE impunerea unor taxe mai mici pentru ciprioţii “săraci”, cu depozite mai mici de 100.000 de euro. Taxa pentru aceştia s-ar putea reduce de la 6,75% la 3%, însă taxa pentru depozitele mai mari se poate majora de la 10%, la 12,5%.

Cancelaria de la Berlin îşi asumă rolul de lider. Purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, Steffen Seibert declară: “Cum îşi va aduce ţara contribuţia la plata tine de guvernul cipriot.”

O competiţie pentru asigurarea unei poziţii strategice în Cipru are loc între Rusia, UE şi NATO (a se citi Turcia şi SUA), în contextul conflictelor deschise sau mocninde din Orientul Mijlociu şi al goanei după resurse energetice,cu cetăţenii ciprioţi urmând a duce în spate consecinţele ei mai puţin faste. “Criza financiară se transformă într-un jaf geoeconomic şi geopolitic în Mediterana de sud-est”, scrie editorialistul grec Nikos Xydakis, unul dintre cei mai mari critici ai UE din mass-media elenă, citat de presa turcă.

“Pachetul otrăvit oferit spre salvarea Ciprului este de neînteles, având în vedere că ciprioţii, spre deosebire de greci, chiar pot să-şi plătească datoriile. Nicosia începe acum să exploateze ceea ce în 2017 va deveni o mare sursă de venituri: gazele naturale. Guvernul este gata să dea o treime din veniturile astfel obţinute pentru Mecanismul European de Stabilitate. Salvatorii Ciprului nu acceptă această idee. În schimb, ei par să accepte ideea că, pentru prima dată, zona euro poate pierde un membru”, scrie Suddeutsche Zeitung.

Preşedintele Anastasiades încearcă să liniştească nemulţumirile companiilor ruse, care deţine sume imense în băncile cipriote. El le promite celor care nu-şi vor retrage banii obligaţiuni de stat pe doi ani acoperite din exploatarea noilor zăcăminte de gaz natural descoperite în Mediterana. Este important că societăţile ruse să nu se retragă, mai ales că sunt implicate şi în exploatarea acestor zăcăminte, pentru a nu mai vorbi despre intenţia Rusiei de a construi o baza pentru marina să militară în Cipru, care să se adauge celei din Siria şi unor viitoare baze ruseşti în Muntenegru (un “Monaco” al miliardarilor ruşi) şi Grecia.

Pe de altă parte, Ciprul are “datorii” şi faţă de UE. De la aderarea în 2004 la UE, în ciuda marilor probleme cu nerecunoscuta republică a turcilor ciprioţi şi a relaţiei tensionate cu Ankara, Ciprul a găsit la Bruxelles un aliat de încredere. Acum însă, după descoperirea unor mari rezerve de gaze naturale în platforma continentală a Mediteranei (disputate de Cipru, Israel şi Turcia), UE a dată de înţeles că sprijinul sau nu este gratuit. “UE nu este sigură din punct de vedere energetic, nu are propriile resurse. Grecia şi Cipru sunt în situaţia de a oferi energie Europei, energia noastră este cea a Europei, dacă toate merg conform planului”, a declarat premierul elen Antonis Samars, după summit-ul de vineri de la Bruxelles.

În ultimele săptămâni, Atena a încercat să obţină sprijinul UE într-o dispută cu Turcia privind delimitarea zonelor economice exclusive din Mediterana, miza fiind rezerve de gaze naturale în valoare de până la 100 de miliarde de euro. O dispută similară există şi între Cipru şi Turcia.

Turcia îşi caută sprijnul peste Ocean. Secretarul american de Stat John Kerry a vizitat Ankara în urmă cu mai puţin de două săptămâni, iar sâmbătă, 16 martie, a avut a două convorbire telefonică în mai puţin de 36 de ore cu omologul sau turc, Ahmet Davutoglu. S-a discutat despre exploatările turceşti de hidrocarburi din Irak şi despre Cipru.

Rusia a plusat şi a extins termenul unui împrumut de 2,5 miliarde de euro deja acordat ciprului, reducând şi diobanda la 4,5%. Potrivit acordului de bailout stabilit de Grupul Euro, Ciprul va trebui să privatizeze inclusiv administraţiile portuare, ceea ce se anunţă a fi foarte profitabil pentru Rusia şi marile state membre UE dornice să se instaleze în insula cu poziţie strategică.

La Bruxelles se estimează că taxele impuse depozitelor bancare vor aduce venituri de circa 5,8 miliarde de euro, cu care va fi finanţat împrumutul de 10 miliarde. Împrumutul vizează recapitalizarea băncilor în situaţie falimentară, limitarea pierderilor băncilor necipriote care au împrumutat această ţară şi mereu prezenta “salvare a euro”.

Unele publicaţii europene de stânga vorbesc despre un calcul cinic al liderilor UE şi al celor ciprioţi în alegrea datei anunţului privind noile taxe. Deşi acordul era cu siguranţă încheiat înainte de finalul summit-ului UE ce s-a încheiat vineri, anuntul a fost făcut sâmbătă, când băncile erau închise. Ele sunt închise şi luni când se celebrează o sărbătoare a ortodocşilor greci. Ciprioţii se văd astfel în imposibilitatea de a-şi retrage banii înainte de aplicarea taxelor.

•  Trenduri economice: Punctul de cotitura

(…) Cipru era o destinație căutată în principal pentru fiscalitatea mică și legislația extrem de flexibilă. E floare la ureche să-ți faci o firmă în Cipru în care să acționezi prin interpus. În acest fel, dacă nu faci gălăgie sau prostii, ești departe de suspiciunile din țara ta de baștină și-ți poți desfășura afacerile beneficiind de o taxare decentă. În fapt acesta e lucrul care-i deranjează pe inteligenții de teapa vacii nemțești. Băncile cipriote mustesc nu numai de bani rusești, ci și de o groază de bani europeni.  

Calculul din spatele acestei decizii e, în realitate, mult mai pervers. După introducerea măsurii, având o credibilitate care tinde spre zero, băncile cipriote se vor transforma în ciuma deponenților. Nu numai că banii existenți vor fugi(cu sau fără taxă), dar nu văd cine va fi suficient de nebun să mai depună bani acolo. Exodul monetar va atrage după sine și un exod al celor care își desfășurau activitatea acolo. Ceea ce se va traduce printr-o foame de bani a țării, foame care va fi potolită prin obligarea autorităților la creșterea impozitelor. Adică, fix ceea ce era deranjant pentru țările mari din Europa.  

Numai că, isteții din Eurogroup n-au dus raționamentul până la capăt. Dacă în Cipru a fost posibilă impunerea unei taxe aberante pe depozitele populației, de ce n-ar fi ea posibilă în Germania, Franța, Italia sau Anglia? Treziți din somn de acest amănunt deranjant, oficialii Uniunii l-au scos la bătaie pe Olli Rehn care, răspunzând unei întrebări telegrafiate, a dat asigurări că taxa nu se va mai aplica în altă parte. Oarba să-l mai creadă!

Problemele Uniunii sunt din ce în ce mai adânci, iar deciziile care se iau sunt de-a dreptul aberante. Ajunși la fundul sacului, oficialii nu vor să recunoască unde sunt cu adevărat problemele și inventează soluții care-i implică fix pe cei care n-au nicio vină. Este o nedreptate și, în același timp, un semn de slăbiciune. Lucrurile nu vor rămâne așa, iar situația va continua să se deterioreze. Sunt totuși curios  cine va răspunde pentru ceea ce va urma? Nu de alta, dar a-ți ține banii într-o bancă europeană pare a fi o nebunie. După o decizie atât de arbitrară, încrederea în Euro se va clătina teribil!