CIPRU in stare de soc, ingenuncheat in fata SANTAJULUI UE: “Acord de salvare” care arunca in aer economia. TAXA IMPUSA DEPOZITELOR BANCARE si BANCOMATE GOLITE MASIV (video)

17-03-2013 13 minute Sublinieri

INCA O TARA ORTODOXA PUSA LA PAMANT DE EUROCRATI!

Pare de necrezut dar este cat se poate de adevarat: cipriotii s-au trezit realmente peste noapte cu conturile inghetate si cu popriri de 6.75% pe sumele aflate in depozitele bancare garantate de stat! Inclusiv pentru depozitele sub 100.000 euro, depozite GARANTATE de stat.

Jaf operat de statul cipriot in urma unui acord de imprumut cu UE, acord pentru care au fost santajati de oficialitatile de la Bruxelles sa opereze aceasta talharie incredibila!

  • Gandul:

Consternare în Cipru, în urma încheierii unui acord cu UE asupra unui plan de salvare. Toate depozitele bancare vor fi taxate cu cel puţin 6,75 la sută

Ciprioţi şi rezidenţi străini de pe insula mediteraneeană se aflau în stare de şoc, sâmbătă, după anunţarea unui acord cu Uniunea Europeană (UE) asupra unui plan de salvare în valoare de zece miliarde de euro ce include o taxă excepţională şi fără precedent asupra depozitelor bancare, relatează AFP. “Soluţia pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm vieţile fără probleme“, a dat asigurări preşedintele cipriot Nicos Anastasiades, subliniind asupra riscului “prăbuşirii” întregului sistem bancar de pe insulă.

Anastasiades a anunţat că se va adresa naţiunii, duminică, pe tema planului de salvare încheiat sâmbătă dimineaţa, primul în UE care implică în mare măsură contribuţia depunătorilor. Parlamentul, angajat într-o cursă contra-cronometru în vederea validării acestui acord înainte de redeschiderea băncilor marţi (luni este zi de sărbătoare publică), urmează să voteze acordul duminică.

Anastasidades, întors de la Bruxelles sâmbătă seara, urma să participe la întâlniri cu liderii partidelor şi să se prezinte duminică dimineaţa în Parlament, care se reuneşte în şedinţă plenară la ora 9.30 GMT (11.30, ora României), potrivit agenţiei de presă CNA.

Cu scopul de a îşi reduce participarea la acest împrumut, după ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut să instituie o taxă excepţională, în cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare în valoare de până în 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele ce depăşesc acest prag.

Aceste prelevări, menite să colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insulă. Taxele pe capital şi dobânzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de acţiuni, a precizat ministrul Finanţelor Michalis Sarris.

În cadrul negocierilor sale cu UE şi FMI, Guvernul a fost nevoit să cedeze, de asemenea, şi în privinţa altei linii roşii şi să accepte creşterea impozitelor asupra întreprinderilor. Insula a obţinut un ajutor în valoare de zece miliarde de euro, cu o contribuţie din partea FMI în valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriotă va fi de 100% din PIB, în 2020.

Imediat după anunţarea acordului, zeci de ciprioţi şi străini au încercat să îşi retragă banii de la bancomate.

– “Dezastru” pentru sistemul bancar, apreciază un deputat de centru-dreapta

Este o catastrofă“, este de părere un cipriot, în vârstă de 45 de ani, venit să retragă bani.

Acest lucru ne face să dorim o ieşire din zona euro“, spune altul, un pensionar.

Însă aceste retrageri nu vor împiedica prelevarea taxelor aferente conturilor, afirmă Marios Skandalis, vicepreşedintele Institutului Experţilor Contabili Publici din Cipru, deoarece, potrivit acestuia, sumele corespunzătoare taxelor “sunt deja blocate şi nu pot fi transferate.

Directorul unei întreprinderi belgiene se declară foarte îngrijorat. “Nu ştiu încă dacă acest lucru afectează şi societatea mea, dar dacă măsura se aplică societăţilor, acest lucru înseamnă faliment pentru noi“, spune el.

“Situaţia este gravă, dar nu tragică. Nu există motive de panică“, a încercat să ofere asigurări un purtător de cuvânt al Guvernului, Christos Stylianides.

Însă deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a cărui conducere a susţinut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un “dezastru” pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei ţării. “Este un coşmar”, a declarat el pentru postul de radio de stat.

Bank of Cyprus, cea mai importantă bancă din ţară, deosebit de afectată de criza greacă, a calificat hotărârile adoptate la Bruxelles ca “dureroase şi surprinzătoare”, apreciind ca “perfect de înţeles ca opinia publică să fie îngrijorată”.

Apeluri la manifestaţii au fost lansate, în special de către candidatul înfrânt în alegerile prezidenţiale din februarie, George Lillikas, care a făcut campanie electorală împotriva acestui plan de salvare. El a îndemnat la o mobilizare marţi. Ciprul a solicitat un ajutor european în iunie 2012, după ce primele două cele mai importante bănci din ţară, afectate de criză, au cerut Guvernului să le salveze, în urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari. Ciprul devine a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internaţional.

cipru: retrageri bani din banci

Parlamentul cipriot urmeaza sa se reuneasca de urgenta luni pentru a incepe procedurile de ratificare a planului de ajutor financiar in valoare de 10 miliarde de euro negociat cu Uniunea Europeana, plan ce presupune aplicarea unei taxe exceptionale asupra depozitelor bancare – altfel spus, retinerea unei cote din fiecare depozit. Presedintele cipriot Nicos Anastasiades, revenit sambata seara in tara de la Bruxelles, urma sa rosteasca duminica un discurs pe aceasta tema in Parlament si sa adreseze un mesaj natiunii, insa acestea au fost amanate, de asemenea, pentru luni. Pe de alta parte, agentia AFP a cerut parerea mai multor analisti economici, care considera ca masura fara precedent de a impune o taxa exceptionala pentru depozitele bancare risca sa destabilizeze economia Ciprului – un centru financiar major, si sa provoace probleme pe termen lung.

Ce prevede controversatul acord de salvare

Cu scopul de a isi reduce participarea la acest imprumut, dupa ce Nicosia a solicitat 17 miliarde de euro, creditorii i-au cerut sa instituie o taxa exceptionala, in cuantum de 6,75% asupra tuturor depozitelor bancare in valoare de pana in 100.000 de euro si de 9,9% pentru cele ce depasesc acest prag.

Masura solicitata de ministii de Finante din zona euro este una fara precedent in pachetele anterioare de salvare. Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.

Aceste prelevari, menite sa colecteze 5,8 miliarde de euro, vor fi aplicate tuturor persoanelor rezidente pe insula. Taxele pe capital si dobanzile depozitelor vor fi compensate integral, prin distribuirea de actiuni, a precizat ministrul Finantelor, Michalis Sarris.

In cadrul negocierilor sale cu UE si FMI, Guvernul a fost nevoit sa cedeze, de asemenea, si in privinta altei linii rosii si sa accepte cresterea impozitelor asupra intreprinderilor.

Cipru a obtinut un ajutor in valoare de 10 miliarde de euro, cu o contributie din partea FMI in valoare de un miliard, potrivit unei surse diplomatice europene. La final, datoria cipriota va fi de 100% din PIB, in 2020.

Imediat dupa anuntarea acordului, un numar important de ciprioti si straini au incercat sa isi retraga banii de la bancomate. Unele bancomate din tara au ramas fara bani dupa ce oamenii s-au grabit sa isi retraga depozitele.

Fondurile aferente taxei speciale au fost insa inghetate imediat in conturi, a declarat Joerg Asmussen, membru in Consiliul Executiv al Bancii Centrale Europene. Taxa va fi aplicata inainte de redeschiderea bancilor cipriote, inchise luni pentru o sarbatoare nationala. Sarris a afirmat ca transferurile electronice vor fi de asemenea limitate pana marti.

Procesul de ratificare a acordului incepe luni, opozitia indeamna la manifestatii

Parlamentul cipriot este angajat intr-o cursa contra-cronometru in vederea validarii acordului inainte de redeschiderea bancilor, marti (luni este zi de sarbatoare publica) si este de asteptat sa faca tot posibilul pentru ca acordul sa fie ratificat in cursul zilei de luni.

AFP noteaza ca impunerea unei taxe exceptionale si fara precedent asupra depozitelor bancare a starnit consternare in randul populatiei insulei. In ciuda asigurarilor date de presedintele tarii, Nicos Anastasiades, care sustine ca “Solutia pe care am ales-o este dureroasa, dar este singura care ne permite sa ne continuam vietile fara probleme” si a atras atentia asupra riscului “prabusirii” intregului sistem bancar de pe insula, alti politicieni ciprioti sustin contrariul.

Apeluri la manifestatii au fost lansate in special de catre candidatul infrant in alegerile prezidentiale din februarie, George Lillikas, care a facut campanie electorala impotriva acestui plan de salvare. El a indemnat la o mobilizare in cursul zilei de marti.

“Situatia este grava, dar nu tragica. Nu exista motive de panica”, a incercat sa ofere asigurari si un purtator de cuvant al Guvernului, Christos Stylianides. In schimb, deputatul Nicolas Papadopoulos, din cadrul partidului Diko (centru-dreapta), a carui conducere a sustinut alegerea lui Anastasiades, a criticat acordul, pe care l-a calificat drept un “dezastru” pentru sistemul bancar, considerat un pilon al economiei tarii. “Este un cosmar”, a declarat el pentru postul de radio de stat.

Ciprul a solicitat un ajutor european in iunie 2012, dupa ce primele doua cele mai importante banci din tara, afectate de criza, au cerut Guvernului sa le salveze, in urma unor pierderi evaluate la 4,5 miliarde de dolari. Ciprul devine a cincea tara din zona euro care beneficiaza de un program de ajutor international.

Analisti economici: Taxarea depozitelor bancare poate destabiliza economia

Decizia Uniunii Europene de a impune o taxa exceptionala pe depozitele bancare in schimbul acordarii pachetului de ajutor financiar pentru Cipru poate pune in pericol economia insulei mediteraneene, care este un centru financiar major, sustin analistii economici consultati de agentia AFP.

“Problemele ar putea fi pe termen lung”, atentioneaza Fiona Mullen, analist economic specializat in Cipru. “Serviciile financiare si afacerile erau singurele sectoare generatoare de locuri de munca si de venituri fiscale, iar acestea sunt puse acum sub o dubla sanctiune: cresterea impozitului pe profit si taxarea depozitelor”, a explicat Fiona Mullen.

Activele bancare din Cipru reprezinta de opt ori PIB-ul insulei. Numeroase firme off-shore si-au stabilit aici cartierul general, profitand de unul dintre cele mai avantajoase sisteme de impozitare din Uniunea Europeana. Vicepresedintele Institutului de Contabili publici din Cipru, Marios Skandalis, spune ca “exista un risc foarte important de a se pierde increderea in Cipru ca centru financiar. Ambele masuri – atat taxarea depozitelor bancare, cat si cresterea impozitului pe profit, afecteaza un sector important al economiei cipriote si vor avea in cele din urma un impact negativ asupra PIB-ului”.

Ciprul a acceptat sâmbătă dimineaţă taxa fără precedent în UE asupra depozitelor bancare după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a ameninţat că va împinge ţara în default prin retragerea liniilor de finanţare cu Laiki, a doua mare bancă cipriotă, potrivit preşedintelui Nicos Anastasiades.

Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate“, a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.

Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.

Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.

Anastasiades a apărat taxa specială, afirmând că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, s-ar fi prăbuşit imediat dacă BCE ar fi oprit linia de finanţare către Laiki.

Liderul cipriot a afirmat că Ciprul avea de ales între “un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasă, dar controlată a crizei“.

Astfel, “mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibilă ieşire din zona euro“, urmată de o devalorizare cu cel puţin 40% a lirei cipriote, odată readpotate, a spus preşedintele.

Pe străzile Nicosiei s-au format sâmbătă cozi de sute de persoane în faţa sucursalelor bancare, în prima zi a unui weekend prelungit cu ocazia unei sărbători naţionale, care are loc luni. Sucursalele bancare erau închise, iar bancomatele afişau lipsă de fonduri.

Autorităţile au precizat că sumele aferente taxei au fost blocate imediat după adoptarea deciziei.

Ne-au înşelat, au spus că nu s-ar atinge niciodată de depozite“, a spus Andreas Efthymiou, un şofer de taxi, care aminteşte de promisiunea guvernului de a căuta alte variante pentru salvarea băncilor.

Christos Pappas, care lucrează în domeniul serviciilor financiare, susţine că a încercat să-şi transfere pe internet economiile imediat ce a aflat veştile, însă contul fusese deja blocat.

Partidul comunist din Cipru, Akel, care a încercat în toamna anului trecut să blocheze negocierile cu BCE, dar a cedat la aceeaşi ameninţare cu falimentul Laiki, a denunţat acordul şi a propus un referendum privind renunţarea la moneda euro.

Partidul Democrat (Diko), care l-a susţinut pe Anastasiades la alegerile prezidenţiale din luna februarie, a cerut populaţiei să păstreze calmul, precizând că Ciprul a fost “şantajat” la şedinţa Eurogroup.

Se estimează că aproximativ jumătate din depozitele de 68 miliarde euro din sistemul bancar cipriot sunt controlate de entităţi din Rusia, Grecia şi Marea Britanie. Există temeri că deţinătorii străini de depozite vor desfăşura retrageri masive marţi, odată cu redeschiderea băncilor.

“Toate persoanele vizate trebuie să fie informate pentru a putea lua deciziile adecvate“, a declarat directorul general al Bank of Cyprus, Yannis Kypri, înaintea unei şedinţe de urgenţă a bancherilor ciprioţi cu guvernatorul Panicos Demetriades.

Ministrul grec al Finanţelor, Yannis Stournaras, a afirmat că persoanele care au economii la sucursalele elene ale băncilor cipriote nu vor fi afectaţi. Reţelele din Grecia ale Bank of Cyprus şi Laiki (Popular) vor fi despărţite de băncile mamă şi vor fi transferate către o bancă de stat din Grecia, probabil chiar marţi.

Condiţiile dure impuse Ciprului de miniştrii Finanţelor din zona euro, precum taxa specială asupra depozitelor bancare, au fost lăudate de politicienii germani de toate culorile politice, iar acordul este considerat un succes pentru ministrul Finanţelor Wolfgang Schaeuble.

Norbert Barthle, purtător de cuvânt pe probleme de buget pentru Uniunea Creştin Democrată, formaţiunea politică a cancelarului AnGela Merkel şi cel mai mare partid din coaliţia de guvernare, a declarat că acordul reprezintă un succes pentru Schaeuble, potrivit Financial Times.

“Germania a reuşit determine tratarea adecvată a motivelor sale de îngrijorare, atât în interesul Europei, cât şi al contribuabilului german”, a afirmat politicianul pentru agenţia de presă DPA, lăudând totodată guvernul cipriot pentru că a acceptat condiţiile dure.

Schaeuble a convocat sâmbătă reprezentanţii pe probleme de buget ai tuturor partidelor politice pentru a le aduce la cunoştinţă rezultatul şedinţei Eurogroup de vineri noapte de la Bruxelles.
   
“Am găsit o modalitate de a ajuta Ciprul după negocieri îndelungate şi dure, fără a risca viitorul ţării”, a afirmat şeful Finanţelor din Germania după şedinţa de 10 ore cu colegii săi din zona euro.

El a adăugat că acordul va fi trimis Bundestagului spre ratificare în a doua jumătate a lunii aprilie. 

Cu toate acestea, mai mulţi lideri din Parlamentul german au afişat poziţii mai rezervate, afirmând că trebuie să studieze atent acordul înainte de vot.

Michael Fuchs, unul dintre liderii CDU din Bundestag care a criticat acordurile de bailout pentru alte ţări, a afirmat că este important ca FMI să contribuie cu o treime din fondurile necesare.

Totodată, el a spus că Guvernului nu îi va fi uşor să obţină o majoritate pentru acordul cu Cipru, însă “dacă lucrurile stau aşa cum am auzit, ar trebui să fie suficient”.
   
Partidul de extremă stânga Linke este singura formaţiune politică germană care a anunţat că va respinge acordul, deoarece consideră că presupune prea multe condiţii antisociale şi nu obligă băncile să suporte costul programului.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit un acord de finanţare externă de 10 miliarde euro pentru Cipru, care include drept precondiţie o taxă fără precedent în UE asupra depozitelor bancare. Astfel, guvernul va prelua 9,9% din depozitele mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare în UE, în timp ce depozitele mai mici vor fi taxate cu 6,75%.

Asta este singura decizie prudentă posibilă, după ce nişte cretini de la UE şi FMI au decis că ar fi OK să fure din banii depunătorilor din Cipru. Aceleaşi două instituţii au grijă de sănătatea finanţelor României, care nu-s într-o stare cu mult mai bună. Şi tocmai au arătat calea.

Literalmente peste noapte, toţi ciprioţii s-au trezit cu conturile blocate cale de 6,75% pentru toate depozitele de până la 100.000 de euro şi de 9,9% pentru ce depăşeşte. Banii vor fi luaţi cu totul şi folosiţi la “salvarea” sistemului financiar, ca parte a unui pachet stabilit de miniştrii de finanţe din zona euro.

Ticăloşia deciziei este întrecută doar de stupiditate. Cetăţenii sunt jefuiţi pentru că au avut încredere să-şi ţină banii la bancă şi pentru că bancherii şi birocraţii n-au fost în stare să se ridice la înălţimea acestei încrederi. Aici e ticăloşia.

Stupiditatea stă în faptul că această mişcare va duce la demantelarea definitivă a monedei euro. Dacă până acum proiectul monedei unice încă mai avea ceva şanse de supravieţuire, dobitocii în frunte cu domnii Barroso şi van Rompuy tocmai i-au pus cruce.

Băncile cipriote sunt în pragul colapsului, după ce au acceptat depozite mult disproporţionate faţă de mărimea economiei – din care jumătate de la rezidenţi ruşi sau englezi – şi le-au investit în obligaţiuni falimentare emise de Grecia. Faptul că depunătorii sunt forţai să achite măcar o parte din notă pentru încrederea prostească este corect ca principiu. Putea fi mult mai rău – să rămână fără aproape nimic.

Problema intervine în momentul în care sunt jefuite conturile sub 100.000 de mii de euro, care sunt teoretic garantate integral. Practic, garanţia se dovedeşte a fi ceea ce a fost tot timpul – o minciună. Iar consecinţele sunt catastrofale. Pentru că dispare siguranţa depozitelor, care face ca un sistem instabil prin natura lui să pară sigur.

În prima etapă, ciprioţii îşi vor retrage restul de bani, provocându-le băncilor probleme încă mai mari decât aveau deja. Ceea ce trebuia să fie “o măsură necesară dar care nu se va mai repeta” (nonsens!) va deveni o poveste fără sfârşit.

Apoi, toţi depunătorii din toate ţările atinse de criza datoriilor suverane se vor grăbi să-şi scoată banii şi să-i dosească oriunde dar nu în moneda euro sau în Uniunea Europeană. Când o monedă fără acoperire îşi pierde singurul său avantaj, încrederea, vine – mai repede sau mai lent, dar inevitabil – sfârşitul. Când BCE a sugerat că va pompa oricâtă lichiditate e nevoie pentru a opri criza, făcea deja ultimul pas pe buza prăpastiei – singura scuză fiind că FED face asta de mult. Acum însă nu mai există nici o scuză, iar euro flutură disperat din mâini deasupra hăului. Îşi va mai găsi echilibrul? Poate doar dacă măsura este respinsă categoric fie de Parlamentul sau Justiţia din Cipru, fie de Parlamentul sau Justiţia din UE. În caz că mai există.

Dacă nu, ce-i de făcut?

1. Cu excepţia lichidităţilor curente, nu vă mai ţineţi banii în băncile care sunt direct sau indirect sub jurisdicţia maoiştilor. Cu regret pentru bănci, care de data asta nu mai sunt de vină, proprietatea e garantată chiar şi prin Constituţie, stabilitatea sistemului bancar pe banii proştilor – NU! Bănci absolut sigure nu există nicăieri, dar în UE ceva mai multă minte în cap par să aibă britanicii. Cât de cât sigure sunt şi băncile din ţări cu excedent bugetar – ca Norvegia sau Elveţia. Şi desigur există varianta conturilor offshore, în diverse insule exotice cu nume respectabile: Cayman, Seychelles, Bahamas etc.

2. Evitaţi moneda euro, a cărei valoare nu mai are nici un motiv să crească dar foarte multe să scadă. Nici dolarul nu e o variantă. Sunt de cumpărat lire sterline, franci elveţieni, coroane de orice fel, dolari australieni, neo-zeelandezi sau canadieni.

3. Arhitecţii maoişti ai Uniunii Sovietice de Vest să fie concediaţi cât mai rapid.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit sâmbătă un acord de “bailout” de 10 miliarde euro pentru Cipru, cea de-a cincea ţară din zona euro care are nevoie de sprijin internaţional pe fondul crizei datoriilor de stat izbucnită la finele lui 2009 în Grecia.

Impunerea taxei excepţionale unei a stârnit consternare în rândul populaţiei insulei. În ciuda asigurărilor date de preşedintele ţării, Nicos Anastasiades, care susţine că “soluţia pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm vieţile fără probleme” şi a atras atenţia asupra riscului “prăbuşirii” întregului sistem bancar de pe insulă, alţi politicieni ciprioţi susţin contrariul.

Acordul include o taxă fără precedent asupra depozitelor bancare din Cipru. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depăşesc această valoare, scrie Mediafax.

Această măsură va genera fonduri de 5,8 miliarde euro, pe lângă împrumuturile de urgenţă, a declarat sâmbătă ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, după 10 ore de discuţii la Bruxelles.

Fondul Monetar Internaţional va contribui de asemenea la program, iar deţinătorii de obligaţiuni cu cea mai redusă prioritate la restituţie în caz de faliment ar putea suferi pierderi într-o aşa-numită procedură de bail-in, potrivit unui comunicat al miniştrilor.

Ministrul cipriot de Finanţe Michael Sarris a declarat că planul convenit este “cel mai puţin oneros” dintre variantele luate în calcul.

Taxa asupra depozitelor bancare va afecta atât economiile populaţiei cipriote, cât şi averea păstrată de ruşi în băncile din Cipru. Unele bancomate din ţară au rămas fără bani după ce ciprioţii s-au grăbit să-şi retragă depozitele.

Fondurile aferente taxei speciale au fost însă îngheţate imediat în conturi, a declarat Joerg Asmussen, membru în Consiliul Executiv al Băncii Centrale Europene.

Taxa va fi aplicată înainte de redeschiderea băncilor cipriote, închise luni pentru o sărbătoare naţională. Sarris a afirmat că transferurile electronice vor fi de asemenea limitate până marţi.

Preşedintele Nicos Anastasiades şi Parlamentul cipriot s-au angajat să valideze şi să ratifice de urgenţă acordul controversat, înainte de redeschiderea băncilor.

Pentru a supravieţui crizei şi pentru a evita falimentul sistemului bancar, Cipru are nevoie de 17 miliarde de euro. A negociat cu troika UE-FMI-Banca Mondială un împrumut de 10 miliarde, însoţit însă de o măsură excepţională, fără precedent în Uniunea Europeană: statul se obligă să preleveze (asemeni unei naţionalizări) un procent din TOATE depunerile bancare ale populaţiei.

Mai precis, 6,75% din  depozitele sub 100.000 Euro şi 9,9% pentru depozitele care depăşesc această sumă, deponenţii urmând să primească la schimb acţiuni.  Operaţiune care, după calculele oficialilor de la Nicosia, ar urma să aducă în visteria statului o sumă de 5,8 miliarde de euro. În plus, măsura ar urma să fie aplicată TUTUROR locuitorilor de pe insulă, deci inclusiv rezidenţilor străini care au depozite în băncile cipriote. La ora la care citiţi acest material se va fi terminat sesiunea de urgenţă a Parlamentului cipriot unde, începând cu ora 9.30, preşedintele a venit să explice şi să motiveze termenii acordului de la Bruxelles, dl. Anastasiades având în faţă deja opoziţia fermă a deputaţilor din partidul communist Akel (19 locuri din 56 ale Parleamentului) şi a celor din partidul socialist Ekel (5 locuri), precum şi o posibilă atitudine similară a celor din partidul Diko (8 locuri)…

Măsura propusă de preşedintele Anastasiades, conservator ales cu o covârşitoare majoritate de voturi, vine ca o lovitură teribilă credibilităţii şi aşa foarte şifonate a dreptei europene şi poate să marcheze una dintre cele mai răsunătoare înfrângeri înregistrate de un partid din familia PPE. Căci iată ce declara preşedintele Anastasiades imediat după anunţul victoriei sale în alegeri asupra contracandidatului său Stavros Malas, campion al politicii anti-austeritate:  “Perspectivele pe termen lung pentru Cipru sunt excelente şi suntem decişi să operăm modificările structural necesare. Avem acum nevoie doar de o mână de ajutor…Dorim să discutăm şi să cooperăm într-n mod fiabil cu partenerii noştri europeni pentru a ajunge cât mai rapid la un accord în privinţa planului de salvare care să protejeze grupurile vulnerabile de populaţie, coeziunea socială şi relaţiile paşnice pe piaţa muncii”. Iar prima măsură a fost cea de a-l numi în postul de ministru de finanţe pe Mihail Sarris, fost economist la Banca Mondială şi pe Christopher Pisarides (laureat al Premiului Nobel pentru economie în 2010) ca şef al grupului de consultanţi pe probleme economice al guvernului. Evident, două mişcări care urmau să credibilizeze demersul guvernului pentru a obţine condiţii cât mai favorabile pentru un împrumut despre care se ştia deja că era inevitabil.

Soluţia UE-FMI-Banca Mondială mai fusese evocată în trecut dar, în perioada precedentului guvern condus de comunişti, fusese pus pus în balanţă cu posibilitatea de a solicita Federaţiei Ruse suma necesară, cu evidentele implicaţii politice şi nu numai. Preşedintele Anastasiades (din 1997, şeful partidului de dreapta Disi) , care şi-a preluat atribuţiile pe 1 martie, se află sub o presiune enormă.  După o scădere de 2,3% a economiei în 2012, previziunile Comisiei Europene arată  că în acest an s-ar putea produce o nouă contracţie de 3,5%, fără şanse de reluare a creşterii până în 2016, în condiţiile unui şomaj care a atins 147%.  În plus, în luna iunie a acestui an ajunge la termen un alt împrumut în valoare de 1,4 miliarde de euro, iar bani de dat înapoi nu sunt. În această situaţie, aceasta a fost singura soluţie logică rămasă? Tehnic, este posibil să fie aşa. Politic, este o catastrofă, Uman, este o nedreptate uriaşă. Repercursiunile pot fi enorme căci până şi Bank of Cyprus a calificat deciziile luate la Bruxelles drept “dureroase şi surprinzătoare” afirmând că “este perfect de înţeles că opinia publică este neliniştită”. 

Context în care, pentru marţi, social-democratul Giorgios Lilikas (şi el candidat la alegerile prezidenţiale) a chemat la o mare manifestaţie populară împotriva măsurilor pe care le-a calificat drept anti-naţionale. “Ciprioţii au dat dlui Anastasiades un mandat puternic pentru a aplica programul său de reformă şi de a face ceea ce trebuie pentru a garanta stabilitatea economică şi bugetară” spunea Jose Manuel Barosso în mesajul prin care saluta victoria colegului său cipriot, obligat acum să creeze un precedent nu numai de nedorit, dar şi extrem de periculos, la nivelul zonei euro şi al întregii Uniuni Europene.

EU Prison

VEZI:


Categorii

Cipru, Criza datoriilor suverane, Criza mondiala, NEWS (STIRILE ZILEI), Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

28 Commentarii la “CIPRU in stare de soc, ingenuncheat in fata SANTAJULUI UE: “Acord de salvare” care arunca in aer economia. TAXA IMPUSA DEPOZITELOR BANCARE si BANCOMATE GOLITE MASIV (video)

  1. Pe lângă furtul banilor aflaţi în propietatea populaţiei din Cipru, rezidenţi şi nativi, se mai întâmplă ceva:

    “What’s just happened is the IMF has backed up, lauded, supported, and publicized, as if it were a victory, the taking of 10% of what really turns out to be 80% of Russian ‘black money.’ Russian ‘black money’ is KGB money, now in business. The leader of Russia (Putin) was a former KGB official. Whose money do you think they have taken? This is the biggest mistake the IMF could possibly have ever made.”

    http://kingworldnews.com/kingworldnews/KWN_DailyWeb/Entries/2013/3/16_Sinclair_-_One_Of_The_Most_Important_Events_In_History_%26_Gold.html

    Întrebare, greşeala este voită?

    PS:

    “Levying a 10% charge on investors is barbarian, interventionist and more Soviet than the Soviet Union!”

    http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-21814325

    Angela Merkel spune:
    http://www.youtube.com/watch?v=vQAO3kGQORc

  2. Din nefericire situatia este foarte trista aici. Cand se vor deschide bancile marti (asta daca nu cumva se va amana deschiderea asa cum s-a anuntat pe la TV pana miercuri) lumea va da buzna sa faca retrageri masive, in special rezidentii care cel mai probabil intr-un timp relativ scurt vor parasi insula.
    Impactul va fi unul dezastruos….decizia luata este o mare tampenie care va avea repercursiuni greu de imaginat. Ce sa zic…Grecia a scapat mai usor sa zicem ca aveau ce fura: aur, gaze, etc. Cipru nu are absolut nimic in afara de turim si finante..asa ca…

  3. Conform purtatorului de cuvant Christos Stylianides delegatia cipriota a fost supusa unei presiuni enorme in timpul negocierilor cand Schaeuble si Lagarde au cerut initial o taiere de 40% a depozitelor. Marul discordiei a fost faptul ca Germania nu vroia sa salveze depozitele rusilor (se stie bine ca rusii au depozitate sume foarte mari in bancile din cipru).

  4. http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/bogatiile-rusesti-risca-sa-distruga-ciprul-296383.html

    Ciprioţii se înghesuie de două zile la bancomate pentru a-şi retrage banii din bănci după anunţul-şoc făcut vineri privind un plan de salvare a Ciprului convenit împreună cu UE şi FMI, care prevede taxarea excepţională a depozitelor bancare. Deşi planul ţinteşte vastele depozite ale cetăţenilor ruşi, specialiştii vorbesc despre un dezastru similar cu falimentul băncii Lehman Brothers, care va afecta credibilitatea sistemului bancar european.

    Pentru cine a urmărit declaraţiile venite în ultimele luni de la Berlin, care a cerut rezidenţilor ruşi din Cipru să contribuie la planul de salvare a sistemului bancar al insulei, acordul de vineri de la Bruxelles nu ar fi trebuit să fie o surpriză. Ciprul este obiectul unui experiment fără precedent al cărui final se anunţă pe cât de impredictibil, pe atât de periculos. Astfel, din suma de 17 miliarde de euro necesară salvării sistemului bancar cipriot, 10 miliarde ar urma să vină de la Uniunea Europeană, 1 miliard de la FMI şi şase miliarde ar urma să fie strânşi prin aplicarea unei taxe excepţionale de 6,7% asupra depozitelor bancare de sub 100.000 de euro şi de 9,9% asupra depozitelor mai mari de 100.000 de euro, în condiţiile în care Cipru este un paradis fiscal unde se percepe o taxă de 0,2% asupra depozitelor bancare, iar depozitele de până la 100.000 de euro sunt asigurate de stat.

    Ţinta acestei taxe o reprezintă, în primul rând, banii ruşilor. Ciprul a devenit în ultimii 20 de ani destinaţia preferată pentru banii miliardarilor ruşi, care au găsit în sistemul bancar cipriot nu numai un refugiu prietenos pentru sume, de multe ori de provenienţă dubioasă, dar şi o maşină eficientă de spălare a banilor proveniţi din activităţi criminale. Potrivit unui raport al serviciilor secrete germane publicat de revista Der Spiegel la sfârşitul anului trecut, ruşii au depozitat în Cipru aproximativ 26 de miliarde de euro, iar băncile cipriote sunt placa turnantă a spălării banilor mafiilor ruseşti. Băncile din Cipru au început să aibă probleme în momentul în care au realizat că au investit masiv în bonduri greceşti care s-au dovedit lipsite de valoare şi acum sunt în criză de lichiditate şi au nevoie de bani europeni. Ideea venită de la Berlin a fost să îi oblige pe ruşi să împartă povara. Problema este că planul ar putea merge extrem de prost.

    După ce au golit bancomatele de pe insulă, furia ciprioţilor a crescut tot mai mult, iar la posturile de televiziune se vorbeşte tot mai mult despre “trădare”. Parlamentul, care trebuia să aprobe ieri în regim de urgenţă planul de salvare convenit vineri, şi-a amânat pentru astăzi şedinţa, iar preşedintele Nicos Anastasiades a renunţat şi el la discursul pe care dorea să-l adreseze naţiunii. Partidul său de centru-dreapta nu deţine decât 20 din cele 56 de fotolii ale Parlamentului şi după reacţia populaţiei nu mai este sigur că va obţine sprijinul celorlalte partide.

    Analiştii financiari ai Forbes au criticat în termeni extrem de duri planul de salvare, pe care l-au comparat cu falimentul Lehman Brothers. În opinia lor, taxa extraordinară impusă băncilor cipriote subminează unul din pilonii stabilităţii bancare – garanţiile de stat ale depozitelor – şi avertizează că din momentul în care depo-nenţii nu vor mai fi siguri că banii lor sunt asiguraţi, unda de şoc a neîncrederii se poate propaga în toată Uniunea Europeană. Mizele sunt uriaşe şi, cum scria ieri presa germană, responsabilii de la Berlin îşi rod unghiile în aşteptarea deznodământului.

  5. Această manevră nu se putea face fără ştirea Rusiei şi a acceptului direct a lui Putin. E surpriză pentru noi, dar pentru cercurile informate cu siguranţă nu este. De pildă:
    http://imrussia.org/en/politics/397-putin-tries-to-bring-the-money-home

    A “deoffshorization” campaign championed by Vladimir Putin is simultaneously designed to demonstrate a fight against corruption and to protect Kremlin allies who could become vulnerable in the West in the wake of the Magnitsky Act. (…)

    In Cyprus, a preferred haven, approximately 40,000 shell companies with connections to Russia hold an estimated $8–$35 billion in deposits, much of which are proceeds from criminal activity. In his December address, Putin called for a drive to repatriate Russian capital that had been funneled to offshore jurisdictions—a process he called “deoffshorization.” Shortly thereafter, the Duma passed in its first reading a tough bill that that would provide fines of up to 10 million rubles and jail terms of up to five years for government employees who do not give up their foreign bank accounts, property or stock holdings. The bill would allow officials to have financial assets abroad only to pay for education or medical treatment.
    (…)
    According to the Financial Times, Putin has taken certain steps that indicate that Cyprus will be excluded from his anti-corruption and asset repatriation campaign. At the February 15 meeting of G20 finance ministers in Moscow, Putin urged participants to help Cyprus cope with its budget problems; this request, however, was spurned by Germany, which wants to limit Russian money-laundering inside the euro zone. In January, the Cypriot Finance Ministry announced that Russia had quietly removed the island from a blacklist of locales in which to avoid investing.

    Pentru Rusia nu este neapărat un lucru rău, pierderea a 10% din capitalul negru. Putin nu avea instrumente de a aduce banii murdari înapoi în Rusia şi se pare că doreşte ca verticala puterii să se manifeste asupra oricărei aspect societal, inclusiv al criminalităţii şi resurselor sale.

    Nu reuşesc să înţeleg ce doreşte germania să facă, altceva decât să arunce euro şi balcanii în aer, deoarece pentru UE, o eventuală naţionalizare pe model spaniol a băncilor cipriote era infinit mai puţin periculos decât acest jaf.

    În orice caz, faptul că s-a apelat inclusiv la depozitele garantate de stat arată clar că, în realitate, se urmăreşte provocarea unei stări de panică, mult mai dăunătoare decât cele 6 miliarde de euro câştigaţi pe această cale. Sunt curios să aflu ce procent din aceşti bani provin de la depozitele garantate. În orice caz, având în vedere că Banca Central Europeană are prostul obicei să tipărească euro pe modelul Fed sau Adrian copilul minune (fără numă, fără număr!) şi că a făcut şi paradă de acest lucru, în vederea liniştirii pieţelor, sau că europenii au pompat peste 200 de miliarde de euro într-o grecie evident falimentară, nu poate fi explicată zgârcenia lor cu privire la cele 6 miliarde. Adică cele 10 miliarde credit puse la dispoziţie e limita superioară a BCE sau cum?

    Nu reuşesc să găsesc alt motiv pentru această măsură decât cele ale creării de turbulenţe majore în sistemul bancar european şi de cutremure geopolitice în Balcani.

  6. http://rt.com/business/cyprus-bailout-bank-tax-deposits-401/
    Cyprus may raise deposit levy to 12.5% for large accounts – report

    În mod cert se doreşte panică la nivel european! Să urmărim efectele, amintindu-ne de doctrina şocului, descrisă de doamna Klein.
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2012/06/01/doctrina-socului-documentar/

  7. Probabil că totul va rămâne la nivel local, în Cipru, dar că se va mediatiza intens tragedia ciprioţilor. Nu de alta, dar să ştim şi noi ce să facem dacă se repetă scenariul.

  8. Lumea disperata in Cipru nu va mai avea incredere in banci, isi vor lichida conturile destui oameni incat ele sa nu mai aiba lichiditati, ele vor intra in insolventa.

    Apoi oamenii din alte tari, constienti de ce inseamna legea precedentului isi vor lua masuri de precautie si vor retrage deasemenea ce au, observand ca garantat de stat e asemenea unei taxe de protectie platite unui smecheras de rand ( da-mi bani sa nu te bat eu, nu ca te-as apara de altii ).

    Scopul final ? Probabil destabilizarea completa a actualului sistem financiar bancar de pretutindeni, ca apoi sa fie schimbat cu mult doritii lor bani virtuali si scoaterea definitiva din uz a banilor fizici.

  9. Mi-a zis mie un lucrator la banca odata… ca de ce nu tin bani la banca, salariu etc. I-am spus, pentru ca nu am nici un motiv, nicidecum vreun avantaj. Si-mi zice iar: dar nu pentru avantaje trebuie tinuti banii la banca, ci pentru siguranta!
    Sa le-o zica acum si cipriotilor!

  10. Pingback: Ahriepiscopul Ciprului, Hristostom: TARA AR TREBUI SA IASA DIN ZONA EURO "DE INDATA CE AR PUTEA"/ Taxa pe depozite: EXPERIMENT PENTRU DECLANSAREA PANICII BANCARE? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  11. @Utzu:

    mi se pare destul de clar ca dedesubturile miscarii au de-a face mai degraba cu banii rusilor din Cipru decat cu orice altceva. Mai ales daca citim printre randuri.

    ECONOMIST: The Cyprus Bailout Is An ‘Unfair’ Short-Sighted Failure, And Makes No Strategic Sense
    http://www.businessinsider.com/economist-slams-the-cyprus-bailout-2013-3

    Deci, din punct de vedere al crizei, o miscare nu numai fara sens dar extrem de periculoasa datorita potentialului de “contagiune”. Totul se rezuma acum la modul in care aceste manevre si efectele lor, mai ales, vor fi gestionate.
    Mi se pare ca, la un anumit nivel, increderea in banci nu va mai fi la fel ca pana acum, pentru multa vreme. Probabil se vor lua masuri in sensul cresterii increderii dar oricum, va mai curge multa apa pe Dunare pana se va restabili increderea in banci.

    Altfel, ar fi util de citit acest articol, pentru a intelege ca intre Rusia (Putin) si Germania (Merkel) exista o oarecare sinergie a faptelor. Problema o constituiau banii murdari, detinuti de rusi, din offshore-urile cipriote. Spalarea de bani nu mai convenea nici Putineaqului, nici nemtilor.

    Vezi aici, articol proaspat venit prin tuburile internetzilor:

    A reminder for everyone shocked by the terms of Cyprus’ bailout this weekend — back in November German paper Der Speigel leaked a German intelligence report that said a bailout of Cyprus’ banks would be a bailout for Russian oligarchs and mafiosi that take advantage of the island’s lax immigration laws to keep money there.
    The report was a huge hint that German politicians (and the troika officials that were privy to the study) were going to give a Cypriot bank bailout special consideration. It was filed by Germany’s international spy agency, the Bundesnachrichtendienst (BND).

    sursa: http://www.businessinsider.com/leaked-german-report-on-cyprus-bailout-2013-3

    Sigur, nimanui in Cipru nu i-a convenit solutia aleasa de marile putori insa ce puteau face in fata santajului nemilos…
    Ca idee, sa observam ca si rusii (via Gazprom) venisera cu o alternativa: bani contra concesionarea resurselor insulei, oferta refuzata de ciprioti.

  12. @Alin-7
    De acord apropo de sinergia Rusia-Germania, oricum Germania nu ar intreprinde actiuni agresive la adresa rusilor (a “mafiotilor” rusi, in acest caz) fara unda verde de la Kremlin, caci nu ar risca sa se antagonizeze cu Moscova lui Putin.

    Oricum, acum cred ca e clar pentru toata lumea ca UE este un vehicul de promovare a intereselor nationale ale celor mari, al Germaniei prin excelenta. Doar noi ne param unul pe altul la Bruxelles, altii nu sunt asa de schizofrenici si-si trag spuza (bine, e o discutie separata despre asta; la fel despre cum n-am fost noi in stare sa discutam cu Germania decat de pe pozitii extreme – ba cu ifose prostesti, ba cu umilinta nejustificata). Dar e siderant la ce s-a ajuns, echivalez tratamentul aplicat Ciprului cu un scuipat in fata. Ca sa nu mai zic de calcarea in picioare in Cipru a garantarii celor 100.000 de euro – “anything goes”, nu exista nici o piedica, fie ea legala, in fata tavalugului, atunci cand se declanseaza. Si ei sunt “mai buni” decat noi, sunt in Euro. Asta ca sa nu ne miram de cum suntem (si vom fi) tratati. Au cam cazut mastile, asa incat chiar si analisti care reflecta anumite grupuri de interese sunt nevoiti sa recunoasca fatis intoarcerea la clasica geopolitica, acum jucata cu alte arme http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/a-fi-nu-zona-euro-reintoarcerea-geopoliticii-1_5141e94700f5182b85093348/index.html (Daianu: Adâncirea integrării nu se poate face împotriva cetăţenilor, în cele din urmă).

  13. @utzu
    Foarte interesante aprecierile despre Rusia-Germania (de acord cu dvs in cea mai mare parte). Nu vad un interes special al Germaniei in destabilizarea Balcanilor in acest moment, cred ca inca lasa sa se coaca independenta Kosovo nitel, cu roadele pe care le-am vazut – recunoasterea treptata de catre Serbia a independentei. As zice ca e vorba mai mult de aratat pisica in UE si a stabili regulile jocului. Implicatiile posibilului “precedent Cipru” sunt imense. E adevarat, se pare ca Germania nu are probleme cu seismele din sistemul bancar daca sunt generate si controlate de ea. Iarasi mi se pare foarte interesant cum situatia financiara in care anumite state europene se afla e folosita pentru a le culpabiliza si a le neutraliza vocea pe alte subiecte – ca, deh, daca ai bube in cap (ca asa se zicea cand aveai dosar…), iti mai permiti sa ridici vocea sa deranjeti luminatii lideri europeni, care si asa transpira pentru “binele” tau? E o culpabilizare grozava “à la” political corectness. Eu asa as vedea astfel de evolutii. Rusia foloseste regiunile separatiste (Transnistria, Abhazia etc) pentru a cotrola spatiul sau adiacent si a proiecta putere, UE (iarasi, a se citi Germania/Franta..) foloseste parghiile financiare si problemele financiare ale anumitor state membre cam in aceleasi scopuri. Despre confluenta intereselor UE-Turciei-Rusiei in Cipru se poate scrie un volum. Ramane de vazut in ce masura e o evolutie care sa tina Turcia in sah sau, din contra, ii dau apa la moara pentru intarirea influentei in regiune. Cipru e un butoi cu pulbere in sine si fara sa ne referim la influenta Balcanilor si nu prea cred ca cei care au discutat solutia asta pentru Cipru isi dau seama de toate implicatiile..

  14. pai si adica astia aplica procentul la sold ori la dobanda? deci daca un cipriot are 100 000 de euro depozit , statul ii ia cu japca 10 000 de euro???? Mi se pare exagerat adica e mai crancen decat un jaf armat Nu cred ca are cum legal vorbind decat daca vor sa inceapa un mic razboi civil populatie contra lucratori bancari. Sau e vb de 10% din dobanda aferenta celor 100 000 de euro?

  15. http://www.presseurop.eu/ro/content/article/3553831-planul-de-salvare-care-ne-va-ucide?xtor=RSS-9

    Sub constrângere

    Germania şi liderii Eurogrupului au optat pentru această nebunie, calculând că Cipru este prea mic şi neimportant pentru ca o tăiere din depozitele bancare să cauzeze contagierea zonei euro [o taxă de 6,75% va fi impusă pe depozitele sub 100 000 de euro, şi de 9,9% pe depozitele peste această limită].

    Bineînţeles, pieţele ar putea vedea decizia diferit, poate nu încă de la deschidere, luni, dar peste câteva săptămâni, devenind evident că nici măcar depozitele din băncile europene nu sunt scutite de raidurile Eurogrupului.

    Este clar din declaraţiile făcute că Anastasiades a fost şantajat pentru această “contribuţie solidară”, după cum a fost numită în mod eufemistic. Dacă el nu ar acceptat-o, Banca Centrală Europeană nu ar oferi Emergency Liquidity Assistance [ajutorare prin injectare de lichidităţi] pentru băncile cipriote, după termenul limită din 21 martie (a fost extins cu două luni în ianuarie) şi băncile ar fi intrat în colaps în aceeaşi zi, cu oamenii pierzând părţi mult mai importante din depozitele lor decât cele 10% care vor fi luate acum.

    Alternativa ar fi fost colapsul

    Ce alternativă ar fi avut Anastasiades? Este greu de spus, având în vedere presiunea exercitată pentru a se ajunge la o înţelegere politică până vinerea trecută. Toate indiciile arată că partenerii UE au luat decizia în prealabil, şi de aceea au programat vineri noaptea întâlnirea Eurogrup pentru a discuta planul de salvare. Băncile cipriote sunt închise timp de trei zile [este sărbătoare, luni, 18 martie], în timpul cărora toate măsurile vizând depozitele ar putea fi luate, iar băncile ar putea redeschide normal marţi.

    Un deputat s-a întrebat sâmbătă [16 martie] dacă ar fi mai bine să permită celor două bănci care au cerut injectare de lichidități de la BCE să intre în faliment decât să accepte aceste tăieri. Dar problema nu s-ar limita la aceste două bănci pentru că există o inter-dependenţă printre bănci şi panica bancară s-ar răspândi la toate.

    Acesta este principalul argument al lui Anastasiades pentru a explica de ce a acceptat să se ia din depozite. Alternativa ar fi fost colapsul băncilor, falimentarea statului şi ieşirea din zona euro.

    În aceste circumstanţe preşedintele a optat pentru cel mai mic rău, chiar dacă ne îndoim că mulţi oameni îl vor aprecia pentru asta. Într-adevăr, UE a oferit “un pachet de salvare” care este proiectat mai degrabă să distrugă decât să salveze ce a mai rămas din economia Ciprului.

  16. @ Laura:

    Chiar pe depozit, nu pe dobanda.

  17. cateva spicuiri din presa internationala pe care am pus mana:

    Ministrul finlandez de finante, Jutta Urpilainen: “cred ca acesta este cel mai dur pachet din zona euro.”

    Handelsblatt (ziar german): critica lipsa de distinctie in cadrul acestei masuri intre bogati si saraci; “inghetand conturile, UE si-a incalcat propriile reguli”

    La Stampa, ANT 1 (Grecia) si SZ (Germania): pentru prima data Europa a incalcat un tabu atacand economisirile individuale; SZ: introducerea unei taxe obligatorii este incorecta si produsul unei viziuni limitate, iar programul este de neinteles, mai ales tinand cont ca Ciprul isi poate plati datoriile.

    Hamburger Adendblatt: este criticat faptul ca sistemul “prea liberal” foloseste acum exproprierea

    The Times: un risc urias si un precedent negativ

    The Guardian: toti cei ce tin bani in banci in Europa vor fi infricosati si se vor intreba daca ce s-a petrecut in Cipru se poate intampla si in propriile lor tari

    The Daily Telegraph: citeaza un raport al Barclays care arata ca taxele pe depuneri au reprezentat un avertisment asupra modalitatii in care operatiunile de salvare (bailouts) sunt gestionate

    WSJE: crede ca eurozona se indreapta spre o zona crepusculara, temandu-se ca urmarile noii taxe vor fi adancirea crizei sistemice

    In Cehia, ziarele vorbesc de posibilitatea ca exemplul Ciprului sa devina un model dupa care UE sa gestioneze statele insolvente

    Pe de alta parte, Libèration aminteste ca, desi noua taxa este ridicata, dobanzile utilizate de bancile cipriote sunt mari (3,2 – 9,5%), asa ca noua taxa nu ar reprezenta decat (sic!) poprirea dobanzii pe 1-2 ani

  18. Deci cum sa faci asa ceva? Cum sa GARANTEZI o suma, ca stat, si pe urma sa actionezi ca si cum nu ar fi garantata si sa iei cu japca din banii oamenilor? Ce garantie de stat mai este aceea? S-a compromis complet in acest caz notiunea de ‘garantie de stat’, iar asta nu poate decat sa scada mult incredera europenilor in siguranta banilor lor din bancile europene. Daca ai un contract semnat cu banca, acesta ar trebui respectat, probabil ei se prevaleaza de o clauza de forta majora, dar cipriotii ar trebui sa apeleze la instantele judecatoresti, sa-si dea propriul guvern in judecata, banuiesc ca Justitia la ei e separata de puterea guvernamentala… si atunci daca s-ar da o hotarare judecatoreasca care ar da dreptate cetatenilor, ce s-ar intampla?

    Aceasta masura nu face decat sa afeteze increderea in sistemul bancar iar asta poate duce rapid la prabusirea economiei Ciprului, dar si a bancilor cipriote, pt. ca multi se vor grabi sa isi retraga economiile din bancile din acea tara (si pe termen lung poate in intreaga Europa). Iar pe langa asta exista si riscul ca moneda Euro, care si asa nu statea bine, sa se prabuseasca, si de aici economia multor tari europene. E foarte posibl sa se declanseze un efect de domino, care sa se intoarca impotriva celor care au luat aceasta decizie, urmand a fi afectate inclusiv tarile puternice ale Europei. M-as putea gandi la un scenariu pus la cale pentru a distruge moneda Euro si intrega economie europeana… In orice caz este o masura extrem de grava, ce atenteaza si la democratie si la proprietatea privata. Este o hotie patronata de functionarii UE. Ce sa ne mai miram de Basescu cu cei 25% ai lui, nu mai suntem liberi de mult si surubul se va strange din ce in ce mai mult.

    Pe langa asta masura este una cat se poate de comunista, prin atentarea la proprietatea privata, fie ea aflata intr-o banca. Banca, prin definitie, este obligata sa aibe grija de banii cetatenilor, taxele si comisioanele pe care le impun si pentru aceasta se platesc… Ori acum, cu mecanismul acesta european, prin care bancile sunt controlate de la centru si depind de decizia unor functionari, putandu-se impune peste noapte taxe oricat de mari pe banii depunatorilor, daca asa se hotaraste de la centru, bancile isi pierd efectiv credibilitatea si nu mai prezinta nicio siguranta pentru nimeni, asadar este si o lovitura data bancilor, nu doar clientilor, intrucat vor ramane fara lichiditati dupa ce acestia isi vor retrage masiv economiile, si vor intra in faliment. Este o nebunie ce se intampla si ce masuri au ajuns sa ia cei care detin puterea in UE.

  19. Decat sa le ia 10% din depozit, mai bine le-ar creste taxele. Toti miliardari Europei s-au refugiat cu economiile in Cipru, datorita taxelor mici.

  20. Pingback: CIPRU SPUNE PAS DIKTATULUI EUROPEAN. Parlamentul a decis RESPINGEREA TAXEI pe depozitele bancare - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Pingback: Cunoscutul duhovnic grec NECTARIE vede legatura intre DEMISIA PAPEI BENEDICT, NOUL PAPA SI IMPLINIREA APOCALIPSEI sub ochii nostri: "Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul RAZBOI IMPOTRIVA CRESTINILOR!" (video) - Razboi întru Cuvânt - Reco
  22. Pingback: Cunoscutul duhovnic grec NECTARIE vede legatura intre DEMISIA PAPEI BENEDICT, NOUL PAPA SI IMPLINIREA APOCALIPSEI sub ochii nostri: "Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul RAZBOI IMPOTRIVA CRESTINILOR!" (video) - Razboi întru Cuvânt - Reco
  23. Pingback: Arhiepiscopul Hrisostom al CIPRULUI cere DEMISIA ministrului de finante, a guvernatorului BANCII NATIONALE si IESIREA DIN UE/ Mitropolitul Neofit critica EUROCRATIA MERKELIANA/ Propaganda germana in PRESA ROMANEASCA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  24. Pingback: PARINTELE ELPIDIE despre formele CELUI DE-AL TREILEA RAZBOI MONDIAL, RELIGIA UNICA si PREGATIREA DUHOVNICEASCA (Omilia din 27.03.2013 - video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: Cunoscutul duhovnic grec NECTARIE vede legatura intre DEMISIA PAPEI BENEDICT, NOUL PAPA SI IMPLINIREA APOCALIPSEI sub ochii nostri: "Sa ne pregatim duhovniceste pentru ultimul RAZBOI IMPOTRIVA CRESTINILOR!" (video) - Razboi întru Cuvânt - Reco
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Stirile zilei

Carti

Documentare