Mega-congres UDMR cu obiectivul asumat al AUTONOMIEI SECUIMII. Kelemen Hunor: eliminarea “STATULUI NATIONAL” nu e negociabila. Ponta da de inteles ca va face COMPROMIS pe ARTICOLUL 1 DIN CONSTITUTIE

• Mediafax:

Kelemen: Scoaterea sintagmei “naţional” din articolul 1 din Constituţie nu este negociabilă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la finalul Congresului Uniunii de la Miercurea Ciuc, că propunerea formaţiunii de scoatere a sintagmei “naţional” din articolul 1 din Constituţie “nu este negociabilă”. Întrebat sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, dacă pentru UDMR este negociabilă propunerea de scoatere a sintagmei “naţional” din articolul 1 al Constituţiei, Kelemen Hunor a răspuns negativ.

“Nu vom negocia prin televiziuni, prin mass-media. Am recepţionat toate mesajele. Nu este negociabilă”, a spus liderul UDMR.

Premierul Victor Ponta le-a spus, sâmbătă, delegaţilor UDMR la Congresul Uniunii, că modificarea articolului 1 din Constituţie va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentară, dar că împreună pot găsi formula care să le garanteze maghiarilor că sunt parte a naţiunii.

“Cred că la modificare constituţională putem găsi acea formulă care să vă garanteze şi dumneavoastră că sunteţi o parte a naţiunii, o parte legitimă a acestei ţări şi că asta e ţara dumneavoastră, cum e a tuturor românilor”, a mai spus premierul Ponta.

Peste o mie de persoane au participat, sâmbătă, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii. Printre participanţi s-au numărat peste 770 de delegaţi ai filialelor teritoriale şi liderii principalelor partide din România şi Ungaria. La congres au participat, ca invitaţi, şi preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, precum şi politicieni din Ungaria.

Potrivit unui document adoptat sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială.

“Recomandăm o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială. Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional. Consemnarea caracterului naţional al statului în Constituţie este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor creanţe îndreptăţite ale minorităţilor. Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918″, se arată în documentul citat.

Cel mai mare congres din istoria UDMR – Ponta: Îmi pare rău că nu suntem la guvernare împreună, aşa cum ar fi trebuit. DOCUMENTELE adoptate de Uniune – FOTO

Congresul UDMR, la care au participat peste o mie de persoane, printre care premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, şeful PDL, Vasile Blaga, şi cel al Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a aprobat modificarea Statutului Uniunii, astfel încât să se permită înfiinţarea, în premieră pentru formaţiune, a organizaţiei de femei, alegerile pentru aceasta urmând să aibă loc până la sfârşitul lunii septembrie. Premierul Victor Ponta a declarat că îi pare rău că Uniunea nu este acum la guvernare, “aşa cum ar fi trebuit să fie”, el adăugând că deciziile politice nu urmează întotdeauna calea cea mai înţeleaptă.

UPDATE: UDMR vrea, prin programul “Secuimea Capitală Culturală Europeană”, poziţionarea în context european

UDMR vrea promovarea “năzuinţelor din secuime” la nivel internaţional şi susţine poziţionarea regiunii secuieşti în context european, prin programul “Secuimea Capitală Culturală Europeană”.

Potrivit unui document intitulat “Secuime conştientă, puternică” şi adoptat, sâmbătă, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, obiectivul Uniunii este ca autonomia din secuime să ajungă în centrul dezbaterii sociale privind această regiune.

“Obiectivul nostru este ca problemele practice legate de autorităţile locale şi autonomia din secuime să ajungă în centrul dezbaterii sociale privind această regiune. În viitor, vor fi importante campaniile sociale intense organizate pentru sensibilizarea societăţii majoritare faţă de acceptarea conceptului şi conţinutului autonomiei, pentru demolarea preconcepţiilor şi imaginilor false ataşate de secuime. Trebuie să promovăm năzuinţele din secuime la nivel internaţional, iar pentru realizarea obiectivelor noastre avem nevoie de sprijinul unor foruri internaţionale. Este importantă întărirea instituţiilor vitale păstrării identităţii comunităţii noastre: revitalizarea reţelelor de case de cultură, sprijinul bisericilor şi al organizaţiilor neguvernamentale, programele de protecţie a monumentelor şi orice eveniment cultural menit să păstreze identitatea culturală a regiunii, dar să poziţioneze regiunea în context european, de exemplu programul Secuimea Capitală Culturală Europeană”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR au menţionat că sunt conştienţi de faptul că obiectivul autonomiei regiunii secuimii nu va oferi rezultate pe termen scurt, motiv pentru care trebuie continuate eforturile pentru a determina secuimea ca o regiune de dezvoltare distinctă, “pentru a introduce limba maghiară ca limbă oficială în această regiune, pentru a asigura utilizarea simbolurilor naţionale în secuime, pentru implementarea principiului reprezentării etnice proporţionale în administraţia publică, cu accent special pe instituţii controlate de către ministere, pe poliţie şi armată”.

“Ambiţiile secuimii în direcţia emancipării sociale şi economice au subliniat identitatea specifică a regiunii şi au generat în societatea maghiară din Transilvania solidaritate faţă de regiunea cu condiţii mai nefavorabile şi o responsabilitate accentuată faţă de sarcinile asumate la nivelul întregii comunităţi maghiare din România”, se mai arată în documentul citat.

UDMR susţine că trebuie continuate programele de dezvoltare menite să îmbunătăţească infrastructura şi mediul economic din secuime, precizând că cele mai importante posibilităţi pentru dezvoltare sunt în domeniul sprijinului întreprinderilor mici şi mijlocii, al produselor cu valoare adăugată ridicată, al industriei energiei regenerabile, al industriei wellness şi al turismului cultural.

“De importanţă egală este totodată dezvoltarea domeniului agrar, al industriei alimentare şi al industriei forestiere, dar şi investiţiile în resurse umane prin asigurarea calităţii educaţiei publice şi a educaţiei profesionale, extinderea programelor academice ale universităţilor din secuime”, se mai arată în documentul adoptat de Congresul UDMR.

La Congresul UDMR desfăşurat, sâmbătă, la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, în prezenţa a peste o mie de persoane, au mai fost adoptate şi alte documente. Astfel, UDMR respinge atacurile repetate la adresa comunităţii maghiare, considerând că aceste incidente “sunt părţi ale unui proces armonizat menit să obstrucţioneze ambiţiile sale naţionale, dezvoltarea comunităţii şi emanciparea ei”, se arată într-un alt document adoptat, sâmbătă, la Congres.

“UDMR respinge atacurile repetate la adresa comunităţii maghiare. În ultima perioadă constatăm o răspândire a atacurilor împotriva comunităţii noastre, cum sunt încercarea de suspendare a restiturii Colegiului «Szekely Miko», încercarea îndepărtării simbolurilor noastre comunitare în mai multe localităţi din secuime, amânarea constituirii facultăţii maghiare de la UMF Târgu Mureş sau denigrarea unor funcţionari publici maghiari în baza unor acuzaţii nefondate. Suntem convinşi că toate aceste incidente sunt părţi ale unui proces armonizat menit să obstrucţioneze ambiţiile noastre naţionale, dezvoltarea comunităţii şi emanciparea ei. UDMR va apăra instituţiile sale, conducătorii noştri şi orice persoană de etnie maghiară care doreşte să îşi exercite drepturile naţionale, garantate prin lege. Respingem orice încercare de a intimida membrii comunităţii noastre şi de a-i îndepărta din lupta pentru năzuinţele noastre naţionale”, se menţionează în documentul citat.

De asemenea, la Congresul UDMR a fost adoptat un document în care se susţine că Guvernul USL nu a elaborat şi nu a implementat anul trecut măsuri de revigorare economică şi reducere a cheltuielilor bugetare, Uniunea propunând zece soluţii care ar duce România la ieşirea din criza economică.

Potrivit documentui intitulat “Noi locuri de muncă pentru creştenere sustenabilă: Pachetul UDMR pentru revigorarea economiei“, Uniunea solicită dezbaterea reală în Parlament a modificării Codului Fiscal, “cu obiectivul de a alcătui o reglementare mai simplă şi mai echitabilă”, recomandă reintroducerea TVA de 19 la sută şi reducerea contribuţiilor sociale cu 6 puncte procentuale, o reducere de 3,5 la sută pentru angajator şi 2,5 la sută pentru angajat. De asemenea, solicită păstrarea cotei unice de impozitare de 16 la sută în domeniul impozitelor pe venit şi profit şi susţine creşterea veniturilor bugetului central prin reducerea drastică a evaziunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare – contracararea economiei informale. Totodată, UDMR susţine ca sectoarele pilot ale creşterii economice să fie prioritare, acestea fiind, pe termen mediu, agricultura şi industria alimentară, dezvoltarea infrastructurii şi sectorul energetic.

Într-un alt document adoptat sâmbătă, se arată că UDMR consideră că o continuitate a prezenţei sale în Parlamentul European este “un obiectiv primordial”, iar o reprezentare puternică la Bruxelles va asigura realizarea obiectivelor europene ale comunităţii maghiare şi prosperitatea Transilvaniei.

UPDATE – UDMR: Sprijinim reforma administrativă dacă e precedată de reorganizarea regiunilor în unele mai mici

UDMR va sprijini o eventuală reformă administrativă doar cu condiţia ca aceasta să fie precedată de reorganizarea regiunilor actuale de dezvoltare în regiuni mai mici, naturale, cu o coeziune internă reală.

Potrivit unui document adoptat, sâmbătă, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, şi intitulat “Regiuni mai mici, mai eficiente”, instrumentarea reformei administrative din România bazată pe regiuni greşit definite şi pe un sistem instituţional aferent ineficient “ar fi dovada unei grave iresponsabilităţi”.

“Considerăm că instrumentarea reformei administrative din România bazată pe regiuni greşit definite şi pe un sistem instituţional aferent ineficient ar fi dovada unei grave iresponsabilităţi. Transformarea regiunilor de dezvoltare greşit determinate în unităţi administrative şi întărirea unui sistem instituţional neprofesional nu poate îndrepta eşecul politicii de dezvoltare din România ci, din contră, implementarea unei asemenea concepţii ar agrava problemele existente. Vom sprijini o eventuală reformă administrativă doar cu condiţia ca ea să fie precedată de reorganizarea regiunilor actuale de dezvoltare în regiuni mai mici, naturale, cu o coeziune internă reală”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR au subliniat că resping orice intenţie de a reduce competenţele judeţelor actuale, de a recentraliza la nivel regional instituţiile deconcentrate, funcţionale la nivel judeţean în prezent. “În opinia noastră, introducerea unui nou nivel administrativ între judeţe şi Guvern, adică constituirea unui nivel administrativ regional, ar extinde birocraţia deja excesivă şi ar încetini integrarea europeană a României”, se mai arată în document.

În acest context al discuţiilor despre regionalizare, UDMR consideră necesară constituirea regiunilor de dezvoltare din secuime şi Partium, posibilitate permisă de Uniunea Europeană, “acestea fiind mijloacele supravieţuirii şi dezvoltării comunităţii maghiare din România”. “Orice reorganizare administrativă sau economică din România trebuie să respecte, pe lângă interese economice, considerente istorice şi etnice”, se subliniază în documentul adoptat de Congresul UDMR.

Propunerile UDMR pentru revizuirea Constituţiei: Clauză de reglementare a autonomiei culturale şi regiuni cu statut special

Participanţii la Congresul UDMR au adoptat un document cu propunerile Uniunii pentru revizuirea Constituţiei, în care se recomandă o clauză care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special.

Potrivit documentului adoptat, sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială.

“Recomandăm o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială. Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional. Consemnarea caracterului naţional al statului în Constituţie este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor creanţe îndreptăţite ale minorităţilor. Recomandăm totodată ca legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918″, se arată în documentul citat.

De asemenea, UDMR recomandă folosirea liberă a simbolurilor naţionale şi specifice comunităţilor, considerând că orice limitare a acestora “reprezintă o încălcare a normelor şi exerciţiului internaţional în domeniul drepturilor omului şi a valorilor europene”.

“Avem nevoie de o Constituţie care să includă valorile comunităţii noastre maghiare. Suntem convinşi de faptul că relaţia interetnică bazată pe egalitate lingvistică, culturală, religioasă şi naţională este interesul întregii societăţi din România, iar Constituţia trebuie să garanteze acest fapt. Este important ca modificarea Constituţiei să aibă un veritabil sens şi ca procesul să nu rămână doar o încercare de a ne adapta unor aşteptări externe. Pe de altă parte, trebuie să evităm orice intenţie din partea coaliţiei de guvernare, cu o majoritate de peste două treimi, de a-şi urma propriile interese în alcătuirea noii Constituţii”, se mai arată în documentul adoptat.

În pachetul de recomandări al UDMR pentru modificarea Constituţiei mai figurează Parlamentul bicameral, “cu o mai raţională distribuire a competenţelor între cele două camere”, dar şi ca legea fundamentală “să declare principiul proporţionalităţii etnice în administraţia locală şi centrală, în instituţii descentralizate şi în unităţi militarizate”.

“Recomandăm radierea posibilităţii ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi a asumării răspunderii de către Guvern pentru proiecte legislative. Recomandăm drepturi decizionale mult mai ample pentru autorităţi locale, cu implementarea integrală a principiului subsidiarităţii. Recomandăm includerea în Constituţie a faptului că statul reacţionează faţă de orice discurs al urii, orice instanţă a antisemitismului, a atacului împotriva etniei maghiare”, se menţionează în document.

Reprezentanţii UDMR au subliniat că Uniunea nu solicită doar modificarea Constituţiei, ci pledează pentru o reformă a legii fundamentale, fiind nevoie de “regândirea întregii structuri, luând în considerare valori sociale, politice şi juridice specifice secolului XXI şi aplicând unele soluţii noi în domeniul dreptului civil şi al administraţiei centrale”. Peste o mie de persoane au participat, sâmbătă, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfăşurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii.

Printre participanţi s-au numărat peste 770 de delegaţi ai filialelor teritoriale şi liderii principalelor partide din România şi Ungaria. La congres au participat, ca invitaţi, şi preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, precum şi politicieni din Ungaria.

Primarul din Miercurea Ciuc: A venit momentul ca România să soluţioneze problema secuimii, ca să ne liniştim şi noi

Primarul din Miercurea Ciuc, Robert Raduly, a declarat, sâmbătă, în deschiderea Congresului UDMR, că “a venit momentul ca România, în final, să soluţioneze situaţia secuimii”, spunând că pentru maghiari “autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie”. 

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, a declarat, sâmbătă, în deschiderea celui de-al XI-lea Congres al UDMR, că maghiarii doresc autonomie culturală şi teritorială, subliniind că “autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie”.

“A venit momentul ca România, în final, să soluţioneze situaţia secuimii, aşa încât să ne liniştim şi noi. (…) Trebuie să ne reîntoarcem la declaraţia de la Alba Iulia. Autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie. În spiritul de la Alba Iulia, asigurarea autonomiei este o soluţie de onoare. Noi vrem autonomie culturală şi autonomie teritorială. Nu sau autonomie teritorială, ci şi autonomie teritorială. Autonomie culturală pentru toţi maghiarii din Transilvania, autonomie teritorială pentru secuime”, a spus Raduly Robert, în discursul susţinut în limba maghiară şi a cărui traducere a fost asigurată de organizatori.

Raduly Robert a spus că această cauză a autonomiei este importantă pentru Miercurea Ciuc şi pentru această regiune. “În lupta pentru autonomie avem nevoie de toţi oamenii de bine, trebuie să facem paşii împreună, trebuie să lucrăm şi să luptăm”, a mai afirmat primarul din Miercurea Ciuc. În discursul său, el s-a mai referit şi la situaţia financiară grea a comunităţilor locale şi la faptul că funcţionarii publici din zonă trebuie să vorbească limba maghiară.

Ponta: Respect steagul secuiesc. Nu am vrut să fie la pupitru să nu se creadă că e steagul PNL

Premierul Victor Ponta a spus, la Congresul UDMR, că respectă steagul secuiesc – care se afla pe pupitru la discursurile unor reprezentanţi UDMR, dar care a fost luat când a vorbit Ponta -, dar nu a vrut să fie acolo “ca să nu se creadă că e steagul PNL”.

Victor Ponta a spus, la începutul discursului susţinut la Congresul UDMR, că liderul PNL, Crin Antonescu, se gândea că el va vorbi în limba maghiară, gluma premierului fiind aplaudată. El a continuat spunând că vorbeşte în limba română şi că speră să îl ajute traducerea, după cum şi pe el l-a ajutat traducerea din maghiară la discursul susţinut de primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert.

El a menţionat însă că traducerea se întrerupea la momentele importante când a vorbit primarul Raduly, astfel că a înţeles doar o parte din discurs. De asemenea, premierul şi-a cerut scuze pentru întârzierea la Congres, spunând că presa românească va spune că “e din cauza lui Antonescu”. Ponta a vorbit apoi despre steagul secuiesc, care se afla pe pupitru când au ţinut discursuri primarul Raduly Robert şi liderul UDMR, Kelemen Hunor, dar care a fost luat când a vorbit premierul.

“Vreau să vă explic că am un mare respect faţă de acest steag, deoarece membri ai comunităţii dumneavoastră mi-au povestit istoria lui, că acum 400 de ani secuii aliaţi cu Mihai Viteazul pentru libertate au purtat acest steag şi trebuie respectat. Nu am vrut să fie, ca să nu se creadă că e steagul PNL, altfel… nu era nicio ştire pentru presă”, a afirmat Ponta.