Guvernul Ponta continua sa “creeze locuri de munca”: POSTA ROMANA: peste 3500 de concediati dintr-un foc/ FACATURA SINISTRA a privatizarii CFR MARFA: acelasi JAF ca la OLTCHIM/ Minerii au iesit in strada la Tg. Jiu

GENOCIDUL SOCIAL MARCA PONTA A INCEPUT IN FORTA…

• Hotnews: Posta Romana va disponibiliza un numar de 3.650 de salariati, reprezentand 11,4% din personal

Posta Romana va disponibiliza un numar de 3.650 de salariati, reprezentand 11,4% din personal, cifra fiind stabilita in urma negocierilor privind aplicarea normarii muncii derulate intre conducerea companiei si sindicate, informeaza Mediafax. In prezent, operatorul national postal are circa 32.000 de salariati.

Anterior, directorul general al companiei, Ion Smeeianu, a afirmat ca, potrivit unor calcule estimative, ar trebui sa fie disponibilizati 4.458 de salariati, cu o variatie de plus/minus 5%, in functie de ultimele verificari si discutii cu sindicatele.

“Cei care vor fi disponibilizati vor primi, in functie de vechime, intre 3 si 30 de salarii”, a spus Smeeianu, marti, intr-o conferinta. Un document discutat miercuri in sedinta Guvernului indica faptul ca procesul de disponibilizare va incepe la 1 iulie. “Negocierile privind aplicarea normarii muncii purtate intre conducerea Postei Romane si sindicate s-au incheiat. Partile au convenit asupra unui numar de 3.650 de salariati, ce vor face subiectul disponibilizarii colective”, se arata intr-un comunicat al companiei.

Negocierile s-au desfasurat intr-o comisie formata din reprezentanti ai Postei Romane si ai Sindicatului Lucratorilor Postali din Romania (SLPR), infiintata in baza unui protocol semnat la 14 mai. “In urma reverificarilor privind datele de trafic postal, efectuate de comisie, s-a stabilit de comun acord existenta unui numar de 3.650 de salariati excedentari ce vor face subiectul disponibilizarii colective. Modalitatea de aplicare efectiva a protocolului incheiat vineri va fi determinata de comisie, pe baza unor criterii ce vor fi stabilite de comun acord”, se arata in comunicat.

Reducerea numarului de angajati va restabili echilibrul intre volumul de prestatii postale si numarul de angajati ai companiei, asigurand astfel premisele cresterii competitivitatii Postei pe piata de profil, liberalizata incepand cu 1 ianuarie 2013, se mai spune in comunicat.

Actionarii Companiei Nationale Posta Romana sunt Ministerul pentru Societatea Informationala – 75% si Fondul Proprietatea – 25%. Posta este cel mai mare operator de profil si are o retea teritoriala de aproximativ 5.600 de oficii postale. In 2012, veniturile companiei au atins 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au totalizat 52,06 milioane de lei. Bugetul Postei Romane pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei si profit zero. Compania a inregistrat in ultimii patru ani pierderi cumulate de 530 milioane de lei.

• Adevarul: VIDEO Lucian Isar, la Adevărul Live: „Privatizarea CFR Marfă este o glumă proastă. Strategia e similară cu prădarea Oltchim, măcar acolo exista ceva lirism“

Lucian Isar, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) al CFR SA şi actual membru în CA al Tarom, a vorbit la Adevărul Live despre strategia de prădare a CFR Marfă pe care o pun la cale guvernanţii, despre dedesubturile negocierilor dintre autorităţile române cu instituţiile financiare internaţionale şi despre asemănarea privatăzării CFR Marfă cu cea a combinatului chimic Oltchim.

Isar a spus că privatizarea CFR Marfă este o făcătură sinistră, în care se aplică strategia “doi iepuri”, cu multă distracţie şi un sigur obiectiv, pradarea companiei de stat. “În cazul privatizării CFR Marfă este o glumă proastă. Măcar în cazul privatizării Oltchim cu Dan Diaconescu exista ceva lirism, era o melodie în spate, era bună dispoziţie. În cazul CFR Marfă este o făcătură sinistră. Eu am analizat când au cancelat prima dată, am spus că aveau patru moduri de a urma lucrurile, până la urmă le-am nimerit. Primul a fost exact cel ales, am zis că vor reface uşor cu alte condiţii ca să-i califice şi, acum, părerea mea este că iar au două alternative: ori să spună că nu s-a întâmplat nimic, dar va fi tot în favoarea grupurilor private pentru că, practic, bagă în faliment CFR Marfă, o vând la fier vechi şi iau cotă de piaţă, ori se duc la nişte băieţi care nu se calificau”, a explicat Isar.

După ce niciunul dintre cei trei investitori interesaţi de privatizarea CFR Marfă nu s-a precalificat pentru etapa următoare în cadrul procesului de vânzare a operatorului feroviar, Ministerul Transporturilor a reluat procedura în numai o săptămână şi a relaxat condiţiile pentru participanţi. Deşi modificarea criteriilor de participare la privatizarea CFR Marfă ar putea fi interpretată ca o măsură de atragere a mai multor investitori, acest lucru este greu de crezut în condiţiile în care timpul pus la dispoziţie pentru reluarea procedurii a fost unul extrem de scurt, doar o săptămână. Astfel că documentaţia a fost depusă de aceiaşi trei investitori: compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR), controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, şi asocierea Transferoviar Grup (TFG, firmă deţinută de Călin Mitică) şi fondul de investiţii Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria.

Pentru a nu fi depăşit termenul final pentru privatizarea transportatorului feroviar de marfă, 20 iunie, agreat cu Fondul Monetar Internaţional, Ministerul Transporturilor a parcurs joia trecută trei etape: depunerea ofertelor, analiza preliminară şi stabilirea listei scurte. Toţi cei trei investitori s-au precalificat în etapele următoare ale privatizării. Următorul termen în proces este 5 iunie, ora 16.00, până când candidaţii trebuie să depună ofertele preliminare şi neangajante. În prima procedură de privatizare, demarată la 8 mai şi eşuată o săptămână mai târziu, Ministerul Transporturilor cerea candidaţilor să aibă o cifră de afaceri medie anuală de minimum 100 de milioane de euro în ultimii trei ani încheiaţi. În cazul persoanelor care participă în cadrul unui grup de investitori, cum este cazul asocierii Transferoviar Grup – Donau-Finanz GmbH & Co KG Austria, membrul grupului care deţine licenţa de transport marfă, adică Transferoviar Grup, trebuie să aibă o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30 de milioane de euro.

În noul anunţ de privatizare, postat Minister la 16 mai, se cere pentru grupul de investitori (cumulate cu persoanele juridice afiliate sub controlul acestora) o cifră de afaceri medie anuală, atenţie, rezultată din activităţile de transport de marfă, în ultimii trei ani financiari încheiaţi, de minimum 20 de milioane de euro. Astfel, în urma acestei modificări, Ministerul Transporturilor a netezit calea Transferoviar către CFR Marfă.

Lucian Isar a explicat care este strategia pusă la cale de grupurile private interesate să preia CFR Marfă: “Părerea mea este că este vorba despre faimoasa structură care a mai fost folosită de unul dintre liderii acestei privatizări cu doi iepuri. Practic, este un jucător cu doi iepuri, e multă distracţie în jur. Ori respectivul o câştigă şi o ia cu totul, ori, dacă nu, o închid, bineînţeles, şi atunci o lasă grupurilor private să ia toată piaţa CFR Marfă. Strategia este foarte similară cu prădarea Oltchimului”. […]

• EVZ: Angajaţii de la stat, trimişi acasă! Nu sunt bani de salarii compensatorii

Mii de salariaţi s-au trezit cu timpul de lucru scurtat, o soluţie alternativă la concedieri. Statul nu are fonduri pentru veniturile compensatorii, asigurate prin contractele colective de muncă
Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ

Din cauza lipsei fondurilor la buget, tot mai slăbit pentru că economia nu îşi revine, companiile cu capital majoritar de stat recurg la o formulă inedită de a diminua cheltuielile. Nu fac concedieri, pentru că nu sunt bani de salarii compensatorii, în schimb reduc programul de lucru al muncitorilor. Practica s-a extins la scară largă în toată ţara, iar CFR, Poşta Română, CE Oltenia, dar şi diverse administraţii publice de la nivel local sunt doar câteva din instituţiile unde urmează sau s-au aplicat deja aceste măsuri.

Timp de lucru redus la jumătate

Minerii de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au ieşit zilele trecute în stradă pentru că urmează un plan amplu de restructurări. Marin Condescu, liderul Federaţiei Naţionale Mine Energie a declarat pentru Evenimentul Zilei că Laurenţiu Ciurel, directorul general al CEO, lear fi comunicat că programul de lucru va fi redus la jumătate. Complexul are 19.000 de angajaţi. Iar exemplele pot continua, cu companii din toate ramurile de activitate. Astfel, la Inspectoratul de Mediu din Cluj s-a discutat reducerea cu patru a numărului de zile lucrătoare dintr-o lună.

De asemenea, la regionala CFR din Cluj, salariaţilor li s-a cerut să stea acasă câte o zi lucrătoare pe lună, soluţie pusă deja în aplicare, în timp ce la regionala de drumuri Cluj s-a pus problema diminuării salariilor cu 12%. Pentru că sindicatul a refuzat, patronatul a propus o reducere cu 10,72%.

Salariaţii vor concedieri

Deşi este greu plauzibil, în multe cazuri sindicatele au cerut ca în locul reducerii timpului de lucru să se facă disponibilizări. Contractele colective de muncă includ, în marea majoritate, condiţii extrem de favorabile angajaţilor, în caz de concediere. Un exemplu: la Poşta Română disponibilizaţilor le revin până la 30 de salarii compensatorii. Este vorba de angajaţii cu vechime de peste 30 de ani de muncă. Pentru a primi numărul minim de compensatorii, adică şase salarii, sunt necesari şase ani vechime în companie.
Managementul a încercat şi în acest caz reducerea orelor de muncă, dar s-a lovit de opoziţia fermă a sindicatelor. Acestea au solicitat scăderea numărului de salariaţi cu 3.000, pentru a obţine economiile necesare la fondul de salarii.

De asemenea, sindicatul care reprezintă Regionala de Drumuri din Cluj a cerut ca în locul reducerii orelor de muncă să aibă loc disponibilizări. Cei care au peste 25 de ani vechime în această únitate pot primit 12 salarii compensatorii. Pentru că nu au existat însă fondurile necesare, managementul a propus reducerea timpului de muncă. Oamenii ar urma să se aleagă astfel, cu veniturile ciuntite „la comun”, fără ca fondurile ce trebuiau să le revină prin protecţia socială, pe care statul se laudă că le-o asigură, să fie deloc diminuate.

Ia protecţia socială de unde nu-i

Că statul nu este pregătit pentru plata atâtor salarii compensatorii cât este nevoie, reiese şi din Ordonanţa 36/2013 privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi. Numărul acestora ar urma să ajungă până în anul 2018 la 10.000, fiind vizate companii din energie precum Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi unităţi miniere. La Complexul Energetic Oltenia, de exemplu, autorităţile vorbesc despre 3.000 de concedieri în următorii ani, în timp ce managementul companiei de stat a estimat că este nevoie de 5.000 de disponibilizări.

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: Marele ne-mister cu demonstraţiile minerilor de la Târgu-Jiu

La Tîrgu Jiu au ieşit vreo 4000 de oameni în stradă. Unii (care totuşi şi-au făcut pînă acum un obicei din a ignora şi a ironiza mişcările sociale – la hotnews şi alţii ca ei mă refer) s-au repezit rapid s-o dea pe aia cu obscurizarea şi cu faptul că “presa nu acoperă”, de presa centrală vorbesc. Unii au dat, unii nu au dat. Nu e nimic nou, presa în masă ignoră ce e doar social, fără interes politic imediat.

E clar că Ponta se va lovi în următorul an de mişcări sociale serioase. Politica Boc e cea care scoate oameni în stradă, nu figurile oamenilor. Anul trecut cînd vorbeam de anti-austeritate, presa de dreapta (adică mai toată) rînjea şi spunea că e PSD-ul în spate. PSD-ul o ţinea langa că lumea îi urăşte moaca lui Băsescu, de aia se revoltă. Nu, protestele reale vin în urma unor politici anti-sociale.

Şova s-a pierdut  în negocierile cu Bechtel, mama lucrează pentru companie, el prezintă ca pe o victorie o plată nesimţită şi tot aşa. Niţă e complet haotic în mesajele despre energie. Ponta nu a obţinut nimic în negocierile cu UE pentru reducerea sau stoparea creşterilor preţurilor la energie. După mine, o revoltă a facturilor în următorul an, poate mai articulată decît în Bulgaria, e inevitabilă.

Să ne întoarcem la Târgu-Jiu.

Federaţia Naţională Mine Energie (FNME) a organizat un marş împotriva conducerii Complexului Energetic Oltenia (CEO). Marin Condescu, sindicalistul “mogul”, şef de club de fotbal etc., îl contestă pe Laurenţiu Ciurel, managerul dezastru al CEO.

Presa. Luăm patru publicaţii gorjene. Evident, toate par arondate într-o parte sau alta. Unii ţin cu Ciurel, alţii cu Condescu. SItuaţia e nefirească prin însuşi faptul că văd problema aşa: ca pe un duel între doi “guşaţi” locali. Publicaţiile: de partea lui Ciurel (Domino, Gorjexclusiv), de partea lui Condescu (oarecumPandurul şi GorjNews). Nu cunosc bătăliile de culise din Gorj, e doar ce-am văzut din texte.

Cu atîtea bătălii în noroi se uită esenţialul, dincolo de banii şi maşinile lui Condescu sau de aroganţa stupidă a managerului Ciurel. Există perspectiva scăderilor salariale cu 20% şi concedieri importante de personal. Pentru asta ies oamenii în stradă. Ne-am obişnuit să explicăm prea uşor protestele ca pe “manipulări”. Orice este manipulare. Oamenii au ieşit să prevină un posibil dezastru. De aceea mişcarea e cît se poate de autentică, liderii lor mînjiţi sau nu nu mai contează.

Nu e nici un mister într-un protest atît de simplu. Bine ar fi să mai ieşim din paranoile locale sau centrale cu cine pe cine manipulează şi să vedem esenţa: pînă şi în zona de energie concedierea şi scăderea de la salariu e singura politică. […]