DEZVALUIRI despre LICENTA RMGC si CACEALMAUA SPECULATIILOR BURSIERE (video)/ Riseproject: Motivul pentru care RMGC insista in folosirea CIANURARII: metoda creste profitul aurului

ROSIA MONTANA. Dezvaluirile lui Cozmin Gusa

***

• Realitatea.net: Guşă, pe tema Roşia Montană: Asistăm la o mare cacealma. S-au făcut mari speculaţii bursiere

Consultantul politic Cozmin Guşă atrage atenţia asupra speculaţiilor bursiere făcute cu acţiunile RMGC şi crede că votarea legii pentru proiectul de la Roşia Montană ar genera o “emoţie pozitivă” la bursă, printre miliardari, prieteni de-ai lui Ponta, “poate chiar el”, care ar exulta fără să le pese de implicaţiile asupra mediului. “Asistăm acum la o mare cacialma. Cei care au lucrat în domeniu ştiu că între 1999 şi 2006, Minvest Deva a exploatat circa o jumătate de tonă de aur pe an, cantitate pentru care a şi fost luată licenţa de exploatare şi care este valabilă până în 2018. Pe marginea acestei licenţe s-au făcut marile speculaţii bursiere care l-au avut ca autor iniţial pe Frank Timiş şi apoi pe americanii evrei şi alte fonduri de investiţii şi poate interpuşi ai unor oameni politici din România, care văzând această mană cerească care este speculaţie la bursă pe seama aurului, beneficiind de ideea că Roşia Montană e cel mai mare depozit aurifer al Europei şi neuitându-se la datele licenţei care după ştiinţa mea înseamnă doar 500 de kg de aur pe an, au speculat la bursă, beneficiind de faptul că informaţia e secretă şi nu poate fi dezvăluită, o informaţie care ar fi avut relevanţă pentru bursă“, a spus Guşă. “Ce fac domnul Ponta şi colegii lui azi, încearcă în Parlament prin legea pe care o impun să meargă pe o licenţă în interiorul licenţei, pentru că modificând cantitatea, discutând şi despre argint, şi vorbim de o cantitate de 40 de ori mai mare, în momentul în care această lege ar fi votată în Parlamentul României vă daţi seama ce emoţie pozitivă ar genera la bursă, şi toţi acei miliardari plus cei care mai sunt acţionari la Roşia Montană, politicieni români prieteni de-ai lui Victor Ponta, poate chiar şi el, cum ar exulta şi ce câştiguri financiare ar genera fără să le pese de acest proces de cianurare”, a observat consultantul politic. Cozmin Guşă a mai precizat că o problemă a exploatării este “prezenţa în exces a mercurului, lucru pe care Traian Băsescu l-a sugerat în urmă cu câteva săptămâni”. “Această prezenţă a mercurului înseamnă totodată modificarea licenţei şi aceste date se află într-un raport făcut de americani pentru RMGC, pe care RMGC nu îl pun la dispoziţia autorităţilor sau chiar la dispoziţia comisiei speciale, punându-i într-o postură delicată care se poate transforma într-o implicaţie penală”, a spus Guşă. Geologul Iustin Andrei, invitat în emisiunea Perspectiva, spune şi el că zăcămintele de aur de la Roşia Montană sunt într-o cantitate mai mică decât cea speculată de RMGC. “Aş spune ca Muntele Cârnic, care ar fi principalul obiectiv al celor de la RMGC, ar avea 85 de tone de aur, argintul fiind cam de 5 ori mai mult”, a spus Ansrei. Există, însă, în zonă cantităţi şi mai importante de aur. “Imediat la sud de cariera Rosia Montana – Cetate, cea care a funcţionat din 1970 pâna in 2006, eu am intuit existenta unui foarte important zacamant de aur ascuns, aflat in adancime”, a mai spus Iustin Andrei.

• Riseproject:  Afacerea aurului: cum și de ce cianura crește profitul

În România, pe lângă Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), mai sunt și alte companii miniere care vor să înceapă cât de curând să exploateze aur folosind cianuri. Acestea susțin însă că vor folosi o tehnologie diferită de cea a RMGC, utilizând cantități mult mai mici de cianuri sau că procesul de cianurare va avea loc în afara țării. În fapt, relația dintre cianuri și profit este destul de simplă: cu cât se folosesc cantități mai mari de cianuri cu atât profiturile companiilor miniere sunt mai mari și mai rapide. Cu toate acestea, politicieni, reprezentanți ai companiilor miniere sau experți, de-a valma, aruncă informații contradictorii referitoare la utilizarea cianurilor în minerit. RISE Project a discutat cu reprezentanții celorlalte două companii miniere care intenționează să exploateze aurul din munții Apuseni dar și cu actuali sau foști oficiali de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și de la Institutul Geologic al României pentru a clarifica legătura dintre cianuri și exploatarea aurului și pentru a vă prezenta ce activități desfășoară acum companiile miniere din munții Apuseni.

Abuzul de cianuri

Gelu Mărăcineanu era în 2009 președintele ANRM și, în vara acelui an, i-a invitat la sediul agenției pe reprezentanții companiei RMGC. Mărăcineanu povestește astăzi pentru RISE Project cum a decurs întâlnirea:

“Le-am spus că aș dori să inițiez procedura de negociere în ANRM dar, înainte să o inițiez, le-am dat un set de 11 intrebari la care trebuiau să răspundă. I-am întrebat de ce nu acceptă o altă tehnologie în afară de leșierea cu carbon (n.r.-cianurare integrală), astfel încât să li se ușureze și obținerea acordului de mediu, pentru că prin menținerea cu încăpățânare a acestei tehnologii, acordul rămânea blocat și era întrebarea dacă nu cumva își doresc acest lucru, eventual dintr-o lipsă de finanțare. Și era și o serie de alte întrebari legate de proiect. Nu mi-au raspuns. În august i-am întrebat, în octombrie am plecat (n.r. – de la conducerea ANRM). Le-am spus să se gândeasca bine la aceste lucruri.”

Guvernul și conducerea RMGC au declarat în repetate rânduri că nu există o altă tehnologie pentru extragerea aurului de la Rosia Montana cu excepția cianurării integrale a masei miniere. Cu toate acestea, chiar RMGC arată, în documentația de pe site-ul propriu dar și în actele depuse la Ministerul Mediului, că există alternative la soluția lor actuală de exploatare, doar că acestea sunt mai puțin profitabile.

Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României

Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României, ne-a indicat care dintre variantele analizate chiar de către RMGC s-ar potrivi, în opinia sa, cel mai bine cu interesul economic al țării într-o astfel de exploatare. Metoda, spune Ștefan Marincea, este exact cea folosita în Kittila, o zonă mineră din Finlanda, pe care a dat-o drept exemplu, în contextul utilizării cianurilor pentru exploatarea aurului, chiar premierul Victor Ponta. Doar că premierul s-a referit la Kittila, susținând că și acolo se cianurează întreaga cantitate de minereu ca și în cazul proiectului RMGC. “Neadevărat!”, spune tranșant Marincea. Mai multe despre opiniile dr. Marincea AICI. De altfel, și un europarlamentar finlandez, Satu Hassi, a publicat pe blogul său câteva replici la declarațiile premierului roman: “Există zeci de mine în Finlanda, dar cianura nu este folosită în 52 de mine, ci doar în câteva. În mina Kittila Suurikuusikko, nivelul de cianuri l-a depășit pe cel admisibil”. Dar, și mai important, europarlamentarul afirmă că pentru România ar fi relevant să se știe că minele finlandeze nu sunt situate in zonele dens populate: “De exemplu, în Kittila densitatea populației este de 0,78 persoane pe km pătrat”. Spre comparație, în Roșia Montana, densitatea populației este de 50-60 de persoane pe km pătrat. Iar construcția minei va duce și la distrugerea a patru munți plus distrugerea unor vestigii istorice.

De cealaltă parte a muntelui

Nicolae Stanca, directorul Deva Gold

Tehnologia utilizată în Kittila este cea pe care intenționează să o folosească și compania Deva Gold ca să extragă aurul de la Certej, localitate situată la mai puțin de 90 de kilometri de Roșia Montană. Investitorii Deva Gold au renunțat, în 2005, la tehnologia cianurării integrale, deși inițial au mers pe o soluție identică cu cea de la Roșia. Potrivit estimărilor Deva Gold, compania va folosi 1.653 de tone de cianură pe an, în timp ce la Roșia Montană vor fi utilizate 12.000 de tone de cianură pe an. Conform acelorași surse, exploatarea de la Certej se va întinde pe o perioadă de 16 ani, iar cea de la Roșia Montană va avea o durată de funcționare de 17 ani. Estimările companiilor arată că de la Certej ar urma să fie extrase aproximativ 60 de tone de aur și 375 de tone de argint, iar din zăcământul de la Roșia Montană 314 tone de aur și 1480 de tone de argint. Nicolae Stanca este directorul general al Deva Gold. El ne-a spus că firma sa va folosi un alt procedeu tehnic : “Noi mergem la Certej până la obținerea concentratului fără cianură. Vom folosi flotația”. Practic, roca extrasă de utilajele miniere este tratată cu reactivi, alții decât cianura, pentru a separa minereul util de celelalte elemente neinteresante din punct de vedere minier. Astfel se obține un concentrat de minereu, cu un volum mult mai mic decât masa inițială de rocă, care abia acesta va fi tratat cu cianuri pentru extragerea aurului și obținerea lingourilor. În schimb, la Roșia Montană măcinarea munților va fi urmată de o cianurare integrală a minereului scos din zăcământ, astfel că aurul și argintul ar fi recuperate mult mai rapid, arzând etapele. De aici și nevoia utilizării unor cantități mult mai mari de cianură de sodiu . “Dacă s-ar introduce procesul de flotație doar 7 pana la 8 la sută din cantitatea de minereu ar fi supusă cianurării la Roșia Montană, ” ne-a declarat Gelu Mărăcineanu, fostul șef al ANRM. Reprezentantul Deva Gold, Nicolae Stanca, spune că, după ce compania a renunțat la cianurarea integrală, costurile au crescut, dar investiția rămâne tot profitabilă:“E mult mai costisitoare această metodă. Dar încercăm să suflăm și în iaurt. Nu știu alții (n.r.-RMGC) ce specialiști au, ce calcule, dar noi, vă dau în scris, că până la faza de concentrat nu folosim cianura. Vom cianura 10% din totalul de masă minieră de la Certej. Pe masa minieră mergem fără cianură. Doar concentratul îl cianurăm. Venind mai din urmă și văzând atâta sperietură cu cianurile am zis haideți să căutam o altă metodă, o alta tehnologie. ” Gelu Mărăcineanu spune și el că „flotația”, urmată de cianurarea concentratului, este tehnologia care s-ar potrivi zăcământului de la Roșia Montană, dar că ar presupune o investiție mai mare: “Această tehnologie a fost testată pe minereul de la Roșia Montană în 2004 de către compania Minproc din Australia, care a arătat că se obține un randament de extracție de metal de 79% fata de 81% cât se realizează prin leșierea cu carbon (n.r.-cianurare integrală). Diferențele sunt foarte mici. Acestea există în documentațiile RMGC-ului. RMGC cunoaște lucrurile astea. Deci ideea că altă tehnologie nu poate fi aplicată este o minciună!”

Aceleași începuturi controversate

Vizualizarea conexiunilor fostului șef de la Regia Aurului din Deva

Deva Gold este în fapt un proiect geamăn cu Roșia Montană, fiind fondat de același Vasile Frank Timiș, în urmă cu șaisprezece ani. Timiș l-a separat apoi și l-a vândut pe bursă altor investitori, la fel cum a făcut și cu Roșia Montană. Nicolae Stanca este cel care conducea compania statului, Minvest, în 1997. În acea perioadă, firmele lui Timiș s-au asociat, în condiții foarte tulburi (MAI MULTE AICI), cu Minvest și așa a început lupta pentru Roșia Montană. Ulterior, Stanca a devenit directorul Deva Gold – poziție pe care o ocupă și astăzi. Deva Gold a obținut acordul de mediu pentru exploatarea de la Certej, însă el a fost contestat în instanță de ministrul mediului, Rovana Plumb, pentru că nu ar fi fost de competența Agenției Pentru Protecția Mediului Timișoara să îl acorde, ci de structura centrală de la București. “În activitățile economice, politicul ar trebui să își vadă de politică, de legislație și să întocmească o dată în orice domeniu de activitate niște norme clare, o legislație clară. Nu să vii și să o schimbi în timpul jocului, ” ne-a spus Stanca adăugând și că: “Președintele meu actual de la Eldorado (n.r.-Eldorado Corporation, compania canadiană care controlează Deva Gold) a spus foarte clar că dacă nu se dorește (n.r.-proiectul) el nu vine cu miloaga la ușa Guvernului. El nu vrea să mintă investitorii. (…) Trebuie să informeze corect oamenii și acționarii. Aștia care ne-au preluat au bani, nu se bazează pe împrumuturi. Ei nu se pot compromite. “

Deranjați de zgomot

Sașa Nicolici, directorul Samax România Sașa Nicolici este directorul celei de-a treia companii minere care caută aur în Munții Apuseni, Samax Romania. Aceasta este filiala românească a firmei Carpathian Gold, companie listată pe bursa din Toronto ca și Gabriel Resources. Samax dezvoltă proiectul Rovina de lângă orașul Brad, situat la circa 50 de kilometri de Roșia Montană și nu își propune să proceseze în țară concentratul de minereu, ci îl va trimite la export, astfel că, susțin reprezentanții firmei, nu va folosi deloc cianuri în România. La Rovina, compania Samax prospectează de aproape șapte ani, perioadă în care susține că a descoperit 117 tone de aur si 440 de mii de tone de cupru. Samax nu și-a făcut reclamă în mass-media națională. Sașa Nicolici explică: “Nu facem nici propagandă, nici comerț, deci la ce să facem publicitate? Proiectele industriale au filiera legală ca să fie prezentate tuturor celor interesați.” Reprezentanții Samax și Deva Gold ne-au declarat că sunt deranjați de efectele pe care le-a generat proiectul de lege inițiat de Guvern pentru afacerea Roșia Montană. “Zgomotul la acest nivel în jurul proiectului menționat, sau altul, este asociat în mediul investițional străin cu stabilitatea și credibilitatea statului român. Bursele din toată lumea sunt foarte sensibile la aceste aspecte. Si noi suntem listați la bursa, așa că …..” ne spune Sașa Nicolici, șeful Samax România. Si adaugă propria opinie legată de proiectul de lege promovat în august de guvernul Ponta: “Un investitor nu poate demara o investiție bazată pe o viitoare lege specială. De ce s-a ajuns aici cu proiectul Rosia Montană, este altă poveste”.