RAZBOIUL PENTRU ROSIA MONTANA, FAZA PE COMISIE: manevre, amanari si modificari diversioniste la legea exploatarii. URMEAZA MAREA PACALEALA

19-10-2013 18 minute Sublinieri

DARIUS VALCOV (PSD) PRETINDE CA ACORDUL CU RMGC A FOST “RESPINS”; IN REALITATE, AU FOST EXTINSE CONDITIILE DE EXPLOATARE DE LA ROSIA MONTANA LA TOATE EXPLOATARILE AURIFERE DIN TARA!

PONTA SI ANTONESCU BAT PALMA PENTRU RMGC! NOUL PROIECT DE LEGE, ”DEDICATIE” PENTRU ROSIA MONTANA

darius-valcov-andreea-alexandru

  • Realitatea.net:

Proiectul de lege privind Roşia Montană, SCHIMBAT TOTAL. Acordul dintre Guvern şi RMGC, scos

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat, joi, că proiectul de lege primit de la Guvern a fost schimbat total de către comisie, el arătând că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general.

Vâlcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.

“S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rând Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins“, a spus Vâlcov.

El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană.

“Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit”, a spus Vâlcov.

El a precizat că membrii comisiei au considerat că Acordul dintre Guvern şi RMGC nu îşi are locul în legea în cauză.

Vâlcov: Nu putem aviza prin lege Acordul RMGC; nu suntem obligaţi să votăm ce ni se pune pe masă

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat, joi, că nu se poate aviza, prin lege, Acordul dintre Guvern şi RMGC, el arătând că membrii Comisiei nu sunt obligaţi să voteze tot ce le vine pus pe masă şi să accepte toate condiţiile.

Întrebat ce rost are Comisia specială pentru Roşia Montană dacă proiectul de lege pe care îl are ca obiect de activitate nu face niciun fel de referire Roşia Montană, Vâlcov a precizat: “Comisia are rostul, pentru că noi nu suntem obligaţi să votăm ceea ce ne vine pus pe masă şi să acceptăm toate condiţiile. Noi trebuie să ne spunem punctul de vedere, dar dacă punctul nostru de vedere este că trebuie să scoatem nominalizarea Roşiei Montane, o scoatem. Dacă trebuie să scoatem Acordul – şi l-am scos – îl scoatem. Nu trebuie să ne impună nimeni”. “Deocamdată Acordul a fost scos din lege. Nu putem noi, prin lege, să avizăm un Acord, până la urmă”, a adăugat Vâlcov.

Întrebat ce se întâmplă, în condiţiile în care Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege transmis de Guvern Parlamentului, cu condiţiile contractuale prevăzute în acest document, Vâlcov a precizat că există posibilitatea ca acestea să fie scoase şi ele din proiectul de lege, precum există posibilitatea să fie “prinse” în proiect, dar să aibă caracter general.

Întrebat dacă condiţiile contractuale dintre statul român şi RMGC vor fi stabilite printr-o Hotărâre de Guvern ulterioară adoptării proiectului de lege, Vâlcov a spus: “Aceste condiţii contractuale se regăsesc la următoarele articole, de luni se va dezbate. Este posibil ca ele să dispară, aşa cum spuneţi, sau este posibl să se vină cu argumente şi să fie prinse, dar pentru toate (exploatările, n.r.)”.

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, a declarat, joi, că proiectul de lege primit de la Guvern a fost schimbat total de către comisie, el arătând că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general.

Vâlcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern. “S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rând Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins”, a spus Vâlcov.

El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană. “Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit”, a spus Vâlcov. El a precizat că membrii comisiei au considerat că Acordul dintre Guvern şi RMGC nu îşi are locul în legea în cauză.

[…]

UPDATE În cadrul dezbaterilor au fost adoptate mai multe amendamente ale PSD sprijinite  de PPDD şi PC.

UPDATE Întrebat de ce votat alături de PSD pentru proiectul de lege în forma Guvernului, senatorul PPDD Haralambie Vochiţoiu a precizat: “Azi a fost o propunere să sistăm discuţiile şi să trântim proiectul de lege. Nu am fost de acord cu cel care a propus să sistăm discuţiile. Am votat pentru ca discuţiile să continue. La vot s-a supus continuarea discuţiilor sau sistarea lor“, a adăugat Vochiţoiu.

Dezbaterile secrete din Comisia pentru Roşia Montană par să contureze o nouă majoritate parlamentară. UDMR a propus în cadrul dezbaterilor respingerea proiectului de lege.

Propunerea nu a fost, însă, acceptată de PSD, PC şi PPDD care au strâns nouă voturi, contra celor şapte ale PNL şi UDMR, care au votat respingerea proiectului. Acest vot echivelază, practic, cu blocarea respingerii proiectului, iar acesta va fi doar amendat.

La ora transmiterii ştirii, parlamentarii din comisie discută amendamentele la proiectul de lege.

Oamenii lui Dan Diaconescu au fost decisivi în tentativa PNL şi a PSD de a respunge legea „Roşia Montana”.  PSD a scos din joben o lege „lege nouă” din care a dispărut orice referire la Roşia Montana. Legea blochează teoretic posibilitatea celor de la RMGC să extragă alte metale rare, dar totodată „îngroapă” pentru 120 de ani o potenţială avuţie naţională.

Oamenii lui Dan Diaconescu au făcut jocurile

Parlamentarii din Comisia „Roşia Montana” au făcut – cel puţin la prima vedere – o modificare majoră a proiectului de lege referitor la exploatarea de la Roşia Montana. Proiectul a fost „golit” de tot ce are legătură cu Roşia Montana şi se numeşte acum Lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argentifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit (vechea denumire – Lege privind unele măsuri aferente exploatarii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montana şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activitatilor miniere în România). Noul proiect a decuplat şi Acordul cu RMGC  din „lege” şi conţine 7 amendamente noi. De fapt această „nouă lege” a fost pur şi simplu scoasă din joben de către PSD. Iniţial s-a pus problema dacă să se dezbată sau să se respingă de plano proiectul Guvernului. PSD şi PPDD (9 voturi) s-au pronunţat pentru dezbatere, în timp ce PNL şi UDMR (7 voturi), pentru respingere. (Iată că abia acum se poate observa adevărata faţă a oamenilor lui Dan Diaconescu, care, propagandistic s-au opus proiectului Guvernului, dar la vot au avut altă atitudine). Cum s-a decis dezbaterea pe proiectul guvernamental, în momentul în care PNL şi UDMR urmau să propună amendamente, PSD a recurs la scamatoria mai sus citată şi a venit cu un proiect nou-nouţ, care de fapt nu face altceva decât să amendeze Legea minelor. Numai că şi aici este o problemă: legea minelor, de fapt modificarea ei, tocmai se află în lucru la Senat.

Ce înseamnă deci toate aceste schimbări şi legea scoasă din joben de PSD?. Înseamnă că problema a fost pasată din nou la guvern şi că noua lege are, într-un fel, caracteristicile unei legi cadru. O lege care se va aplica pentru orice tip de exploatare, inclusiv celei de la Roşia Montana.

 „O jumătate de garanţie”

În „noua lege” avem următorul articol: „În situaţia în care cantităţile de minereu conţin elemente chimice altele decât aur şi argint şi se justifică exploatarea acestora pentru scopuri comerciale, titularul licenţei de exploatare a minereurilor auro-argintifere din cadrul proiectelor miniere de interes public deosebit nu poate proceda la exploatarea respectivului minereu decât după obţinerea, în condiţiile legii, a unei noi licenţe sau a unui nou permis în acest sens”.

Concret, conform acestui articol, cine are licenţă pentru aur şi argint (deci este şi situaţia celor de la RMGC), pentru a extrage şi alte metale din zăcământ trebuie să obţină o licenţă nouă. Deja necunoscătorii (sau cei care vor să-i cauţioneze pe politicienii care sunt pro exploatare) s-au grăbit să anunţe că RMGC trebuie să ceară o nouă licenţă. Lucrurile nu stau deloc aşa.

Articolul în cauză nu pune nicio piedică RMGC. Ei pot să vină cu un studiu în care să arate că în afară de aur şi argint nu este nimic exploatabil acolo. Deci nu le trebuie o licenţă nouă. Totuşi acest articol reprezintă o jumătate de garanţie şi anume, că RMGC nu va extrage în folos propriu şi alte metale, aceste alte metale vor rămâne ale României. Şi sunt alte metale acolo, unele chiar importante pentru economie. Singura problemă este că prin cianurare generală, aceste alte metale rămân blocate pentru o perioadă de 120 de ani”, ne-a declarat deputatul UDMR, Korodi Attila, membru al comisiei.

Şi totuşi, articolul este un „butoi cu pulbere”

 Declaraţia dată de deputatul UDMR are 100% acoperire. Iată ce a spus acum câteva zile Dragoş Tănase, directorul general de la RMGC în faţa comisiei parlamentare: „Rezultatele acestui program geologic  au fost depuse la ANRM  (…) şi au indicat faptul că doar aurul şi argintul sunt exploatabile comercial la Roşia Montană. Nu există alte metale exploatabile comercial în depozitul de la Roşia Montană”.

Întrebat de senatorul PSD, Darius Vâlcov (preşedintele comisiei parlamentare „Roşia Montana”) dacă „Studiul pe care l-aţi prezentat dumneavoastră este, în principal, despre exploatarea aurului şi argintului. Dacă ar exista alte metale, deşi dumneavoastră susţineţi că nu se pot exploata comercial, această tehnologie ar putea fi folosită pentru a extrage şi alte metale?, Dragoş Tănase a precizat: „Răspunsul este nu. Nu poate fi folosit şi acum mă uitam în acord. Noi avem o clauză în acord prin care ne obligăm să exploatăm doar aurul şi argintul”.

La mijlocul lunii septembrie, fostul şef (până în 1987) al minelor de la Roşia Montana, geologul Aurel Sântimbrean, declara presei că Aurul e numai motivul de faţadă al proiectului pentru exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Miza e alta. (…) Nu aurul, ci cantităţile mari de metale aşa numite ,,rare“ din zăcămînt reprezintă comori care pot aduce o putere financiară şi economică fantastică celor care le deţin. E vorba de Germaniu, Vanadiu, Titan, Nichel, Crom, Cobalt, Galiu, Arsenic, Bismut, Wolfram sau Feldspat Potasic. Proiectul de lege privind exploatarea minieră la Roşia Montană către firma Gold Corporation trimis de Guvernul Ponta în parlament vorbeşte însă numai despre exploatarea de aur şi argint, din care statului român îi revin 6 %, făcînd practic cadou firmei Gold Corporation zăcămintele de metale rare în valoare de peste 40 de miliarde de dolari”.

Pe 20 septembrie, acelaşi Aurel Sântimbrean declara pentru Financiarul.ro cădin anumite informaţii, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcământul”.

Un lucru este cert. Articolul mai sus prezentat va genera o situaţie tensionată. Este un adevărat butoi cu pulbere. Dacă afirmaţiile lui Sântimbrean (acestea au fost violent contrate de cei de la RMGC la audierile din comisie) se confirmă – ne referim la cele din 20 septembrie, pentru că la existenţa celorlalte metale rare s-au referit foarte multe voci autorizate – atunci autorităţile, dar şi cei de la RMGC trebuie să vină cu explicaţii urgente. Aici, aparent, articolul blochează interesele ascunse ale celor de la RMGC, dar totodată le dă mână liberă să respingă orice variantă alternativă la cianurare. Pe de altă parte, articolul în cauză coroborat cu declaraţiile date în faţa comisiei parlamentare de către Dragoş Tănase, „ascunde” pentru o perioadă foarte îndelungată metalele rare şi statul Român va fi privat de utilizarea lor.

O formulare interesantă, dar…

Mai există un articol care cuprinde o formulare destul de interesantă: „Titularii licenţelor de exploatare au obligaţia să utilizeze cele mai avansate tehnologii, disponibile la momentul exploatarii…”

Ce înseamnă acest lucru a explicat pentru Cotidianul.ro, deputatul PNL, Mircea Dolha. „Este foarte posibil, ţinând cont că în zilele noastre tehnica avansează foarte repede, ca peste o perioadă de timp, poate chiar peste un an, cea mai avansată tehnologie în domeniu să fie una care exclude ceanurarea, să fie una care să nu aducă atingere mediului înconjurător. În acest caz, o companie care are licenţă de exploatare trebuie să ţină cont de acest articol şi să achiziţioneze şi să continue exploatarea cu noua tehnologie”. Totuşi, deputatul liberal, un adversar înverşunat al proiectului Roşia Montana – „nu-l agreez nu doar pentru că e linia partidului, dar ştiu ce nenorociri au adus la Baia Mare exploatările care afectează mediul” – este sceptic şi nu crede că acest articol ca rezista la comisiile de specialitate de Parlament cînd „noua lege” va intra în procedurile parlamentare propriu-zise.

Ponta: Am decis prelungirea cu 30 de zile a mandatului Comisiei pentru Roşia Montană

Premierul Victor Ponta a anunţat, vineri, că liderii USL au decis să prelungească cu 30 de zile mandatul Comisiei parlamentare speciale pentru Roşia Montană, pentru a se putea ajunge la o poziţie comună a PSD şi PNL pe această temă.

“Am decis că săptămâna viitoare să mai prelungim mandatul Comisiei ca să poată finaliza audieri, să citească materiale. Decizia Comisiei este suverană asupra Guvernului. Eu nu am chestiuni de orgoliu, dacă în Parlament găsesc soluţii mai bune, nu pentru Roşia Montană în mod special. (…) Nu e nicio supărare dacă în Comisie se schimbă tot, în parte, un titlul. Ce decide Parlamentul asta va respecta şi aplica Guvernul”, a spus Ponta.

Întrebat dacă Guvernul va da o Hotărâre în care va stabili condiţiile contractuale cu RMGC, în situaţia în care Comisia a scos Acordul dintre Guvern şi RMGC din proiectul de lege, Ponta a precizat că nu nu ştie ce va decide Parlamentul în final.

“Ce decide Parlamentul, aplică Guvernul”, a spus Ponta.

Întrebat de ce liberalii membri ai Comisiei pentru Roşia Montană au acuzat faptul că nu au ştiut despre această modificare privind scoaterea Acordului din proiect, Ponta a precizat: “Tocmai de aceea… Ne dorim mult ca USL fie unit şi am decis să prelungim cu 30 de zile mandatul Comisiei, în ideea că se va găsi o poziţie comună”.

La rândul său, liderul liberal Crin Antonescu a precizat că poziţia PNL este de a respinge proiectul de lege cu care a fost sesizat Parlamentul. “Dacă e cazul, discutăm elemente dintr-o lege, modificări de legislaţie generale privitoare la exploatări. Facem eforturi de a găsi formule comune”, a spus Antonescu.

La şedinţa USL a fost prezent şi preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov, care a informat liderii Uniunii asupra deciziilor luate până acum la nivelul comisiei. Darius Vâlcov a declarat, joi, că proiectul de lege primit de la Guvern a fost schimbat total de către comisie, el arătând că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general.

Vâlcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern.

“S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rând Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins“, a spus Vâlcov.

El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană.

“Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit”, a spus Vâlcov.

El a precizat că membrii comisiei au considerat că Acordul dintre Guvern şi RMGC nu îşi are locul în legea în cauză.

Vâlcov a spus că, prin scoaterea Acordului dintre Guvern şi RMGC, proiectul de lege la care lucrează Comisia pentru Roşia Montană reprezintă “mai degrabă o completare a Legii minelor”.

“Nu este o nouă Lege a minelor. Nu modificăm Legea minelor. Este mai degrabă o completare. Dar mai sunt şi alte discuţii, pentru că redevenţa s-a dus la 6%. În Legea minelor nu era 6%. Noi avem un proiect pentru toate exploatările de acest fel, va fi 6%”, a spus Vâlcov.

Mandatul Comisiei parlamentare speciale pentru Roşia Montană a fost prelungit cu 30 de zile, a anunţat Victor Ponta. Nu-mi dau seama care e temeiul legal al acestui anunţ, pentru că o astfel de decizie poate fi luată doar de către Parlament, nu de către Guvern, iar o hotărâre a Camerelor în acest nu a fost făcută publică. Dar, când e vorba de Roşia Montană, legea e ultima problemă a lui Victor Ponta. Desigur, premierul speră că, după încă o lună de amânare să scadă presiunea publică, să mai umble, pe ici, pe colo, la problemele de imagine (nu de fond ale legii) şi să-i convingă pe liberali să o voteze. Dacă în ultimul caz, răzgândirea lui Crin Antonescu şi a PNL-ului ar fi posibilă, în ceea ce priveşte opinia publică efectul va fi exact invers. Pentru asta e suficient să analizăm ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, în care a s-a tras de timp cu inventarea Comisiei speciale.

În mare parte, blocada mediatică pe subiectul Roşia Montană a fost spartă. În ciuda unor numeroase tentative de manipulare, în ultimele săptămâni s-a scris şi s-a vorbit despre Roşia Montană de câteva ori mai mult decât în ultimii 15 ani la un loc. Şi nu a mai fost vorba doar de spoturile, machetele şi articolele publicitare plătite de RMGC. Mulţi dintre românii care încă mai aveau dubii legate de acest subiect, au avut ocazia să se convingă că proiectul minier de la Roşia Montană e o mare ţeapă pentru România şi cel mai mare scandal de corupţie din ultimele două decenii.

Astfel, chiar cu ajutorul Comisiei speciale a ieşit în evidenţă că Afacerea Roşia Montană are fi trebuit să ajungă în dezbatere la Tribunal, nu în Parlament. Rapoarte geologice, pe care se bazează studiul de impact al RMGC, falsificate, intervenţii politice pentru a bloca cercetări şi urmăriri penale legate de cedarea zăcămintelor şi transferul licenţei sunt câteva dintre acuzaţiile şi amănuntele care au devenit cunoscute unui public mult mai numeros decât ce care avea cunoştinţă de ele până în acest moment.

În acelaşi timp, a fost dinamitat mitul locurilor de muncă pe care proiectul minier le-ar crea. Cetăţenii români au înţeles că e vorba doar de câteva sute (nu mii şi zeci de mii, cum pretind reclamele) şi că cea mai mare parte dintre ele nu sunt destinate celor care ar avea, într-adevăr nevoie de ele în zonă. Chiar protestele regizate ale “minerilor” din Roşia Montană au fost cele care au scos în evidenţă minciuna. Oare care credeţi că a fost concluzia românilor atunci când au văzut la “protestele” din Roşia Montană 2-300 de angajaţi ai RMGC şi încă 1-200 adunaţi de pe stradă ori pe bază de convocator din localităţile învecinate?  Dintre cei 500 de angajaţi pe care compania pretinde că îi are în acest moment, maxim jumătate au ieşit în stradă. Dacă ar fi crezut cu adevărat în proiectul minier, doar aceştia, împreună cu familiile şi rudele lor ar fi trebuit să treacă de câteva mii.

Mai mult, opinia publică a mai avut ocazia să afle că, în contul celor câteva sute de locuri de muncă create pentru maxim 15-20 de ani la Roşia Montană, riscă să dispară alte zeci de mii de locuri de muncă şi surse de venit în Munţii Apuseni în domeniile prelucrării finite a lemnului, turism şi agricultură.

Numărul derizoriu al protestatarilor pro-RMGC (şi regia acestor proteste), dublate de amploarea manifestaţiilor anti-proiect din Câmpeni (cu aproape jumătate din populaţia oraşului în stradă) au mai dinamitat un mit propagandistic al companiei – cel conform căruia locuitorii Apusenilor ar susţine proiectul. În realitate, ceea ce s-a văzut foarte clar e că doar primarii capacitaţi în diferite moduri de către RMGC şi-au exprimat sprijinul. Acest lucru a indus o anumită temere în rândul populaţiei din zonă (relaţiile din comunităţile rurale şi semi-urbane presupun o legătură mult mai directă cu autorităţile -actele, hârtiile, avizele etc. de toate felurile de care au nevoie sunt eliberate direct şi personal de primari). Amânarea votării legii speciale şi susţinerea publică exprimată în stradă de zeci de mii de români, i-au ajutat pe mulţi dintre locuitorii Apusenilor să-şi înfrângă frica. Într-o zonă controlată propagandistic de către companie ani la rând au ajuns şi au început să circule informaţii despre riscurile reale ale proiectului cu o viteză fără precedent.

Gradul ridicat de interes public în privinţa subiectului Roşia Montană (menţinut şi prelungit prin tergiversare) a motivat şi demersurile jurnalitice care au dus la apariţia unor documente, studii, rapoarte, interviuri etc. care pun în lumină mizeriile din această afacere. Cele mai importante dintre ele sunt licenţa acordată Minvest în 1999 şi transferată apoi către RMGC şi, chiar zilele trecute, raportul profesorilor britanici de la Oxford şi Leicester, care subliniează valoarea absolut excepţională a pratimoniului cultural de la Roşia Montană. Cu cât se preungeşte luarea unei decizii, cu atât se menţine interesul ridicat faţă de acest subiect. Implicit, un grad de interes ridicat pentru informaţiile despre acest caz, pentru că lista mizeriilor e departe de a se fi epuizat. Aşadar, amânarea e bună. Dar nu pentru Ponta şi susţinătorii RMGC. Încă mai e loc de multe surprize.

***

Şi, totuşi, de ce a forţat Ponta prelungirea mandatului Comisiei speciale? Răspunsul e dat chiar de către Comisia specială. Conform informaţiilor devenite publice, în şedinţa secretă a Comisiei votul în favoarea depunerii de amendamente (şi împotriva unui raport negativ asupra proiectului legislativ în ansamblu) a fost de 9 la 7. Să nu ne lăsăm înşelaţi de aparenţe. Comisia ar fi trebuit să aibă 21 de membri. Din start, PDL a renunţat să-şi desemneze cei doi membri la care ar fi avut dreptul, şi au rămas 19. Cele 9 voturi “pentru amendamente” reprezintă mai puţin de jumătate, atât din numărul total al celor care ar fi trebuit să facă parte din comisie (21), cât şi a celor care au făcut parte efectiv (19). ATENŢIE: legea specială pentru Roşia Montană are statut de lege organică (modificând sau prevăzând excepţii de la legi organice). Aşadar, pentru a fi adoptată în cele două camere ale Parlamentului e nevoie de majoritate calificată (50% plus unu din numărul TOTAL al membrilor camerelor, nu doar al celor care votează efectiv). Absenţele sau abţinerile sunt echivalente cu voturile împotrivă. Chiar şi în condiţiile în care votul din Comisie a fost secret, această majoritate nu a fost îndeplinită. 9 voturi din 21 reprezintă 42,8%. Componenţa Comisiei reprezintă, procentual, şi distribuţia politică din Parlament. De la 42,8% până la 50% plus unu este o diferenţă mult peste marja de eroare pe care Ponta să şi-o fi permis. În condiţiile unui vot nominal (asumat de fiecare parlamentar în parte) era de aşteptat ca riscul (pentru Ponta şi RMGC) respingerii legii să fi fost şi mai mare.

***

Cu toate amendamentele propuse (inclusiv schimbarea denumirii proiectului normativ) legea rămâne una “cu dedicaţie” pentru Roşia Montană. Declararea exploatărilor auro-argintifere ca fiind “de interes public” e esenţială pentru a permite exproprierile. În continuare se menţin măsurile abuzive la adresa legislaţiei care protejează patrimoniul cultural, mediul, pădurile, pajiştile, proprietatea publică, procedurile administrative, liberul acces la justiţie al cetăţenilor. 

Colegii de la“Gândul” reuşesc să demonstreze fără echivoc acest lucru: în “noua denumire” a proiectului de lege se vorbeşte despre “proiectele miniere prin care se extrag annual cel puţin 5 tone de aur”. Proiectul de la Roşia Montană e SINGURUL în această situaţie. Intervievat de “Gândul”, deputatul PSD Florin Iordache e “genial”: “Noi ştiam că la Certej se extrag anual 6 tone de aur”. Formularea corectă ar fi fost “ar urma să se extragă” (la ora actuală nu se extrage nimic la Certej). Dar ceea ce nu ştia domnul Iordache e faptul că la Certej ar urma să se extragă… 4 tone de aur annual. Şi astfel, chiar dacă au scos trimiterea de la Roşia Montană din titlul proiectului legii aceasta rămâne aşa cum a fost de la început: o lege specială doar pentru Roşia Montană.

***

Degeaba speră Victor Ponta şi acoliţii lui că românii mai pot fi prostiţi. Cel puţin în cazul Afacerii Roşia Montana poate să-şi ia gândul de la asta. În tot răul amânării, există şi foarte mult bine. Românii află tot mai multe despre mizeriile din acest caz, ba, mai mult decât atât, încep să înţeleagă mecanismele de funcţionare ale unui sistem corupt şi în ate cazuri.

PSD şi PNL negociază intens pentru a se ajunge la o formulă de compromis în interiorul USL asupra proiectului minier de la Roşia Montană. Un prim pas a fost făcut joi seară în Comisia specială din Parlament, unde proiectul de lege venit de la Guvern a fost desfiinţat de membrii comisiei, care au creat un nou proiect legislativ. Discuţiile pentru o soluţie comună au continuat astăzi în interiorul USL.

Pentru a se elimina opoziţia liberalilor, în noul proiect de lege nu se face nici o precizare vizavi de compania Roşia Montană sau de perimetrul Roşia Montană. Noul act normativ se prezintă doar ca o lege cadru în privinţa exploatărilor miniere, deşi din evaluarea datelor tehnice se poate trage concluzia că este făcută cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Spre exemplu, în noul text de lege se vorbeşte de proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit prin care se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”. În  România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, în acest nou proiect de lege nu s-ar încadra decât exploatările de la Roşia Montană.

Imediat după modificările aduse proiectului de lege în Parlament, liberalii au venit cu o nouă poziţie, în care dau semne că sunt dispuşi la dialog. Crin Antonescu a precizat că PNL este în continuare împotriva proiectului de lege depus de Guvern în Parlament. Cum acesta a fost deja modificat, liberalul a arătat că este dispus să se ajungă la o formulă comună de compromis.

“PNL respinge proiectul de lege pe care am fost sesizaţi, dar suntem dispuşi în cadrul Comisiei dacă este cazul şi aşa convenim – acestei Comisii, altei Comisii, în orice formă – să discutăm elemente dintr-o lege, sau modificări de legislaţie generale privitoare la exploatări, la resursele naturale în general, la exploatările de acest fel. Şi, în sensul acesta, toţi facem eforturi de a găsi formule comune”, a declarat la finalul şedinţei USL, Crin Antonescu.

Premierul Ponta a plusat şi a anunţat că în interiorul USL s-a decis prelungirea mandatului Comisiei speciale cu 30 de zile, adăugând că nu se supără dacă proiectul este modificat de Parlament şi că va respecta decizia forului legislativ.

“Tocmai pentru că şi eu şi domnul Antonescu vrem ca USL să acţioneze coerent până şi pe temele cele mai dificile, am decis împreună să prelungim mandatul Comisiei cu 30 de zile, în ideea că la un moment dat se va găsi o poziţie comună“, a precizat Ponta după întâlnirea USL.

Deputatul PSD, Florin Iordache, membru în Comisia parlamentară pentru Roşia Montană, a primit de la premierul Ponta misiunea de a ocupa în Parlament de proiectul de lege privind exploatarea minieră. În noul său rol, Iordache s-a prezentat la lucrările comisiei cu un draft de proiect, pe marginea căruia restul parlamentarilor au depus amendamente.

„Ba e şi pentru Roşia Montană, nu e cu dedicaţie pentru Roşia Montană, e un proiect mai amplu. Ţinta nu e Certejul sau Roşia Montană. Ţinta este o chestiune generală. Dumneavoastră aţi văzut până acum în noua lege undeva scris Roşia Montană?”, a răspuns Iordache pentru gândul când a fost întrebat dacă noul proiect nu este unul cu dedicaţie pentru proiectul minier de la Roşia Montană.

Proiectul cu dedicaţie pentru Roşia Montană

Cu toate acestea, primele şapte articole, câte au fost modificate până în prezent, pun asemenea condiţii încât doar Roşia Montană s-ar încadra în ele.

În primul rând, titlul legii creează prima diversiune. Nu se mai numeşte „Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană”, ci „Lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argentifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public”, fără niciun fel de trimitere la Roşia Montană.

În acelaşi timp, acordul a fost scos din lege, prin modificarea primului articol, la propunerea deputatului PSD Florin Iordache, acord care stabilea concret obligaţiile companiei RMGC.

“Păi ca s-o putem declara de interes public deosebit, nu declari aşa uşor orice lucrare. Inclusiv titlul legii, uitaţi-vă cum îl cheamă acum, nu scrie Roşia Montană”, a mai spus Iordache.

Mai mult, în noua formă a primului articol, alineatul 2, se pune prima condiţie pentru ca o eventuală companie care vrea să exploateze aur şi argint să intre sub incidenţa acestei legi, amendament propus de deputatul PNL, Mircea Dolha.

În sensul prezentei legi, prin proiecte miniere auro-argentifere de interes public deosebit se înţeleg acele proiecte miniere prin care se extrag anual cel puţin 5 tone de aur”.

Or, în România există doar două licenţe de exploatare a aurului şi argintului, la Roşia Montană şi la Certej, iar, potrivit estimărilor, la Certej s-ar extrage 4 tone de aur anual. În concluzie, nu s-ar încadra în acest nou proiect de lege decât exploatările de la Roşia Montană.

„Noi ştiam că la Certej se extrag 6 tone de aur pe an”, se scuză Iordache.

În acelaşi timp, liberalul Dolha spune că mai există zăcăminte mari de aur şi-n alte părţi, nu doar în cele în care a fost dată şi o licenţă de exploatare, de aceea a ţinut să se scrie în lege că trebuie extrasă o cantitate mare de aur, ca produs finit.

„În Maramureş sunt multe, la Beiuş, Şuior şi Cavnic. Eu sunt din Baia Mare şi cunosc zona, ştiu de aceste resurse de la Institutul de cercetări miniere, care are o hartă foarte clară”, a explicat şi Dolha, contactat de gândul.

Alte elemente chimice, altă licenţă de exploatare

O altă modificare operată de parlamentarii din comisia specială instituie obligaţia companiei de a obţine o nouă licenţă de exploatare doar în cazul în care „în cantităţile de minereu conţin elemente chimice, altele decât aur şi argint şi se justifică exploatarea acestora pentru scopuri comerciale”.

Potrivit analizelor realizate de ANRM, informaţii comunicate şi în cadrul audierilor din comisia specială, nu există astfel de elemente care ar merita şi ar putea fi exploatate. În ciuda opiniilor diferite a fostului director al Institutului Geologic Român, Ştefan Marincea, care a insistat asupra faptului că la Roşia Montană există şi telur şi stibiu, ambele cu o importanţă deosebită pe plan mondial, cel care va fi luat în considerare va fi raportul ANRM.

În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate. Nu putem discuta în procente. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatat“, a precizat Gheorghe Duţu, directorul ANRM.

Dacă însă RMGC va descoperi şi alte elemente în respectivul perimetru, într-o cantitate suficient de mare încât să poată fi folosite în scopuri comerciale, RMGC va fi nevoită să obţină o nouă licenţă de exploatare.

Tot în noua formă a legii pregătite de parlamentari se precizează că firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească cele mai avansate tehnologii, disponibile la momentul exploatării, care să prevină evenimente de natura deversărilor sau emisiilor de substanţe periculoase ori poluante”.

Dacă în acordul ataşat proiectului de lege iniţial erau detaliate toate obligaţiile companiei RMGC, toate sumele pe care trebuia să le depună în conturile statului român pentru acoperirea investiţiilor, dar şi garanţiile de mediu în cazul unui accident ecologic, în noua lege totul s-a concentrat în câteva paragrafe, fără niciun detaliu.

„Să constituie o garanţie financiară corespunzătoare pentru refacerea mediului, să nu aducă prejudicii patrimoniului cultural naţional şi să protejeze construcţiile sau părţile de construcţii, împreună cu instalaţiile, componentele artistice […] lucrările artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic, existente în perimetrul proiectelor miniere de interes public deosebit”, se aratp la articolul 3, alineatul 1, literele c) şi d).

Vâlcov: “Noi nu trebuie să votăm tot ce ni se pune pe masă”

În total, opt amendamente. Atât susţine preşedintele comisiei, Dariu Vâlcov, că au fost adoptate, dar care au schimbat legea cu totul. „Roşia Montană se încadrează în acest proiect. Noi nu suntem obligaţi să votăm tot ce ne vine pus pe masă şi să acceptăm toate condiţiile. Dacă punctul nostru de vedere este că trebuie să scoatem Roşia Montană, atunci scoatem. La fel şi cu acordul. Nu trebuie să ne impună nimeni”, a declarat Vâlcov, la sfârşitul şedinţei.

Întrebat dacă atunci când a redactat noul draft de lege s-a consultat şi cu premierul Victor Ponta, deputatul Iordache a spus că nu şi că doar unii colegi din PSD i-au fost alături.

„Am discutat şi cu colegii mei, nu sunt amendamentele mele, nu poartă semnătura Florin Iordache. Dar domnul Ponta când a dat-o la Parlament, s-a consultat cu noi. Domnul Ponta nu s-a consultat cu noi înainte, aşa că eu nu m-am consultat cu el înainte”, argumentează Iordache.

Dezbaterile de joi s-au finalizat în jurul orei 15.00, rămânând de modificat doar ultimele două articole. Cu toate că aveau termen final pe 20 octombrie, parlamentarii din comisie au hotărât amânarea raportului cu câteva zile, „ca să aibă suficient timp pentru dezbateri”.

Rosia-Montană


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA, Tradatori si lichele

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “RAZBOIUL PENTRU ROSIA MONTANA, FAZA PE COMISIE: manevre, amanari si modificari diversioniste la legea exploatarii. URMEAZA MAREA PACALEALA

  1. În Belgia, Finlanda, Olanda şi Italia e nevoie de 3 oameni pentru a înfiinţa un partid. În Bulgaria de 2500, în Rep. Moldova de 4000, în Ucraina de 10.000. În România e nevoie de 25.000 de semnături, care trebuie să provină din 18 judeţe.

    În prezent, e foarte dificil, aproape imposibil, ca un curent din societate să se poată exprima politic într-un partid nou, iar legea actuală a partidelor politice favorizează apariţia unui oligopol. De ex, nu avem un partid europsceptic sau un partid regional. În actuala formă a legii, partidele actuale nu mai au cum reprezenta întreaga societate; ele ar rămâne să se reprezinte doar pe sine.

    Este o explicaţie a erodării democraţiei şi a generalizării eterogenităţii din sânul partidelor: fiecare partid are tabere pro sau contra exploatării aurului cu cianuri, pro sau contra exploatării gazelor de şist, pro sau contra căsătoriei gay, pro sau contra UE etc, care face traseismului politic posibil. Pe de altă parte, cetăţenii văd că nu mai au cum să se exprime politic şi lipsesc de la vot.

    Senatorul Valeriu Todirascu a depus un PL de modificare a legii partidelor: cu o mie de semnaturi s-ar pute infiinta un partid.

    http://www.rostonline.ro/2013/10/proiect-legislativ-de-modificare-legii-partidelor/

  2. Pana acum am pierdut prosteste o multime de resurse. Americanii, nemtii si rusii ne-au papat petrolul. Gazele si uraniul au ajuns la rusi ca despagubire de razboi. Acum dam pe degeaba aurul, argintul si ce metale rare se mai gasesc acolo. Urmeaza sa predam si cuprul ca noua nu ne trebuie. Acesti politicieni nu ne mai reprezinta!

  3. Pingback: Rosia Montana: CUM S-A FALSIFICAT RAPORTUL INSTITUTULUI GEOLOGIC pentru a obtine, fraudulos, esentialul ACORD DE MEDIU pentru proiectul RMGC, dupa o deplasare pe banii companiei – dezvaluiri la Realitatea TV (video). Plus: MARTURIA GEOLOGULUI AUREL
  4. Pingback: Codul Silvic, amendat pentru GOLD CORPORATION?/ Scandalul raportului EXPERTILOR BRITANICI care aprobau INCLUDEREA ROSIEI MONTANA in PATRIMONIUL UNESCO si care a fost “secretizat” de Ministerul Culturii - Recomandari
  5. Pingback: CACEALMAUA ROSIA MONTANA DIN PARLAMENT/ Ilie Serbanescu despre ”CIANURA ECONOMICA” din proiectul de exploatare: ESTE DOAR INCEPUTUL! ESTE DOAR CUTIA PANDORREI SAU AȚÂȚATUL FOCULUI - Recomandari
  6. Pingback: Comisia pentru Rosia Montana va respinge actualul proiect guvernamental RMGC doar pentru a reveni cu O OFERTA CE NU POATE FI REFUZATA… - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare