FRAGMENTAREA STATULUI. Guvernul face DESCENTRALIZARE prin asumarea raspunderii. AUTORIZATIILE DE MEDIU – LA MANA “BARONILOR” LOCALI. “Solutie” pentru a da unda verde proiectului RMGC?

• Mediafax: 

Guvernul aprobă BUGETUL şi DESCENTRALIZAREA pe 14 noiembrie. Angajarea răspunderii, pe 19 noiembrie

Guvernul va aproba joi, 14 noiembrie, proiectul de buget pentru anul viitor şi proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, foarte probabil pe 19 noiembrie, Executivul să îşi angajaze în Parlament răspunderea pentru descentralizare, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta.

El a precizat că, peste o săptămână, la 13 noiembrie, va avea, dimineaţa, întâlniri cu toţi miniştrii pentru finalizarea proiectului de buget pentru 2014, iar după-amiaza va finaliza cu aceştia discuţiile asupra proiectului descentralizării.

Premierul a adăugat că după adoptarea, pe 14 noiembrie, a celor două proiecte şi trimiterea documentelor la Parlament, angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului descentralizării va avea loc probabil săptămâna următoare, pe 19 noiembrie.

ONG-uri: Descentralizarea dă autorităţilor locale putere absolută privind mediul şi patrimoniul

Reprezentanţii mai multor ONG-uri susţin că, prin forma actuală a proiectului descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea “putere absolută” în domeniile mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii fiind imposibil.

Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de ONG-uri, a anunţat, miercuri, că, dacă proiectul va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a opri acest proiect şi va sesiza şi Comisia Europeană.

“Autorităţile locale vor putea demola clădiri de patrimoniu sau vor face proiecte prin care normele de mediu vor fi afectate şi, atâta timp cât autorizaţiile şi avizele necesare vor fi emise tot de ele, nu se va putea face nimic. Dacă se încalcă legea, instituţia de control care ar trebui să reclame astfel de abateri de la lege ar fi tot în subordinea autorităţii care a făcut greşeala”, a declarat Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica.

Atribuţiile Ministerului Culturii de avizare a intervenţiilor asupra monumentelor istorice şi a zonelor istorice sunt transferate direcţiilor judeţene pentru cultură, care vor fi în subordinea consiliilor judeţene.

“Este evident ca directiile judeţene nu vor contrazice proiectele consiliilor judeţene în subordinea cărora se află”, arată Coliţia pentru Mediu.

De asemenea, agenţiile judeţene de protecţia mediului trec în subordinea consiliilor judeţene, “deci nu îşi vor exercita corect funcţia de avizare a proiectelor avansate de administraţiile locale în subordinea cărora se află”.

“De exemplu, Primăria Capitalei iniţiază un proiect, al cărei beneficiar este tot ea. Practic, primăria îşi va acorda singură avizul de mediu, avizul de la cultură şi autorizaţia de construcţie. Nu va mai exista niciun fel de control. Autoritatea locală va avea putere absolută”, a declarat, Roxana Wring, preşedinte al Asociaţiei ProDoMo.

Ea a mai reclamat că nu există un studiu de impact pentru acest proiect de descentralizare. “De fapt, în expunerea de motive a acestui proiect de lege se arată că se promovează prosperitatea. Poate prosperitatea baronilor locali“, a spus Wring.

Astfel, instituţiile care ar trebui să reclame eventuale probleme se vor afla în subordinea consiliilor judeţene şi vor avea un buget stabilit de aceste instituţii, dar şi directori numiţi politic, mai spun reprezentanţii ONG-urilor.

“Este clar că nu se vor reclama şi acuza singuri în astfel de cazuri. Se încurajează astfel corupţia şi abuzul”, a mai arătat vicepresedintele Eco – Civica.

Reprezentanţii ONG-urilor au făcut referie la o directivă europeană aprobată în data de 9 octombrie ce priveşte evaluarea proiectelor de mediu, care, în expunerea de motive, precizează că agenţiile de mediu din anumite state nu sunt suficient de independente, recomandarea generală fiind cea pentru o mai mare independenţă, dar şi pentru evitarea conflictului de interese.

“Noi mergem în direcţia total opusă. Dacă legea va fi votată aşa, vom avea o lege care contravine unei directive europene. (…) Vom fi primii care vom sesiza Comisiei Europene acest lucru”, a declarat Nicușor Dan

În susţinerea argumentelor lor, reprezentanţii societăţii civile au dat mai multe exemple de proiecte ale administraţiilor locale cărora Ministerul Culturii li s-a opus: blocul de 40 de metri înălţime ce urma să fie construit în spatele Palatului Ştirbei, din Calea Victoriei, clădirea cu o înălţime de 37 de metri ce urma să fie construită peste Banca Marmorosch Blank din strada Doamnei, clădirea de şapte etaje peste Casa Spiru Haret din strada Gheorghe Manu nr. 7 din Capitală şi PUZ-ului Peninsulei Constanţa.

Guvernul va aproba pe 14 noiembrie proiectul de bugetul pentru anul viitor şi proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, foarte probabil pe 19 noiembrie, Executivul să îşi angajaze în Parlament răspunderea pentru descentralizare, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta.

Potrivit proiectului, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

De asemenea, toate sălile şi grădinile de “spectacol cinematografic”, în total 133, dar şi imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmelor, “România Film”, vor trece, libere de sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale. Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu vor avea dreptul, în condiţiile legii, de a concesiona, a da în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau a închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.

Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice.

De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale şi a instituţiilor publice care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.

Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Totodată, “titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinaţie turistică este consiliul local pe a cărui rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor.

De asemenea, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB, potrivit proiectului de lege.

• Hotnews: Descentralizare 2013. Revolta functionarilor de la Mediu impotriva baronilor locali: “Pentru ei prioritare sunt intersele locale, nu mediul. Imi taie apa, lumina, pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean”. Autorizatiile de mediu si cultura pentru RMGC, sub puterea Consiliului Judetean

Reprezentanti ai sindicatelor din agentiile judetene pentru protectia mediului se opun subordonarii acestor institutii fata de Consiliile Judetene, in conditiile in care functionarii de la Mediu ar putea fi fortati sa autorizeze proiecte poluante ale CJ-urilor. Draftul curent de descentralizare care cuprinde trecerea autoritatilor de la Ministerul Mediului si de la Ministerul Culturii la Consiliile Judetene ar putea da presedintilor de CJ-uri puteri asupra autorizatiilor de mediu si descarcarilor de sarcina arheologica pentru proiecte controversate de tipul mineritului cu cianura de la Rosia Montana, a avertizat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. In schimb, ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a sustinut ca institutiile de mediu si cultura descentralizate isi vor pastra puterea de decizie independenta de Consiliile Judetene.

Liderii USL urmeaza sa se intalneaca miercuri, de la ora 16.00, pentru ultima discutie politica privind proiectul de decentralizare, inainte de redactarea unui text care sa intre in Guvern in vederea adoptarii prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului.  Inainte de decizia politica anuntata pentru miercuri de ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Liviu Dragnea, sindicalisti din administratie, ecologisti si alti reprezentanti ai societatii civile i-au desfiintat practic ministrului Dragnea proiectul de lege, intr-o dezbatere publica la minister.

Bogdan Hossu, presedintele confereatiei sindicale Cartel Alfa, a atras atentia ca trecerea Agentiilor judetene pentru protectia mediului din subordinea Ministerului Mediului si a Directiilor de cultura de la Ministerul Culturii in ograda Consiliilor Judetene da impresia ca decentralizarea urmareste obtinerea avizelor de mediu si de descarcare arheologica pentru exploarea miniera cu cianura de la Rosia Montana, in conditiile in care administratia locala isi doreste demararea mineritului aurifer prin cianurare. 

“Trecerea agentiilor pentru protectia mediului sub coordonarea Consiliilor Judetene pune sub semnul intrebarii multitudinea de aspecte legate de sensul acestor institutii, care sunt in general de cotrol, supraveghere, de buna functionare a respectivelor operatiuni. Din punct de vedere tehnic, avem impresia ca aceasta actiune se face in mod special pentru a se obtine de catre Gold Corporation o autorizatie care nu a fost obtinuta nici macar pana astazi“, a declarat Bogdan Hossu. 

Emilia Paunescu-Bucur, vicepresedintele Federatiei Nationale de Mediu Ecologistul, care reprezinta salariatii din Agentiile judetene de protectie a mediului, a declarat ca angajatii acestor autoritati se tem ca odata cu trecerea lor din subordinea Ministerului Mediului in cea a Consiliilor Judetene isi vor pierde independenta in luarea deciziilor de specialitate.

“Noi, specialistii din cadrul agentiilor de mediu, suntem echipa tehnica si competenta in domeniul protectiei mediului din teritoriu a Ministerului Mediului. Atat timp cat suntem trecuti in jurisdictia Consiliului Judetean, noi suntem o directie din cadrul judetului. Nu mi-as putea exercita meseria de a spune <<Nu, nu trebuie construit un incinerator in zona cutare sau judetul cutare, deoarece se incalca directiva europeana>>. De ce? Pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean, pentru ca imi taie apa si lumina, pentru ca depind administrativ de Consiliul Judetean. Aici este durerea“, a declarat liderul de sindicat din agetiile de protectie a mediului.

Ea a acuzat Consiliile Judetene ca nu au ca prioritate ocrotirea mediului si absorbtia unor fonduri europene in proiecte de mediu, ci “interesele locale proprii”, motiv pentru care autoritatile locale ar putea sa nu asigure cofinantarea proiectelor europene din zona ecologiei. 

“Sunt milioane de euro care se pot accesa, dar trebuie cofinantare. Nu stiu daca Consiliul Judetean ar fi dispus sa faca acea cofinantare si sa acceseze fonduri pe aer, pe biodiversitate etc. Fiindca spune <<Ce ma intereseaza pe mine nu stiu ce soparlica si cine stie ce padurice?!>>. Deci pentru ei, ca si Consiliu Judetean, prioritar nu este mediul. Prioritare sunt intersele locale, proprii”, a mai aratat Paunescu-Bucur.

De partea cealalta, ministrul Dragnea a replicat ca Agentiile pentru protectia mediului vor fi mai departe finantate prin bugete distincte, nedepinzand financiar de Consiliile Judetene.

“Finantarea agentiilor judetene de porotectie a mediului se va face tot din bugetul de stat, ori prin anexa disticta in Legea bugetului de stat, ori prin bugetul ministrului, transferat la Consiliul Judetean”, a sustinut ministrul Dezvoltarii Regionale.  In ceea ce priveste interesul Consiliilor Judetene pentru cofinantarea proiectelor de mediu, Dragnea a argumentat ca “sunt enorm de multi bani europeni din Programul Operational Sectorial Mediu care sunt atrasi si implementati de consiliile judetene”. “Nu exista consiliu judetean care sa spuna ca dumneavoastra va ocupati cu nu stiu ce soparlica si nu interseaza”.

De asemenea, Dragnea a afirmat ca activitatile de inspectie si verificare de mediu nu vor fi subordonate Consiliilor Judetene.  Liviu Dragnea a mai argumentat nevoia de descentralizare prin faptul ca, spre deosesbire de ministere, Consiliile Judetene sunt alese popular si iau decizii in sedinte publice.

“In ceea ce priveste consiliile judetene, care – vezi, Doamne! – ar avea interese mai mari decat ar avea un ministru al Mediului, indiferent care ar fi el, adica dintr-o data ministrii sunt niste calugari luati de la manastire si dusi in Guvern, iar cei de la autoritatile locale sunt niste infractori din nastere, nu este asa”, a mai spus vicepremierul Liviu Dragnea.

O poveste de pe plaja la Mamaia: “Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact! Cine-s astia, ba?!”
Zeci de ONG-uri reunite in Coalitia pentru Mediu din Romania se opun priectului de decentralizare a Agentiilor pentru protectia mediului de teama ca sefii de consilii judetene sa nu-i forteze pe specialisti sa acorde autorizatii de mediu de exemplu pentru constructia unor cluburi de noapte pe plajele de pe Litoral.

Dan Trifu, liderul Coalitiei pentru Mediu, a dat exemplul primarului Constantei, Radu Mazare, pe care insa nu l-a nominalizat, intr-o imprejurare in care edilul era nemultumit de autorizatiile de mediu impuse la constructii pe plaja de la Mamaia. 

“Dam plajele (de la Apele Romane la primarii – n.r.). Daca priviti plaja din Mamaia, veti vedea ca jumatate din ea sunt numai cluburi si baruri, pe plaja direct. Or, daca cineva vrea sa transforme in Rio de Janeiro plaja de la Mamaia, noi nu suntem de acord, mai ales ca personaje de acolo au afirmat public: <<Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact. Cine-s astia, ba, sa fac eu studiu de impact, nu fac, ba, nimic>>. Dumneavoiastra vreti sa dam in subordinea acestei institutii?!”, a intrebat Trifu. 

In schimb, Liviu Dragnea a sustinut ca tocmai Autoritatea Nationala Apele Romane, de la Ministerul Mediului, este vinovata pentru constructiile ilegale de pe plaje: “In legatura cu ce ati spus cu constructiile care au aparut pe plaja, sunt de acord cu dumneavoastra, numai ca administratorul plajelor sunt cei de la Apele Romane. Cum au aparut?”. 

In ceea ce priveste plaja de la Mamaia, Dragnea a spus ca el nu crede ca poate fi transferata administrarea acesteia de la Apele Romane la Primaria Constanta. “Acolo este un proiect important pe care il deruleaza Apele Romane, proiect de mediu, pentru a largi plajele si pentru a face niste operatiuni importante acolo. Probabil ca plajele nu pot fi transferate ca administrare”, a explicat ministrul.

Descentralizarea de pe masa USL: decizia pe ajutoarele sociale si obiectivele economice

Potrivit ministrului Dragnea, miercuri liderii USL mai au de discutat asupra descentralizarii sau renuntarii la transfer catre puterile locale a unor institutii relevante acordarea ajutoarelor sociale, foarte importante mai ales in preajma alegerilor. 

In privinta obiectivelor economice, pe langa deciziile de mediu si descarcare arheologica necesare exploatarilor controversate, deja trecute in proiectul descentralizarii, decsentralizarea porturilor dunarene si a salailor de cinema a mai ramas inca in discutii.

“Daca nu se face acum descentralizarea, parerea mea e ca o sa se mai poata face peste 10 ani. Acum este conjunctura politica unica, dar nici asta nu stim cat o sa mai tina, ca auzim tot felul de afirmatii…“, s-a plans Dragnea, referindu-se la disensiunile din USL.

Principalele puncte divergente PSD-PNL:

• Ministerul Muncii. Aici, PSD vrea sa treaca Agentia pentru prestatii sociale in coordonarea autoritatilor locale, insa PNL, partidul minisrului de resort, Mariana Campeanu, se opune.  “Maine vom lua decizia finala pentru aceasta uriasa intentie de descentralizare a agentiilor judetene de prestatii sociale”, a spus Dragnea, marti. Miza o constituie ajutoarele sociale, mai ales in an electoral. In acest moment, primarii sunt responsabili de efectuarea si veridicitatea anchetelor sociale in baza carora se dau ajutoare persoanelor defavorizate, iar agentiile de prestatii sociale din subordinea Ministerului Muncii verifica daca ancheta sociala si documentele care au stat la baza punerii in plata prin dispozitiile primarului sunt corecte. “Ori trece componenta de centralizare a dosarelor de la agentia judeteana de prestatii sociale la autoritatile locale, ca sa fie coerenta si sa ramana controlul la centru, ori sa preia si activitatea de ancheta sociala si punere in plata, ceea ce mi se pare corect”, si-a expus Dragnea planurile.
• Porturile dunarene. Aflate in ograda ministrului liberal al Transporturilor, Ramona Manescu,  porturile dunarene sunt cerute de primarii riverani. “Acum, in porturi exista urmatoarea situatie: suprafata de teren pe care sunt instalatiile portuare de suprafata sunt in domeniul public al statului. Instalatiile portuare sunt in patrimoniul unor societati comerciale, unde si Fondul Proprietatea este actionar cu 20%. Si atunci ar fi nevoie de o divizare a societatilor respective pentru a fi transferate actiunile eventual la Consiliile Locale sau varianta in care se transfera terenul din domeniul public al statului in domeniul public al Consiliilor Locale, cu obligatia preluarii contractelor de concesiune pe care le au aceste societati cu Ministerul Transporturilor pentru a putea utiliza terenul” – acesta este tabloul facut de Liviu Dragnea.
• Mediul. Proiectul descentralizarii, care era valabil marti, prevede reorganizarea autoritatilor judetene pentru protectia mediului de la Ministerul Mediului, ca directii judetene de protectie a mediului in subordinea Consiliilor Judetene. Ministrul Dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se faca modificarea, intr-o formula in care aceste structuri de mediu sa ramana autoritati, ci nu directii, chiar daca vor fi trecute la CJ-uri. Functionarii de la Mediu se tem ca oricum Consiliul Judetean va avea putere asupra institutiilor de mediu, prin faptul ca le va controla finantarea.
• Cultura. Liviu Dragnea da ca sigura practic trecerea Directiilor de cultura de la ministerul de resort la Consiliile Judetene, dupa ce saptamana trecuta presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, primarul PSD-ist al Pitestiului, Tudor Pendiuc, declara, pentru HotNews, ca domeniul Culturii nu se mai descentralizeaza acum. “Cand vorbim de cultura, vorbim despre descentralizarea competentelor respective si a directiilor judetene de cultura, care se descentralizeaza in subordinea Consiliului Judetean”, a decretat, insa, vicepremierul Dragnea marti.
• Cinematografele. Desi primarii isi doreau salile de cinema din administrarea Regiei Autonome Romania Film – aflata in coordonarea Ministerului Culturii – mutarea a intrat in impas. “S-ar putea in final sa avem o veste buna, in sensul ca nu mai transferam salile de cinematograf, dintr-un motiv foarte simplu, nu mai avem ce. Am descoperit cu groaza situatia reala din sistem acum: majoritatea zdrobitoare a salilor de cinematograf sunt inchiriate pentru gogoserii, cofetarii si alte activitati care nu au nicio legatura nici cu actul de cultura, nici cu cinematografia”, a sustinut Dragnea. El a aratat ca Regia Romania Film a intrat in procese cu patronii gogosieriilor din fostele cinematografe, care cer sa li se plateasca investitiile facute, daca sunt dati afara din spatii.

• Romania Libera: Descentralizarea iresponsabilităţii politice

[…]

Proiectul Dragnea nu face însă asta. Banii vor continua să fie strînşi la bugetul central, cu o singură excepţie unde vor fi reţinuţi direct local (asta ar fi trebuit să fie regula, nu excepţia) şi pe urmă alocaţi în general frăţeşte fără mare elaborare, 50 la 50 între nivelul central şi cel local. Cum evident banii nu vor ajunge localităţilor şi judeţelor care capătă în întreţinere totul, stadioane, porturi, vile, latrine (una de cărămidă şi una de lemn, scrupulos trecute în anexe, pontoane, barăci, metrouri, poliţii, şcoli, spitale,  rezervaţii naturale), pe lîngă că acei 50% vor fi iarăşi daţi cui e prieten cu guvernul (ăia cu schiurile   lui Udrea au rămas doar cu telegondola fără pîrtie cînd s-a schimbat guvernul) s-au găsit două soluţii. Soluţia unu este să strîngă nivelul local alte taxe peste alea existente deja şi împărţite fără să ajungă. Soluţia doi este să mai falimentăm nişte primării una cîte una, situaţie în care sînt deja sute, dar care e mult mai costisitoare şi detrimentală economic decît o decizie de comasare care a fost exclusă din start ca mai costisitoare politic. Adiţional, se amendează şi Legea Sănătăţii, unde se face o structură paralelă CNAS care va lua din banii de asigurări, probabil tot pentru că asigurarea de stat nu poate fi omorîtă deodată. De omorît, doar pacienţii, de asta spitalele sînt plasate universităţilor de medicină făr fonduri suplimentare, deşi de abia le ajung banii lor.

Statul scapă astfel de tot ce nu e rentabil, ca omologarea şi standardizarea, care se vor face judeţean, să vezi de acum standarde europene de la pensiuni la servicii publice, şi dă puterea prin lege autorităţilor locale să se facă plătite direct pentru serviciile astea, de la beneficiari- aşa cum în Evul Mediu înainte de a se introduce impozitele fiecare dintre petenţi plătea pe magistrat şi scribul lui care nu aveau alt salariu.

Cum va creşte absorbţia fondurilor europene dacă aruncăm în spatele unor primari deja faliţi şi care nu mai au cum creşte taxe locale atîtea sarcini deodată pentru care nu sînt pregătiţi, sau nu ar fi înglodaţi în datorii? Mister. Legea nu spune, şi cum bugetul pe la anul trebuie adoptat în doar cîteva săptămîini e clar că nu avem timp să calculăm nişte scenarii cu 50/50, 30/70 sau pur şi simplu să agregăm costurile de jos în sus cum ar fi normal.  Tot ce guvernul central nu mai are bani să ţină din cauza plafonului de deficit trebuie să plece în subordinea autorităţilor locale. Care capătă dreptul de a numi şefi noi peste tot cu această ocazie (sintagma neadevărată folosită este „să organizeze un concurs”), va fi o orgie a numirilor de oameni competenţi în fruntea a tot ce mişcă de către consiliile judeţene, aceste temple ale numirilor pe merit cu departamente de resurse umane care într-o secundă au la degetul mic fişiere cu cine s-a distins ca manager, ca administrator de fonduri europene, ca organizator de tabere de tineret, campanii de vaccinare şi aşa mai departe. În sfîrşit resursele umane din Teleorman, Vaslui şi Bihor vor avea ocazia să se afirme.

Ajunşi aici, e cazul să expun ipoteza mea. Ori e vorba de prostie şi iresponsabilitate feroce, ori e un plan cinic de a păcăli deficitul pe la anul scoţînd în mare viteză nişte cheltuieli şi ascunzîndu-le prin alt capitol bugetar. Aceasta din urmă ar fi unica explicaţie raţională, deşi doar parţial, că nu poţi risca să distrugi şi puţinul care funcţionează ca să te ascunzi prin tufişurile fiscale şi la anul pe vremea asta să desfaci ce ai făcut.  Dacă nu e asta, atunci de ce să rişti o asemenea brambureală, plus călcarea a vreo două legi mereu ignorate (Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, şi legea 24/2000 care cere studiu de fezabilitate şi proiecţie bugetară).

Precedenta dată cînd am amintit legea asta din urmă a fost la încercarea lui Băsescu de a propune un proiect de lege a Sănătăţii prin asumarea răspunderii. Eugen Nicolăescu face şi el mai rău, încercînd să bage pe aceeaşi temă o ordonanţă de urgenţă (devine urgent să faci prostii de la un moment încolo cînd ajungi la guvernare). Toate acestea, Sănătatea şi descentralizarea au efecte pozitive incorect sau deloc estimate şi consecinţe nedorite cît carul. Adoptarea lor în pripă, fără estimare şi consultare ar fi o catastrofă, care ar compromite şi efectele potenţial pozitive ale unor alte aspecte prezente în ambele proiecte.

Dacă legea descentralizării era deja votată, proiectul Roşia Montană se făcea sigur, că autorităţile locale, dnii Dumitrel şi Hava sînt demult în buzunarul Gold, şi acum le-am fi dat şi mediul, şi patrimoniul. Ele s-au distins deja dînd imediat la loc autorizaţii anulate de instanţe, aşa de bine înţeleg statul de drept. În plus, aşa e societatea românească, societatea civilă e mult mai slabă local decît cea concentrată în Bucureşti, Cluj sau alte câteva centre dezvoltate, care a reuşit împreunată să creeze rezistenţa faţă de proiectul Gold. Eu nu spun, şi nu cred, că baroni locali sînt mai răi decît cei centrali, că dnul Şova e cu ceva mai bun ca dl Mazăre, probabil ideile de dezvoltare ale lui Mazăre sînt mai bune. Pe dl. Dragnea a trebuit să-l scot de două ori de pe lista neagră după ce l-am pus, că nu e un om uşor de prins şi a tot luat NUPuri. Nu şi la faza cu referendumul de anul trecut, dar văzînd ce au scris băsişti de rangul întîi, că nu sînt dovezi directe contra lui cred că era mai bine dacă nu pe asta îl trimitea DNA în judecată.

Pentru consecinţele acestei legi a descentralizării însă careva va trebui închis dacă se aplică aşa cum o citesc eu azi şi judeţele devin ca oraşele din westernuri unde şeful îşi pune rudele la poliţie şi procuratură şi mai omeneşte din cînd în cînd pe parlamentarul local ca să abată din drum autostrada naţională spre orăşel. Şi nimeni nu răspunde niciodată de nimic, că la aceeaşi masă de pocher se hotărăşte cine se prezintă la formă la alegeri şi cine pe bune.

[…]