FRAGMENTAREA STATULUI. Guvernul face DESCENTRALIZARE prin asumarea raspunderii. AUTORIZATIILE DE MEDIU – LA MANA “BARONILOR” LOCALI. “Solutie” pentru a da unda verde proiectului RMGC?

13-11-2013 12 minute Sublinieri

guvernul_romaniei_12939900

  • Mediafax: 

Guvernul aprobă BUGETUL şi DESCENTRALIZAREA pe 14 noiembrie. Angajarea răspunderii, pe 19 noiembrie

Guvernul va aproba joi, 14 noiembrie, proiectul de buget pentru anul viitor şi proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, foarte probabil pe 19 noiembrie, Executivul să îşi angajaze în Parlament răspunderea pentru descentralizare, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta.

El a precizat că, peste o săptămână, la 13 noiembrie, va avea, dimineaţa, întâlniri cu toţi miniştrii pentru finalizarea proiectului de buget pentru 2014, iar după-amiaza va finaliza cu aceştia discuţiile asupra proiectului descentralizării.

Premierul a adăugat că după adoptarea, pe 14 noiembrie, a celor două proiecte şi trimiterea documentelor la Parlament, angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului descentralizării va avea loc probabil săptămâna următoare, pe 19 noiembrie.

ONG-uri: Descentralizarea dă autorităţilor locale putere absolută privind mediul şi patrimoniul

Reprezentanţii mai multor ONG-uri susţin că, prin forma actuală a proiectului descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea “putere absolută” în domeniile mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii fiind imposibil.

Coaliţia pentru Mediu, din care fac parte peste 70 de ONG-uri, a anunţat, miercuri, că, dacă proiectul va rămâne în această variantă, va face o sesizare la Guvernul României pentru a opri acest proiect şi va sesiza şi Comisia Europeană.

“Autorităţile locale vor putea demola clădiri de patrimoniu sau vor face proiecte prin care normele de mediu vor fi afectate şi, atâta timp cât autorizaţiile şi avizele necesare vor fi emise tot de ele, nu se va putea face nimic. Dacă se încalcă legea, instituţia de control care ar trebui să reclame astfel de abateri de la lege ar fi tot în subordinea autorităţii care a făcut greşeala”, a declarat Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica.

Atribuţiile Ministerului Culturii de avizare a intervenţiilor asupra monumentelor istorice şi a zonelor istorice sunt transferate direcţiilor judeţene pentru cultură, care vor fi în subordinea consiliilor judeţene.

“Este evident ca directiile judeţene nu vor contrazice proiectele consiliilor judeţene în subordinea cărora se află”, arată Coliţia pentru Mediu.

De asemenea, agenţiile judeţene de protecţia mediului trec în subordinea consiliilor judeţene, “deci nu îşi vor exercita corect funcţia de avizare a proiectelor avansate de administraţiile locale în subordinea cărora se află”.

“De exemplu, Primăria Capitalei iniţiază un proiect, al cărei beneficiar este tot ea. Practic, primăria îşi va acorda singură avizul de mediu, avizul de la cultură şi autorizaţia de construcţie. Nu va mai exista niciun fel de control. Autoritatea locală va avea putere absolută”, a declarat, Roxana Wring, preşedinte al Asociaţiei ProDoMo.

Ea a mai reclamat că nu există un studiu de impact pentru acest proiect de descentralizare. “De fapt, în expunerea de motive a acestui proiect de lege se arată că se promovează prosperitatea. Poate prosperitatea baronilor locali“, a spus Wring.

Astfel, instituţiile care ar trebui să reclame eventuale probleme se vor afla în subordinea consiliilor judeţene şi vor avea un buget stabilit de aceste instituţii, dar şi directori numiţi politic, mai spun reprezentanţii ONG-urilor.

“Este clar că nu se vor reclama şi acuza singuri în astfel de cazuri. Se încurajează astfel corupţia şi abuzul”, a mai arătat vicepresedintele Eco – Civica.

Reprezentanţii ONG-urilor au făcut referie la o directivă europeană aprobată în data de 9 octombrie ce priveşte evaluarea proiectelor de mediu, care, în expunerea de motive, precizează că agenţiile de mediu din anumite state nu sunt suficient de independente, recomandarea generală fiind cea pentru o mai mare independenţă, dar şi pentru evitarea conflictului de interese.

“Noi mergem în direcţia total opusă. Dacă legea va fi votată aşa, vom avea o lege care contravine unei directive europene. (…) Vom fi primii care vom sesiza Comisiei Europene acest lucru”, a declarat Nicușor Dan

În susţinerea argumentelor lor, reprezentanţii societăţii civile au dat mai multe exemple de proiecte ale administraţiilor locale cărora Ministerul Culturii li s-a opus: blocul de 40 de metri înălţime ce urma să fie construit în spatele Palatului Ştirbei, din Calea Victoriei, clădirea cu o înălţime de 37 de metri ce urma să fie construită peste Banca Marmorosch Blank din strada Doamnei, clădirea de şapte etaje peste Casa Spiru Haret din strada Gheorghe Manu nr. 7 din Capitală şi PUZ-ului Peninsulei Constanţa.

Guvernul va aproba pe 14 noiembrie proiectul de bugetul pentru anul viitor şi proiectul de lege privind descentralizarea, urmând ca, foarte probabil pe 19 noiembrie, Executivul să îşi angajaze în Parlament răspunderea pentru descentralizare, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta.

Potrivit proiectului, direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu, direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, palatele copiilor sunt transferate la consiliile judeţene, în vreme ce cluburile copiilor şi cluburile sportive şcolare sunt transferate consiilor locale.

De asemenea, toate sălile şi grădinile de “spectacol cinematografic”, în total 133, dar şi imobilele, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmelor, “România Film”, vor trece, libere de sarcini, în administrarea consiliilor locale comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.

În proiectul descentralizării, se prevede că o cotă-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural Naţional / Fondul Cinematografic se face venit la bugetele judeţelor, cu destinaţia finanţării nerambursabile a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale. Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu vor avea dreptul, în condiţiile legii, de a concesiona, a da în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică sau a închiria monumentele istorice proprietate publică a statului.

Pe lângă Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu se vor înfiinţa comisiile judeţene ale monumentelor istorice, ca organisme ştiinţifice de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniu protejării monumentelor istorice.

De la bugetul de stat se alocă către bugetele locale o cotă de 70% din sumele încasate din redevenţele obţinute din concesionarea monumentelor istorice aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale respective.

“Angajarea directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale şi a instituţiilor publice care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale, precum şi a directorilor generali sau, după caz, a directorilor aşezămintelor culturale care funcţionează în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale se face pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, câştigătorii urmând să încheie un contract de management, în conformitate cu prevederile legii”, se arată în proiectul descentralizării.

Agenţiile judeţene pentru protecţia mediului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi Filiala regională a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, sunt transferate consiliilor judeţene şi respectiv Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Totodată, “titularul dreptului de administrare a plajelor cu destinaţie turistică este consiliul local pe a cărui rază teritorială se află”, acestuia revenindu-i dreptul de administrare a lucrărilor de întreţinere şi ecologizare a plajelor.

De asemenea, direcţiile pentru agricultură, oficiile pentru studii pedologice şi agrochimice şi casele agronomului se reorganizează într-o singură structură a direcţiilor agricole, care trec în subordinea şi sub autoritatea consiliilor judeţene sau a CGMB.

Agenţiile judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială şi a municipiului Bucureşti trec din subordinea Ministerului Muncii în cea a consiliilor judeţene sau CGMB, sub denumirea de Direcţiile judeţene pentru plata beneficiilor de asistenţă socială.

Direcţiile de sănătate, centrele judeţene de aparatură medicală, centrele de diagnostic şi tratament şi centrele medicale şi ambulatoriile de specialitate sunt reorganizate sub forma direcţiilor de sănătate publică sub autoritatea consiliilor judeţene sau CGMB, potrivit proiectului de lege.

Reprezentanti ai sindicatelor din agentiile judetene pentru protectia mediului se opun subordonarii acestor institutii fata de Consiliile Judetene, in conditiile in care functionarii de la Mediu ar putea fi fortati sa autorizeze proiecte poluante ale CJ-urilor. Draftul curent de descentralizare care cuprinde trecerea autoritatilor de la Ministerul Mediului si de la Ministerul Culturii la Consiliile Judetene ar putea da presedintilor de CJ-uri puteri asupra autorizatiilor de mediu si descarcarilor de sarcina arheologica pentru proiecte controversate de tipul mineritului cu cianura de la Rosia Montana, a avertizat Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa. In schimb, ministrul Dezvoltarii Regionale, Liviu Dragnea, a sustinut ca institutiile de mediu si cultura descentralizate isi vor pastra puterea de decizie independenta de Consiliile Judetene.

Liderii USL urmeaza sa se intalneaca miercuri, de la ora 16.00, pentru ultima discutie politica privind proiectul de decentralizare, inainte de redactarea unui text care sa intre in Guvern in vederea adoptarii prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului.  Inainte de decizia politica anuntata pentru miercuri de ministrul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Liviu Dragnea, sindicalisti din administratie, ecologisti si alti reprezentanti ai societatii civile i-au desfiintat practic ministrului Dragnea proiectul de lege, intr-o dezbatere publica la minister.

Bogdan Hossu, presedintele confereatiei sindicale Cartel Alfa, a atras atentia ca trecerea Agentiilor judetene pentru protectia mediului din subordinea Ministerului Mediului si a Directiilor de cultura de la Ministerul Culturii in ograda Consiliilor Judetene da impresia ca decentralizarea urmareste obtinerea avizelor de mediu si de descarcare arheologica pentru exploarea miniera cu cianura de la Rosia Montana, in conditiile in care administratia locala isi doreste demararea mineritului aurifer prin cianurare. 

“Trecerea agentiilor pentru protectia mediului sub coordonarea Consiliilor Judetene pune sub semnul intrebarii multitudinea de aspecte legate de sensul acestor institutii, care sunt in general de cotrol, supraveghere, de buna functionare a respectivelor operatiuni. Din punct de vedere tehnic, avem impresia ca aceasta actiune se face in mod special pentru a se obtine de catre Gold Corporation o autorizatie care nu a fost obtinuta nici macar pana astazi“, a declarat Bogdan Hossu. 

Emilia Paunescu-Bucur, vicepresedintele Federatiei Nationale de Mediu Ecologistul, care reprezinta salariatii din Agentiile judetene de protectie a mediului, a declarat ca angajatii acestor autoritati se tem ca odata cu trecerea lor din subordinea Ministerului Mediului in cea a Consiliilor Judetene isi vor pierde independenta in luarea deciziilor de specialitate.

Noi, specialistii din cadrul agentiilor de mediu, suntem echipa tehnica si competenta in domeniul protectiei mediului din teritoriu a Ministerului Mediului. Atat timp cat suntem trecuti in jurisdictia Consiliului Judetean, noi suntem o directie din cadrul judetului. Nu mi-as putea exercita meseria de a spune <<Nu, nu trebuie construit un incinerator in zona cutare sau judetul cutare, deoarece se incalca directiva europeana>>. De ce? Pentru ca sunt platita de Consiliul Judetean, pentru ca imi taie apa si lumina, pentru ca depind administrativ de Consiliul Judetean. Aici este durerea“, a declarat liderul de sindicat din agetiile de protectie a mediului.

Ea a acuzat Consiliile Judetene ca nu au ca prioritate ocrotirea mediului si absorbtia unor fonduri europene in proiecte de mediu, ci “interesele locale proprii”, motiv pentru care autoritatile locale ar putea sa nu asigure cofinantarea proiectelor europene din zona ecologiei. 

“Sunt milioane de euro care se pot accesa, dar trebuie cofinantare. Nu stiu daca Consiliul Judetean ar fi dispus sa faca acea cofinantare si sa acceseze fonduri pe aer, pe biodiversitate etc. Fiindca spune <<Ce ma intereseaza pe mine nu stiu ce soparlica si cine stie ce padurice?!>>. Deci pentru ei, ca si Consiliu Judetean, prioritar nu este mediul. Prioritare sunt intersele locale, proprii”, a mai aratat Paunescu-Bucur.

De partea cealalta, ministrul Dragnea a replicat ca Agentiile pentru protectia mediului vor fi mai departe finantate prin bugete distincte, nedepinzand financiar de Consiliile Judetene.

“Finantarea agentiilor judetene de porotectie a mediului se va face tot din bugetul de stat, ori prin anexa disticta in Legea bugetului de stat, ori prin bugetul ministrului, transferat la Consiliul Judetean”, a sustinut ministrul Dezvoltarii Regionale.  In ceea ce priveste interesul Consiliilor Judetene pentru cofinantarea proiectelor de mediu, Dragnea a argumentat ca “sunt enorm de multi bani europeni din Programul Operational Sectorial Mediu care sunt atrasi si implementati de consiliile judetene”. “Nu exista consiliu judetean care sa spuna ca dumneavoastra va ocupati cu nu stiu ce soparlica si nu interseaza”.

De asemenea, Dragnea a afirmat ca activitatile de inspectie si verificare de mediu nu vor fi subordonate Consiliilor Judetene.  Liviu Dragnea a mai argumentat nevoia de descentralizare prin faptul ca, spre deosesbire de ministere, Consiliile Judetene sunt alese popular si iau decizii in sedinte publice.

“In ceea ce priveste consiliile judetene, care – vezi, Doamne! – ar avea interese mai mari decat ar avea un ministru al Mediului, indiferent care ar fi el, adica dintr-o data ministrii sunt niste calugari luati de la manastire si dusi in Guvern, iar cei de la autoritatile locale sunt niste infractori din nastere, nu este asa”, a mai spus vicepremierul Liviu Dragnea.

O poveste de pe plaja la Mamaia: “Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact! Cine-s astia, ba?!”
Zeci de ONG-uri reunite in Coalitia pentru Mediu din Romania se opun priectului de decentralizare a Agentiilor pentru protectia mediului de teama ca sefii de consilii judetene sa nu-i forteze pe specialisti sa acorde autorizatii de mediu de exemplu pentru constructia unor cluburi de noapte pe plajele de pe Litoral.

Dan Trifu, liderul Coalitiei pentru Mediu, a dat exemplul primarului Constantei, Radu Mazare, pe care insa nu l-a nominalizat, intr-o imprejurare in care edilul era nemultumit de autorizatiile de mediu impuse la constructii pe plaja de la Mamaia. 

“Dam plajele (de la Apele Romane la primarii – n.r.). Daca priviti plaja din Mamaia, veti vedea ca jumatate din ea sunt numai cluburi si baruri, pe plaja direct. Or, daca cineva vrea sa transforme in Rio de Janeiro plaja de la Mamaia, noi nu suntem de acord, mai ales ca personaje de acolo au afirmat public: <<Ia uite, ba, ma opreste pe mine Agentia de Mediu, ma pune sa fac studiu de impact. Cine-s astia, ba, sa fac eu studiu de impact, nu fac, ba, nimic>>. Dumneavoiastra vreti sa dam in subordinea acestei institutii?!”, a intrebat Trifu. 

In schimb, Liviu Dragnea a sustinut ca tocmai Autoritatea Nationala Apele Romane, de la Ministerul Mediului, este vinovata pentru constructiile ilegale de pe plaje: “In legatura cu ce ati spus cu constructiile care au aparut pe plaja, sunt de acord cu dumneavoastra, numai ca administratorul plajelor sunt cei de la Apele Romane. Cum au aparut?”. 

In ceea ce priveste plaja de la Mamaia, Dragnea a spus ca el nu crede ca poate fi transferata administrarea acesteia de la Apele Romane la Primaria Constanta. “Acolo este un proiect important pe care il deruleaza Apele Romane, proiect de mediu, pentru a largi plajele si pentru a face niste operatiuni importante acolo. Probabil ca plajele nu pot fi transferate ca administrare”, a explicat ministrul.

Descentralizarea de pe masa USL: decizia pe ajutoarele sociale si obiectivele economice

Potrivit ministrului Dragnea, miercuri liderii USL mai au de discutat asupra descentralizarii sau renuntarii la transfer catre puterile locale a unor institutii relevante acordarea ajutoarelor sociale, foarte importante mai ales in preajma alegerilor. 

In privinta obiectivelor economice, pe langa deciziile de mediu si descarcare arheologica necesare exploatarilor controversate, deja trecute in proiectul descentralizarii, decsentralizarea porturilor dunarene si a salailor de cinema a mai ramas inca in discutii.

Daca nu se face acum descentralizarea, parerea mea e ca o sa se mai poata face peste 10 ani. Acum este conjunctura politica unica, dar nici asta nu stim cat o sa mai tina, ca auzim tot felul de afirmatii…“, s-a plans Dragnea, referindu-se la disensiunile din USL.

Principalele puncte divergente PSD-PNL:

  • Ministerul Muncii. Aici, PSD vrea sa treaca Agentia pentru prestatii sociale in coordonarea autoritatilor locale, insa PNL, partidul minisrului de resort, Mariana Campeanu, se opune.  “Maine vom lua decizia finala pentru aceasta uriasa intentie de descentralizare a agentiilor judetene de prestatii sociale”, a spus Dragnea, marti. Miza o constituie ajutoarele sociale, mai ales in an electoral. In acest moment, primarii sunt responsabili de efectuarea si veridicitatea anchetelor sociale in baza carora se dau ajutoare persoanelor defavorizate, iar agentiile de prestatii sociale din subordinea Ministerului Muncii verifica daca ancheta sociala si documentele care au stat la baza punerii in plata prin dispozitiile primarului sunt corecte. “Ori trece componenta de centralizare a dosarelor de la agentia judeteana de prestatii sociale la autoritatile locale, ca sa fie coerenta si sa ramana controlul la centru, ori sa preia si activitatea de ancheta sociala si punere in plata, ceea ce mi se pare corect”, si-a expus Dragnea planurile.
  • Porturile dunarene. Aflate in ograda ministrului liberal al Transporturilor, Ramona Manescu,  porturile dunarene sunt cerute de primarii riverani. “Acum, in porturi exista urmatoarea situatie: suprafata de teren pe care sunt instalatiile portuare de suprafata sunt in domeniul public al statului. Instalatiile portuare sunt in patrimoniul unor societati comerciale, unde si Fondul Proprietatea este actionar cu 20%. Si atunci ar fi nevoie de o divizare a societatilor respective pentru a fi transferate actiunile eventual la Consiliile Locale sau varianta in care se transfera terenul din domeniul public al statului in domeniul public al Consiliilor Locale, cu obligatia preluarii contractelor de concesiune pe care le au aceste societati cu Ministerul Transporturilor pentru a putea utiliza terenul” – acesta este tabloul facut de Liviu Dragnea.
  • Mediul. Proiectul descentralizarii, care era valabil marti, prevede reorganizarea autoritatilor judetene pentru protectia mediului de la Ministerul Mediului, ca directii judetene de protectie a mediului in subordinea Consiliilor Judetene. Ministrul Dragnea a precizat, insa, ca miecuri urmeaza sa se faca modificarea, intr-o formula in care aceste structuri de mediu sa ramana autoritati, ci nu directii, chiar daca vor fi trecute la CJ-uri. Functionarii de la Mediu se tem ca oricum Consiliul Judetean va avea putere asupra institutiilor de mediu, prin faptul ca le va controla finantarea.
  • Cultura. Liviu Dragnea da ca sigura practic trecerea Directiilor de cultura de la ministerul de resort la Consiliile Judetene, dupa ce saptamana trecuta presedintele Asociatiei Municipiilor din Romania, primarul PSD-ist al Pitestiului, Tudor Pendiuc, declara, pentru HotNews, ca domeniul Culturii nu se mai descentralizeaza acum. “Cand vorbim de cultura, vorbim despre descentralizarea competentelor respective si a directiilor judetene de cultura, care se descentralizeaza in subordinea Consiliului Judetean”, a decretat, insa, vicepremierul Dragnea marti.
  • Cinematografele. Desi primarii isi doreau salile de cinema din administrarea Regiei Autonome Romania Film – aflata in coordonarea Ministerului Culturii – mutarea a intrat in impas. “S-ar putea in final sa avem o veste buna, in sensul ca nu mai transferam salile de cinematograf, dintr-un motiv foarte simplu, nu mai avem ce. Am descoperit cu groaza situatia reala din sistem acum: majoritatea zdrobitoare a salilor de cinematograf sunt inchiriate pentru gogoserii, cofetarii si alte activitati care nu au nicio legatura nici cu actul de cultura, nici cu cinematografia”, a sustinut Dragnea. El a aratat ca Regia Romania Film a intrat in procese cu patronii gogosieriilor din fostele cinematografe, care cer sa li se plateasca investitiile facute, daca sunt dati afara din spatii.

[…]

Proiectul Dragnea nu face însă asta. Banii vor continua să fie strînşi la bugetul central, cu o singură excepţie unde vor fi reţinuţi direct local (asta ar fi trebuit să fie regula, nu excepţia) şi pe urmă alocaţi în general frăţeşte fără mare elaborare, 50 la 50 între nivelul central şi cel local. Cum evident banii nu vor ajunge localităţilor şi judeţelor care capătă în întreţinere totul, stadioane, porturi, vile, latrine (una de cărămidă şi una de lemn, scrupulos trecute în anexe, pontoane, barăci, metrouri, poliţii, şcoli, spitale,  rezervaţii naturale), pe lîngă că acei 50% vor fi iarăşi daţi cui e prieten cu guvernul (ăia cu schiurile   lui Udrea au rămas doar cu telegondola fără pîrtie cînd s-a schimbat guvernul) s-au găsit două soluţii. Soluţia unu este să strîngă nivelul local alte taxe peste alea existente deja şi împărţite fără să ajungă. Soluţia doi este să mai falimentăm nişte primării una cîte una, situaţie în care sînt deja sute, dar care e mult mai costisitoare şi detrimentală economic decît o decizie de comasare care a fost exclusă din start ca mai costisitoare politic. Adiţional, se amendează şi Legea Sănătăţii, unde se face o structură paralelă CNAS care va lua din banii de asigurări, probabil tot pentru că asigurarea de stat nu poate fi omorîtă deodată. De omorît, doar pacienţii, de asta spitalele sînt plasate universităţilor de medicină făr fonduri suplimentare, deşi de abia le ajung banii lor.

Statul scapă astfel de tot ce nu e rentabil, ca omologarea şi standardizarea, care se vor face judeţean, să vezi de acum standarde europene de la pensiuni la servicii publice, şi dă puterea prin lege autorităţilor locale să se facă plătite direct pentru serviciile astea, de la beneficiari- aşa cum în Evul Mediu înainte de a se introduce impozitele fiecare dintre petenţi plătea pe magistrat şi scribul lui care nu aveau alt salariu.

Cum va creşte absorbţia fondurilor europene dacă aruncăm în spatele unor primari deja faliţi şi care nu mai au cum creşte taxe locale atîtea sarcini deodată pentru care nu sînt pregătiţi, sau nu ar fi înglodaţi în datorii? Mister. Legea nu spune, şi cum bugetul pe la anul trebuie adoptat în doar cîteva săptămîini e clar că nu avem timp să calculăm nişte scenarii cu 50/50, 30/70 sau pur şi simplu să agregăm costurile de jos în sus cum ar fi normal.  Tot ce guvernul central nu mai are bani să ţină din cauza plafonului de deficit trebuie să plece în subordinea autorităţilor locale. Care capătă dreptul de a numi şefi noi peste tot cu această ocazie (sintagma neadevărată folosită este „să organizeze un concurs”), va fi o orgie a numirilor de oameni competenţi în fruntea a tot ce mişcă de către consiliile judeţene, aceste temple ale numirilor pe merit cu departamente de resurse umane care într-o secundă au la degetul mic fişiere cu cine s-a distins ca manager, ca administrator de fonduri europene, ca organizator de tabere de tineret, campanii de vaccinare şi aşa mai departe. În sfîrşit resursele umane din Teleorman, Vaslui şi Bihor vor avea ocazia să se afirme.

Ajunşi aici, e cazul să expun ipoteza mea. Ori e vorba de prostie şi iresponsabilitate feroce, ori e un plan cinic de a păcăli deficitul pe la anul scoţînd în mare viteză nişte cheltuieli şi ascunzîndu-le prin alt capitol bugetar. Aceasta din urmă ar fi unica explicaţie raţională, deşi doar parţial, că nu poţi risca să distrugi şi puţinul care funcţionează ca să te ascunzi prin tufişurile fiscale şi la anul pe vremea asta să desfaci ce ai făcut.  Dacă nu e asta, atunci de ce să rişti o asemenea brambureală, plus călcarea a vreo două legi mereu ignorate (Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, şi legea 24/2000 care cere studiu de fezabilitate şi proiecţie bugetară).

Precedenta dată cînd am amintit legea asta din urmă a fost la încercarea lui Băsescu de a propune un proiect de lege a Sănătăţii prin asumarea răspunderii. Eugen Nicolăescu face şi el mai rău, încercînd să bage pe aceeaşi temă o ordonanţă de urgenţă (devine urgent să faci prostii de la un moment încolo cînd ajungi la guvernare). Toate acestea, Sănătatea şi descentralizarea au efecte pozitive incorect sau deloc estimate şi consecinţe nedorite cît carul. Adoptarea lor în pripă, fără estimare şi consultare ar fi o catastrofă, care ar compromite şi efectele potenţial pozitive ale unor alte aspecte prezente în ambele proiecte.

Dacă legea descentralizării era deja votată, proiectul Roşia Montană se făcea sigur, că autorităţile locale, dnii Dumitrel şi Hava sînt demult în buzunarul Gold, şi acum le-am fi dat şi mediul, şi patrimoniul. Ele s-au distins deja dînd imediat la loc autorizaţii anulate de instanţe, aşa de bine înţeleg statul de drept. În plus, aşa e societatea românească, societatea civilă e mult mai slabă local decît cea concentrată în Bucureşti, Cluj sau alte câteva centre dezvoltate, care a reuşit împreunată să creeze rezistenţa faţă de proiectul Gold. Eu nu spun, şi nu cred, că baroni locali sînt mai răi decît cei centrali, că dnul Şova e cu ceva mai bun ca dl Mazăre, probabil ideile de dezvoltare ale lui Mazăre sînt mai bune. Pe dl. Dragnea a trebuit să-l scot de două ori de pe lista neagră după ce l-am pus, că nu e un om uşor de prins şi a tot luat NUPuri. Nu şi la faza cu referendumul de anul trecut, dar văzînd ce au scris băsişti de rangul întîi, că nu sînt dovezi directe contra lui cred că era mai bine dacă nu pe asta îl trimitea DNA în judecată.

Pentru consecinţele acestei legi a descentralizării însă careva va trebui închis dacă se aplică aşa cum o citesc eu azi şi judeţele devin ca oraşele din westernuri unde şeful îşi pune rudele la poliţie şi procuratură şi mai omeneşte din cînd în cînd pe parlamentarul local ca să abată din drum autostrada naţională spre orăşel. Şi nimeni nu răspunde niciodată de nimic, că la aceeaşi masă de pocher se hotărăşte cine se prezintă la formă la alegeri şi cine pe bune.

[…]


Categorii

Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Rânduială de rugăciune în Postul Paștilor

Comentarii

7 Commentarii la “FRAGMENTAREA STATULUI. Guvernul face DESCENTRALIZARE prin asumarea raspunderii. AUTORIZATIILE DE MEDIU – LA MANA “BARONILOR” LOCALI. “Solutie” pentru a da unda verde proiectului RMGC?

  1. Semnalez poate cel mai important articol apărut în presa românească, fie ea şi de specialitate, din anul 2000 încoace, un articol despre o normă legală care există demult, dar la care puţini jurişti sau cetăţeni ai statului român ar fi îndrăznit să viseze, mai ales dintre cei ce s-au izbit de obtuzitatea instituţiilor publice în ceea ce priveşte accesul la informaţiile publice în temeiul legii nr. 544/2001.

    Vorbim aşadar despre o prevedere legală care poate zdrobi instituţiile publice opace în probleme de genul Roşia montana, gazele de şist etc., prin simpla apelare la instanţa de contencios, cu limitele inerente procesului judiciar, dar care, odată cu introducerea noilor coduri şi a procedurilor de accelerare a proceselor, îşi pierd mult din semnificaţie.

    Manifest pentru o piaţă liberă a documentelor juridice

    Articol publicat în revista Monitorul Jurisprudenţei nr. 13/2013.
    Autor: Adrian Toni Neacșu

    Organismele din sectorul public colectează, produc, reproduc și diseminează documente pentru a-și îndeplini sarcinile publice. Punerea la dispoziția publicului a tuturor documentelor general disponibile deținute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci și la cel legal și administrativ, inclusiv a jurisprudenței instanțelor, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoaștere, care este un principiu de bază al democrației. Acest principiu se aplică instituțiilor la orice nivel, fie ele locale, naționale sau internaționale. Sunt conştient că aceste afirmaţii seamănă a slogan, însă, în realitate am citat dintr-un document european cu putere de lege.

    Directiva 2003/98/EC privind reutilizarea informațiilor din sectorul public a stabilit un set minim de norme privind reutilizarea, precum și mijloacele practice de facilitare a reutilizării documentelor existente deținute de organismele din sectorul public ale statelor membre. În România directiva a fost implementată prin Legea nr. 109/2007[1], care reglementează „cadrul juridic al reutilizării documentelor aflate în posesia instituțiilor publice pe care acestea din urmă le-au creat în cadrul activității publice proprii şi care pot fi ulterior utilizate în scopuri comerciale sau necomerciale”.

    În sensul acestei legi, reutilizarea se referă la folosirea documentelor deţinute de instituţiile publice în scop comercial sau necomercial, de către persoane fizice sau juridice. Documentul reprezintă orice conținut informațional, indiferent de forma sa (pe suport hârtie, electronic, audio, video etc.).

    Reutilizarea în scop necomercial este liberă. În scopul efectivităţii acestei obligaţii, instituțiile publice trebuie să asigure condiții pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării, precum şi prin numirea unor persoane de contact şi indicarea unor puncte de informare.

    Reutilizarea documentelor în scop comercial trebuie să fie egală pentru toți participanții potențiali de pe piață, chiar dacă unul sau mai mulți participanți au exploatat deja pe piață produse noi obţinute pe baza acestor documente. Sunt interzise înţelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate.

    Înțelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate, încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii şi-au încetat de drept aplicabilitatea la data expirării perioadei de valabilitate prevăzute în contract, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008.

    Legea română, conformă standardului european, descrie raiul accesului liber la documentele de interes public. Potrivit acesteia, ar trebui ca fiecare autoritate şi instituţie publică din România să-şi deschidă accesul la documentele produse (hotărâri, avize, decizii, norme ş.a.), să le pună fizic la dispoziţia oricărei persoane interesate şi să permită circulaţia lor nestingherită pe piaţă şi integrarea lor în diferite produse comerciale care să le sporească valoarea. Accesul la documentele instituţiilor publice ar trebui să fie egal şi democratic, fără înțelegeri oculte şi exclusivităţi de facto, extrem de facil chiar pe site-urile autorităţilor române. Chiar directiva cere întocmirea unor liste de resurse, accesibile de preferință on-line, care cuprind documentele principale și siturile portal cu legături spre listele de resurse descentralizate. Și multe altele…

    Ca orice rai și acesta rămâne doar o promisiune în care cred doar puținii practicanți ai ideologiei accesul liber al societății la informație, ca fundament al democrației moderne.

    Libera circulaţie a documentelor instituţiilor publice este un concept care depășește cu mult prin importanţă și dimensiune ideologia accesului liber la informaţiile de interes public. Pe lângă ea, accesul la informațiile publice deținute de autorități și instituții reprezintă o miză măruntă. Cu toate acestea, lipsește cu desăvârșire orice preocupare a societății civile pentru prezervarea unui drept reglementat în mod amănunțit prin lege și total neaplicat în România. Piața circulației documentelor publice este una complet neagră, în care interesele private financiare se întrepătrund cu cele ale unor instituții pentru obscurantismul desăvârșit. Lipsa oricărui interes pentru aplicarea unei legi care ar crește imediat gradul de responsabilitate publică al autorităților și gradul de cunoaștere al populației în general poate fi ușor considerat drept șocantă.

    Pot mișca pe cineva prin rândurile mele? Să vedem.
    ________________________
    [1] Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 05.05.2007.

    Redau integral şi dispoziţiile legii:

    LEGE nr. 109 din 25 aprilie 2007 (*actualizata*)
    privind reutilizarea informatiilor din institutiile publice

    EMITENT: PARLAMENTUL

    Data intrarii in vigoare: 08 Mai 2007
    Forma consolidata valabila la data de 13 Noiembrie 2013

    Prezenta forma consolidata este valabila incepand cu data de 02 Noiembrie 2008, pana la data de 13 Noiembrie 2013

    Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 300 din 5 mai 2007. Aceasta este forma actualizatã cu modificãrile şi completãrile aduse de LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008.

    Parlamentul României adoptã prezenta lege.
    ART. 1
    Scopul prezentei legi îl reprezintã reglementarea reutilizãrii informaţiilor din instituţiile publice în vederea creãrii unor noi produse şi servicii informaţionale.
    ART. 2
    Prezenta lege reglementeazã cadrul juridic al reutilizãrii documentelor aflate în posesia instituţiilor publice pe care acestea din urmã le-au creat în cadrul activitãţii publice proprii şi care pot fi ulterior utilizate în scopuri comerciale sau necomerciale şi nu se aplicã mijloacelor de informare în masã.
    ART. 3
    Prezenta lege nu se aplicã urmãtoarelor tipuri de documente:
    a) documentele a cãror punere la dispoziţie constituie o activitate care excedeazã sferei serviciului public aferent instituţiilor în cauzã, serviciul public fiind definit potrivit legii;
    b) documentele asupra cãrora un terţ deţine drepturi de proprietate intelectualã;
    c) documentele prevãzute la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) documentele deţinute de serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune şi subsidiarii lor, precum şi de alte organisme şi subsidiarii lor, care îndeplinesc servicii publice de retransmisie radiodifuzatã şi televizatã, în mãsura în care se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectualã;
    e) documentele deţinute de instituţiile de educaţie şi cercetare, cum ar fi şcolile, universitãţile, arhivele, bibliotecile şi institutele de cercetare, incluzând, atunci când este relevant, organizaţiile stabilite pentru transferul rezultatelor cercetãrii, în mãsura în care se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectualã;
    f) documentele deţinute de instituţiile culturale, cum ar fi muzeele, bibliotecile, arhivele, orchestrele, operele, baletele şi teatrele, în mãsura în care se aduce atingere drepturilor de proprietate intelectualã;
    g) documentele în privinţa cãrora persoanele fizice sau juridice trebuie sã facã dovada unui interes legitim în vederea obţinerii accesului la acele documente, în condiţiile legii.
    ART. 4
    În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
    a) instituţie publicã:
    1. oricare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale;
    2. oricare instituţie publicã, de interes general sau local, autonomã ori aflatã în subordinea sau sub controlul unei autoritãţi publice;
    3. oricare persoanã juridicã, alta decât cele prevãzute la pct. 1 sau 2, care a fost înfiinţatã pentru a desfãşura activitãţi de interes public fãrã caracter comercial şi care se aflã cel puţin în una dintre urmãtoarele situaţii: este finanţatã din fonduri publice, se aflã în subordinea sau sub controlul unei autoritãţi ori instituţii publice sau în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere ori de supervizare, mai mult de jumãtate din numãrul membrilor acestuia sunt numiţi de cãtre o autoritate sau o instituţie publicã;
    b) document – orice conţinut informaţional sau orice parte a unui asemenea conţinut, indiferent de forma de stocare a datelor, pe suport hârtie, în format electronic, audio, video sau audiovizual;
    c) reutilizare – folosirea de cãtre persoane fizice sau juridice, în scop comercial sau necomercial, a documentelor deţinute de instituţiile publice. Nu constituie reutilizare folosirea documentelor pentru informarea proprie a persoanelor fizice şi juridice şi nici utilizarea informaţiilor în activitatea jurnalisticã; schimbul de documente între instituţiile publice ca urmare a îndeplinirii sarcinilor publice nu constituie reutilizare;
    d) scop comercial – urmãrirea obţinerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material. Nu constituie reutilizare în scop comercial folosirea informaţiilor de cãtre entitãţile nonprofit;
    e) terţ – orice persoanã fizicã sau juridicã, de drept privat ori de drept public, care deţine un drept de proprietate intelectualã asupra informaţiilor cuprinse în documentul solicitat, alta decât o instituţie publicã.
    —————-
    Litera e) a art. 4 a fost modificatã de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.

    ART. 5
    (1) Reutilizarea documentelor deţinute de instituţiile publice este liberã.
    (2) Condiţiile pentru reutilizarea documentelor nu trebuie sã fie discriminatorii pentru categorii asemãnãtoare de documente destinate reutilizãrii.
    —————-
    Art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.

    ART. 6
    (1) Solicitãrile pentru reutilizarea documentelor sunt fãcute în scris, fie pe suport hârtie, fie în formã electronicã, dacã instituţia publicã în a cãrei posesie se gãseşte documentul dispune de dotãrile tehnice necesare.
    Solicitãrile trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente:
    a) instituţia publicã la care se adreseazã cererea;
    b) informaţia solicitatã, astfel încât sã permitã instituţiei publice identificarea documentelor;
    c) datele de identificare şi autentificare ale solicitantului, precum şi adresa la care se solicitã primirea rãspunsului;
    d) scopul în care va fi folositã informaţia cerutã.
    (2) Soluţionarea cererilor pentru reutilizarea documentelor se face în termen de 20 de zile lucrãtoare de la primirea acestora de cãtre instituţia publicã, prin departamentul desemnat în acest sens.
    —————-
    Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.
    (3) În cazul cererilor cu un grad ridicat de complexitate, termenul prevãzut la alin. (2) poate fi extins cu încã 20 de zile lucrãtoare. În aceastã situaţie, solicitantul va fi înştiinţat de necesitatea prelungirii termenului de soluţionare, în termen de 15 zile lucrãtoare de la primirea cererii.
    (4) În vederea reutilizãrii, informaţiile pot fi puse la dispoziţia solicitantului integral sau parţial; în cazul prezentãrii lor parţiale se va face şi o motivare asupra acestei decizii.
    (5) În cazul în care solicitarea este respinsã, instituţiile publice vor informa, în scris, solicitantul despre aceasta şi îi vor prezenta motivele refuzului.
    (6) Orice respingere de cerere, totalã sau parţialã, trebuie însoţitã şi de o referinţã despre modalitatea de contestare a acesteia, în cazul în care solicitantul doreşte sã conteste decizia primitã.
    (7) Dacã refuzul este motivat în baza prevederilor art. 3 lit. b), se vor comunica solicitantului referinţele privitoare la terţele persoane fizice sau juridice care deţin drepturi de proprietate intelectualã asupra informaţiei, în cazul în care aceste referinţe sunt cunoscute sau, dacã aceste referinţe nu sunt cunoscute, persoana fizicã ori juridicã autorizatã de unde instituţia publicã a procurat materialul. Dacã solicitantul face dovada acceptului de utilizare a documentului din partea tuturor terţelor persoane implicate, atunci cererea lui va fi reanalizatã şi rezolvatã, ca şi cum ar fi fost un document care nu face obiectul art. 3 lit. b).
    (8) Decizia prin care se soluţioneazã solicitãrile de reutilizare a documentelor poate fi contestatã de solicitant, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare. Atât plângerea împotriva deciziei, cât şi recursul se judecã în procedurã de urgenţã şi sunt scutite de taxã de timbru.
    (9) Dispoziţiile alin. (1)-(8) nu se aplicã instituţiilor publice prevãzute la art. 3 lit. d)-f).

    ART. 7
    (1) În mãsura în care instituţiile publice aprobã reutilizarea documentelor pe care le deţin, acestea sunt puse la dispoziţia solicitantului în forma deţinutã
    (2) Instituţiile publice nu sunt obligate sã creeze, sã adapteze, sã extindã sau sã traducã documentele în vederea soluţionãrii cererii de reutilizare.

    ART. 8
    (1) În cazul în care solicitarea de reutilizare a informaţiilor implicã realizarea de copii de pe documentele deţinute de instituţia publicã, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii.
    (2) Veniturile colectate din plata acestor servicii se fac venit la bugetul de stat.
    —————-
    Art. 8 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.

    ART. 9
    Instituţiile publice trebuie sã asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizãrii mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizãrii, precum şi prin numirea unor persoane de contact şi indicarea unor puncte de informare.

    ART. 10
    (1) Reutilizarea documentelor trebuie sã fie liberã pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţã, chiar dacã unul sau mai mulţi participanţi au exploatat deja pe piaţã produse noi obţinute pe baza acestor documente.
    (2) Reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice poate face obiectul unei înţelegeri privind acordarea unui drept de exclusivitate numai dacã un astfel de drept este necesar pentru desfãşurarea unui serviciu public. Validitatea motivului pentru care a fost acordat dreptul exclusiv este reexaminatã periodic şi, în orice caz, o datã la 3 ani.
    —————-
    Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.
    —————-
    Alin. (3) al art. 10 a fost abrogat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.
    (4) Înţelegerile exclusive, încheiate în condiţiile alin. (2), trebuie sã fie transparente şi fãcute publice pe pagina de internet a instituţiei publice implicate sau prin oricare alt mijloc.
    (5) Înţelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate, încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi înceteazã aplicabilitatea la data expirãrii perioadei de valabilitate prevãzute în contract, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008.

    ART. 11
    (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    —————-
    Alin. (2) al art. 11 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 213 din 24 octombrie 2008, publicatã în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.
    *
    Prezenta lege transpune Directiva nr. 2003/98/CE privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L345 din 31 decembrie 2003.
    Aceastã lege a fost adoptatã de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicatã.
    PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
    BOGDAN OLTEANU
    PREŞEDINTELE SENATULUI
    NICOLAE VĂCĂROIU
    Bucureşti, 25 aprilie 2007.
    Nr. 109.

    După părerea mea, aceste dispoziţii legale reprezintă “spanacul lui Popeye” pentru cei de la GISC Bîrlad şi pentru orice alt ONG creştin care doreşte să influenţeze şi să transparentizeze activitatea instituţiilor publice.

    http://www.wolterskluwer.ro/info/articole/manifest-pentru-o-piata-libera-a-documentelor-juridice/

  2. of, Doamne, neacsu asta mai bine ar tacea…nu el este cel mai in masura sa dea lectii…

    cit a fost in csm s-aaliat cu inamicii si rezultatul se vede cu ochiul liber…

  3. Geo.. nu îmţeleg exact la ce vă referiţi, că s-a dat cu duşmanii. 🙂

    Din câte cunosc a ajuns acolo pentru că a creat baza de date a jurindex şi pentru că a fost cunoscut ca un profesionist al dreptului. În continuare dezvoltă aplicaţii legate de jurisprudenţă care sunt deosebit de utile juriştilor.
    Colegii din csm i-au organizat un o percheziţie ad hoc şi un dosar penal plecând de la prostia lui de a-şi umfla deconturile de transport (din câte am reţinut), o hoţie pur şi simplu descalificantă. Deci a fost orice numai nu aliat cu duşmanii..
    În fine, sunt culise probabil deloc interesante pentru public. Oricum nu prea văd ce au de-a face cu fondul artcolului. Iertaţi! Doamne, ajută!

  4. Puteti sa faceti un rezumat al textului?

  5. Scuzaţi-mi răspunsul cu întârziere. Legea reprezintă transpunerea principiului conform căruia instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului şi ca urmare a acestei subordonări, urmare a implementării aquisului european (a legilor UE) a fost introdusă şi legea de mai sus, prin care orice cetăţean, fără discriminare, poate solicita să i se prezinte orice document, indiferent de felul acestuia, generat sau procesat de instituţiile publice (scris, document informatic, fotografii, înregistrări video etc), cu acele excepţii ultra minimale, care practic au incidenţă sub 1% din cazuri.

    Legea vine în completarea altor norme care întăresc acelaşi principiu, precum: legea transparenţei deciziţionale, cea privind accesul la informaţiile de interes public, legea petiţiilor, legea protejării datelor cu caracter personal etc.

    Dacă noi ne-am cunoaşte drepturile şi nu am cădea în extremă atunci când încercăm să ni le apărăm, dacă s-ar face educaţie juridică în şcoală în loc de biochimie sau trigonometrie sau mai ştiu eu ce altă materie a cărei aprofundare are o aplicabilitate cel puţin incertă, ţara aceasta ar arăta cu totul, dar cu totul.. altfel! Iertaţi-mă! Doamne, ajută!

  6. Pingback: EFECTELE DESCENTRALIZARII ASUPRA REZISTENTELOR LOCALE ANTI-FRACTURARE HIDRAULICA: comunitatile locale sunt lasate la discretia liderilor judeteni - Recomandari
  7. Pingback: LEGEA DESCENTRALIZARII – declarata neconstitutionala de CCR - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare