LEGEA DESCENTRALIZARII – declarata neconstitutionala de CCR

10-01-2014 5 minute Sublinieri

descentralizare

 

Curtea Constituţională a decis că Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.

“Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională“, se arată în decizia Curţii.

Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

“Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică”, se mai arată în minuta Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea Legii descentralizării pe competenţe şi bunuri transferate

Curtea Constituţională a decis neconstituţionalitatea Legii descentralizării în principal în raport cu competenţele descentralizate şi bunurile transferate autorităţilor locale, judecătorii CC constatând inadvertenţe în ceea ce priveşte competenţele transferate, dar şi statutul juridic al bunurilor.

Surse din cadrul Curţii Constituţionale au explicat pentru MEDIAFAX că principalele probleme constatate în cazul Legii descentralizării au privit competenţele reglementate şi transferate autorităţilor locale, precum şi regimul juridic al bunurilor.Potrivit acestora, descentralizarea priveşte trei aspecte, respectiv competenţe, bunuri şi bani transferate autorităţilor locale.

În cazul competenţelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menţinute în unele cazuri şi la nivel central şi la nivel local, fiind o suprapunere de competenţe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora. De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităţilor locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităţilor locale.

În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.

“La bunuri, la proprietate, nu se ştie dintre acele anexe care sunt bunuri proprietate publică. La fiecare domeniu descentralizat aveau două chestiuni, bunurile proprietate publică a statului trec în proprietatea publică a UAT, şi al doilea care e invariabil în aceeaşi logică bunurile din proprietate privată a statului în proprietate privată au autorităţii. Ambele trimiteau la o anexă care în care se dau doar bunuri publice. Niciuna din anexe nu are bunuri proprietate privată. Nu se ştie după anexă care e proprietate publică şi care privată. La cele publice nu ştim dacă sunt publice prin declaraţia legii sau pe altă procedură. În plus, bunurile nu sunt individualizate decât prin număr de inventar, care nu atestă apartenenţa nici statutul juridic. Dreptul de proprietate îl atestă înscrierea în cartea funciară”, au explicat sursele citate.

De asemenea, judecătorii au constatat că singurul caz în care se face referire la datele de carte funciară a imobilelor este cel al plajelor.

Pe de altă parte, în cazul plajelor, judecătorii CC au constatat faptul că prin lege se reglementează administrarea plajelor de autoritatea locală, însă prin efectul anexelor se ajunge la transferul de proprietate.

Dragnea: Sunt suprins că descentralizarea a fost declarată neconstituţională, aştept motivarea

Aştept motivarea Curţii Constituţionale să vedem care sunt morivele pentru care legea a fost declarată neconstituţională, să vedem dacă e declarată neconstituţională în totalitate sau în parte şi vom acţiona în consecinţă, a spus Dragnea pentru MEDIAFAX.

El a precizat că e surprins de decizia Curţii Constituţionale şi că aşteaptă motivarea deciziei acesteia pentru a avea o reacţie mai aplicată.

“Sigur că sunt surprins. Dacă se declarară în totalitate neconstituţională, practic de aici s-ar putea înţelege că România nu mai are dreptul să se descentralizeze, aşa cum se întâmplă în Europa. Dar aş vrea totuşi să văd motivarea Curţii şi atunci voi avea o reacţie mai aplicată”, a adăugat Dragnea.

Sesizarea ar fi trebuit analizată în 11 decembrie, însă judecătorii constituţionali au decis să amâne discutarea sa, întrucât au primit în acest caz 4.000 de pagini de documente, pe care nu au avut timp să le studieze până la acel moment. PDL a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării şi a notificat Camerei Deputaţilor acest demers, a informat formaţiunea politică, în 29 noiembrie 2013.

Sesizarea a fost semnată de 70 de deputaţi democrat-liberali.

“Sesizarea către Curtea Constituţională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136”, s-a arătat în comunicatul PDL.

PDL opinează că: “proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român (…) legea permite transferul de proprietate între unităţile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern (…) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constiuţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii” şi că procedura angajării răspunderii este neconstituţională.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.

Vicepremerul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului de lege, a precizat că domeniile care vor fi descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi competenţele teritoriale legate de pescuit.

Potrivit lui Dragnea, în urma procesului, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care vor intra în subordinea autorităţilor locale. Descentralizarea va implica, totodată, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.

Mai bine de trei sferturi din comunele din tara nu se pot sustine financiar si traiesc din banii primiti de la centru, potrivit unei dezbateri sustinute vineri de Expert Forum la Facultatea de Administratie si Management Public din cadrul Academiei de Studii economice din Bucuresti. “Legea descentralizarii presupunea intarirea judetelor. Asa ca, data fiind structura actuala de putere a partidelor, bazata pe filialele judetene si pe cei care le conduc, descentralizarea aceasta nu poate decat sa intareasca decat mecanismele care deja exista (..) nu faci decat sa-ti clientelizezi spatiul rural”, este de parere Sorin Ionita, expert in politici publice in cadrul Expert Forum (EFOR).

Legea descentralizarii si clientelizarea spatiului rural

“Legea descentralizarii presupunea intarirea judetelor. Eu nu vad un mare avantaj in ea. Pot doar sa deduc ca e o intarire a judetelor. Asa ca, data fiind structura actuala de putere a partidelor, bazata pe filialele judetene si pe cei care le conduc, descentralizarea aceasta nu poate decat sa intareasca decat mecanismele care deja exista, care functioneaza deja in alegeri … Adica, la gradul actual de indatorare a comunelor, de neaplicare a regulilor automate de finantare si de impartire a fondurile discretionar, nu faci decat sa-ti clientelizezi spatiul rural”, a precizat Sorin Ionita, expert in politici publice in cadrul Expert Forum (EFOR).

“Intarind si mai mult judetele, intarsesti si mai mult sistemul. Nu vad alta schimbare in aceasta descentralizare, in momentul de fata, pentru nivelul de comune si municipalitati”, a mai spus Ionita.

“Noi, din punct de vedere politic, suntem descentralizati. Problema este costul aferent”, este de parere profesorul universitar, dr. Marius Profiroiu, decanul Facultatii de Administratie si Management public din cadrul ASE.

“Este un cost de dependenta. Din punct de vedere politic este ok sa descentralizezi. Problema este a eficientei economice si a nivelului de trai. Nu putem sa acuzam ca se vrea descentralizarea, ci sa o faca in interesul celor de acolo, pentru dezvoltare economica locala. Marele risc este pana unde mergem. Nu poti s-o faci fara parghii de control. Exista riscul la un moment dat sa avem cnezate”, mai spune profesorul Profiroiu.

“Acum se merge mai mult pe tendinta zone metropolitane, orase, poli de crestere. Noi am ramas undeva in secolul 20”, considera decanul FAMP.

Reforma administrativa? Statele europene si-au redus comunele, Romania le-a inmultit

Discutiile in Romania privind regionalizarea sau reforma administrativa nu vin ca urmare a unei cerinte exprese din partea Uniunii Europene de a transforma unitatile administrative de tip NUTS II in unitati cu organe politice alese, s-a aratat in cadrul dezbaterii de vineri. Ideea regionalizarii a prins contur, mai degraba, in stransa legatura cu posibilitatea mai facila de acces la fondurile europene de coeziune. Totusi, Ionita mai arata ca la nivelul statelor europene, tendinta de dupa anii 2000 si din timpul crizei a fost de consolidare la nivelul de baza, in special cel rural, astfel incat “din multe si mici sa se ajunga la mai putine si mai mari”. Un exemplu prezentat a fost cel al Danemarcei care din 270 de comune a ajuns la 98 de comune mai mari.

In dezbaterea de vineri s-a mai pomenit si faptul ca niciun stat UE n-a permis infiintarea de UAT-uri (Unitati Administrativ Teritoriale) noi la nivel de baza, ci mai degraba s-a incurajat cooperarea intermunicipala si zonele metropolitane. Contrar tendintei europene, in Romania trendul a fost unul de inmultire a UAT-urilor si ridicarea unora la rang de oras sau municipiu fara o buna justificare. In plus, s-a acceptat infiintarea de comune noi in judete deja aflate sub medie sau in judete sarace si in plin proces de depopulare rurala (OT, IL, TR, CV, MH), iar ca atare, dependenta financiara a comunelor rurale de nivelele superioare a crescut.

Doar un sfert din comune sunt independente financiar. 17 comune cheltuie de 4 ori mai multi decat produc

Astfel, doar un sfert din comunele romanesti (650) reusesc sa-si acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii si cota din impozitul pe venitul global (IVG), in timp ce 24% din comune (685) au cheltuieli salariale mai mult decat duble fata de baza de resurse proprii. Mai grav, in cazul a 17 comune din tara cheltuielile depasesc cu peste 4 ori veniturile.

Astfel, din graficile EFOR prezentate vineri reiese ca mai bine de 3/4 din comunele romanesti se afla sub linia rosie in ceea ce priveste raportul cheltuieli/venituri si, practic, doar 650 se pot autosustine financiar.

In cazul Romaniei, judetele actuale “nu sunt neaparat mici”, dar pe actuala structura (41) nu se pot face Programe Operationale Sectoriale regionale (precum in Franta, Italia, Polonia). Mai mult, comunele au o fragmentare medie, sub dimensiunea recomandabila de 5.000 de locuitori. In plus, 88 de comune din tara noastra au sub 1.000 de locuitori, iar alte 750 (adica 26%) au sub 2.000 de locuitori. Singurul judet din tara care se apropie de acea medie de 5.000 de locuitori pe comuna este judetul Suceava.

Buna practica a aratat ca toate costurile cresc la o populatie de sub 5.000 de locuitori si devin chiar prohibitive in cauzl unei populatii de sub 1.000 de locuitori, s-a mai precizat in cadrul dezbaterii.[…]


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie)

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare