“Injumatatirea creditelor la banca pentru cei cu salarii mici”: GOGOASA ELECTORALA a lui PONTA-FMI care mascheaza FAVORIZAREA BANCILOR

…SI DESPRE PROSTIA AGRESIVA A “CLASEI DE MIJLOC” CAPITALISTE

• Mediafax:  Ponta: În opinia FMI, sprijinirea persoanelor cu credite va creşte creditarea şi consumul

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că decizia Guvernului de a sprijini pe o perioadă de doi ani persoanele care au credite va conduce la o creştere a creditării şi a consumului, a declarat, marţi, premierul Victor Ponta. “Măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI va conduce la o creştere a creditării, a consumului”, a spus Ponta.

Luni seara, la finalul discuţiilor cu FMI, premierul Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

Guvernul estimează că această schemă de reduceri fiscale pentru populaţia cu venituri sub medie şi credite bancare ar putea duce la reeşalonarea împrumuturilor pentru aproape un milion de români, iar băncile ar putea reduce ratele la credite cu până la 4 miliarde de lei în 2014.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la 24 ianuarie, că Guvernul vrea să stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub medie care obţin de la bancă restructurarea creditelor, dar numai în condiţii stabilite de stat, cu prelungirea scadenţei până la doi ani.

Potrivit unui proiect prezentat atunci, statul urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 350 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeşalonare. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat, însă, luni că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.

Potrivit calculelor lui Voinea, impactul peste doi ani va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor. El a arătat că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie.

În aceste condiţii, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilităţi. Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la credite fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

Practic, forma propusă de Guvern nu facilitează, ci restricţionează modalităţile de restructurare pe care le practică băncile.

Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

“Doar principalul se înjumătăţesc, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral”, a precizat Voinea.

Banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată, adică cel mult doi ani. Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a declarat în mai multe rânduri că Guvernul Ponta lucrează la un program de stimulare a consumului, cară să susţină creşterea economică din acest an. Statul limitează, însă, accesul populaţiei la un astfel de mecanism prin introducerea unui plafon privind venitul debitorului, care nu poate depăşi venitul net mediu pe economie comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

• Voxpublica/ Costi Rogozanu: Plapuma lui Procust. Note despre clasa de mijloc: nici cînd li se întîmplă ceva nu ştiu de ce li se întîmplă

S-a anunţat ceva, oarecum surprinzător, după discuţiile cu FMI, ceva “bun” pentru creditaţii cu salarii mici. Aparent, o măsură de ajutor pentru cei cu salarii mici. Citim de pe pagina de fb a premierului:

“Pentru 907.000 de romani am obtinut acordul pentru o schema prin
care, in urmatorii doi ani, rata la banca va putea fi injumatatita in
niste conditii: este vorba despre salariati sau pensionari cu venit de
pana la 1.600 de lei, cu intarzieri de maxim 90 de zile. Maxim este
500 de lei – cel care are azi o rata de 1.000 de lei plateste doar
jumatate.

Astazi avem crestere economica, avem un pic mai multi bani si vreau sa
ii impartim catre cei care au nevoie. Este o filosofie si un program
politic pe care mi l-am asumat. Sunt social-democrat si intotdeauna
sensul uman are prioritate”

Distorsiunea stă în afirmarea “social democrată” pentru o evidentă măsură de ajutor pentru bănci. E un bail out vopsit social. 

De ce nu beneficiază de ajutoare mai consistente cei care cîştigă sub 1600 pe lună în plata energiei, de ce nu sînt ajutaţi cu un cod al muncii orientat către angajat la o revendicare mai clară a măriririi salariilor? De ce nu sînt taxaţi bogaţii, marile proprietăţi aşa cum propunea prin scrisori deschise Liviu Voinea acum doi-trei ani?

Nu, s-a ales “ajutor” prin ajutorarea băncilor. E parte dintr-un program de bail out pentru bănci care nu se mai termină: a început cu ordonanaţe servite de toate partidele politice, a continuat cu amînarea noului cod civil pentru protejarea comisioanelor abuzive (apropo, deja se pierd procese pe comisioane abuzive şi aflăm că, deşi au fost descoperite, nu se aplică tuturor celor abuzaţi).

Cum reacţionează clasa de mijloc? Ca proasta, ca să citez dintr-un editorialist:

Tu nu înţelegi că, dacă înjumătăţeşti ratele la bancă unui grup de 1 milion de români care câştigă până în 1600 de lei, stimulezi de fapt consumul şi economia şi prin asta îţi faci în realitate un bine ţie, obtuzule. Tu o ţii una şi bună, ca un încuiat ce eşti: că de ce să consume tot ăia care nu-şi plătesc datoriile? Că de ce au dat năvală la credite doar cu buletinul când ştiau că nu pot plăti pentru plasmele, frigiderele şi home-cinema-urile pe care le cărau din Flanco şi Domo? Că de ce s-au întins mai mult decât le ţinea plapuma? (sursa)

Naivitatea lui Negruţiu e pe atît de agresivă pe cît e de înduioşătoare. Pentru el un contract între două părţi nu presupune responsabilitatea ambelor părţi. El gîndeşte exact ca un bancher, deşi tot el ne spune că trage de dimineaţa pînă seara. Ecuaţia lui Negruţiu e aia repetată obsedant în ultimul deceniu de aspiranţii middle class: România e trasă înapoi de sărăcanii proşti mituiţi electoral (mai ales de PSD). Nu e aşa, măsura Ponta-FMI e mai ales orientată către bănci: se face doar cu acordul lor, e încă o măsură de a ţine în viaţă contractele făcute prost.

O veste poate surpinzătoare pentru Negruţiu e următoarea: şi băncile sînt responsabile pentru ce semnează. Iar măsura lui Ponta va lovi, da, în clasa lui de mijloc, protejînd bogaţii şi băncile şi dînd impresia de ajutor săracilor. De ce alege Negruţiu să dea în săraci şi nu în ăia cu bani? O fi instinct de conservare, sper pentru binele simţului său logic.

Şi băncile trebuie să plătească pentru umflarea bulei speculative de la mijlocul anilor 2000. Nu poţi să dai vina pe un cetăţean că s-a dus şi şi-a luat maşină de spălat şi frigider noi “fără să-şi permită”. Poate omul s-o fi gîndit că statul nu-l va trăda, nu-l va pune şi mai mult la dispoziţia patronului astfel încît să muncească de două ori mai mult pe un salariu eventual mai mic. Nu s-a gîndit că statul va tolera abuzuri continue asupra lui exercitate de diverse businessuri finaciare, energetice etc.

Riscul trebuia şi banca să şi-l calculeze. Iar dacă banca pierde, statul nu trebuie s-o ajute. Mă rog, n-ar trebui, dar s-a întîmplat şi în vest, se întmplă şi aici. Pentru Negruţiu astea sînt prostii. El vede “socialism” şi “ajutor electoral” într-o măsură de fapt mult mai perversă în care se pretinde ajutarea unui segment vulnerabil care e de fapt pus la dispoziţia băncilor pentru negocieri: nu le tăiem lor ferm din abuzuri, ci vă  punem oamenii  la dispoziţie şi vă mai dăm noi bani să vă plătească prostia, dragi bancheri.

Dar asta e prea mult pentru Negruţiu şi alţi deştepţi din clasa mijlocie care sînt atît de informaţi încît nu înţeleg  – atunci cînd li se întâmplă cu adevărat un abuz – de ce lise întîmplă, ce li se întîmplă mai exact. NU, vajnica şi viteaza clasă de mijloc românească unde ne menţinem cît s-o mai putea şi eu, şi Negruţiu, are un singur răspuns cînd îşi ia o lovitură mai complicată: se întoarce către sărăcani şi le spune (l-am auzit şi pe CTP cu textul ăsta greşit şi obosit, dar el nu e middle class, nici angajat aspirant la oarecare echilibru “de mijloc”) “v-aţi întins mai mult decît vă e plapuma!”. Mii gîndesc la fel, mii care se pretind educaţi şi elită. Dar logica lor e mai rudimentară decît a unuia care-şi vinde votul pe 50 de lei la fiecare alegeri, e un soi de patul lui Procust mai ciudat. Ăştia ca Negruţiu nu-ţi taie picioarele dacă eşti mai mare decît patul, îţi taie picioarele dacă ţi-e prea scurtă plapuma. Plapuma lui Procust.

Cît despre Ponta, dragă social-democratule al peştelui prăjit, cînd voi vedea cel mai mic pas de descurajare a băncilor în taxare abuzivă, atunci să te lauzi că ajuţi poporul. Dar cînd tu iei cetăţeanul cu salariu mic şi-l trimiţi la bancă să plătească mai puţin, dar te înţelegi cu FMI să nu taxezi companii mari, atunci nu eşti un social democrat, eşti doar un neoliberal vopsit. Liviu Voinea trăieşte probabil un orgasm intelectual despre cum poţi să te dai pro-cetăţean în timp ce continui o politică discretă de bail out pentru bănci.

Dacă vroiai să o faci pe social-democratul şi nu vroiai să ajuţi doar băncile, dragă Ponta, trebuia să faci următoarele:

– să îngreunezi datul afară din casă, în cazul unor familii care nu-şi mai pot plăti ratele

– să faci un plan de renegociere naţională a creditelor din care să elimini toate bacşişurile băncilor (dar pentru asta trebuie să citeşti acordurile de la Viena şi dup-aia să cauţi căi de ieşire)

Să cităm, în încheiere din acel Liviu Voinea de acum cîţiva ani:

Este nevoie de introducerea de­cla­raţiilor de avere şi de venit pentru toată lumea. Vom putea taxa corect şi progresiv averea. Trebuie rein­trodus impozitul progresiv (dar nu în scădere, între 8 şi 16%), ci cu 16% valoarea mediană. Trebuie eli­minate orice forme de subvenţie pentru bogaţi (inclusiv impozitul mai mic pe tranzacţii imobiliare). Şi mai ales trebuie întărită aplicarea legii. România are mult mai mulţi bogaţi decât apar în acte (după venit). Apă­rând cota unică sau valoarea mică a impozitării proprietăţilor, precum şi orice subvenţii mascate, autorităţile îi apără de fapt pe bogaţi şi îi fac pe săraci să plătească de două ori. (sursa)

Acum săracii vor plăti doar o dată pe faţă, iar a doua oară vor plăti indirect prin celelalte măsuri violente duse mai departe împreună cu FMI. Se pare că un economist deştept nu aduce decît ajutoare mai şmechere pro-bănci la insistenţele FMI. Voinea trebuie demis şi adus un economist prost la buget care măcar să le ajute pe faţă. Că poate se prind şi Negruţiu, şi alţi angajaţi ca el cum stă treaba de fapt.

P.S. Şi, evident, se poate şi mai rudimentar decît atît: Lucian Mîndruţă, aici. Cu apogeu: “Altfel spus, viaţa trebuie să fie nedreaptă pentru ca societăţile să meargă bine. Alminteri ajungem iar un popor de leneşi, în care unii se fac că muncesc şi alţii, că-i plătesc.”