CEO-ul performant – un PSIHOPAT?/ Corporatiile vor fi protejate de PARTENERIATUL TRANSATLANTIC/ RMGC incepe sa CONCEDIEZE, Basescu sa exploateze tema ROSIA MONTANA/ Val de scumpiri de la 1 Aprilie

31-03-2014 14 minute Sublinieri

 

psychopathic-capitalism

 

Printre oamenii cu cele mai grave tulburări psihice se numără managerii care ocupă funcţii de execuţie, mediul excesiv de competitiv în care lucrează promovând, de fapt, această trăsătură. Practic, aceştia pot să ceară mai mult de la ceilalţi fără să fie afectaţi şi reuşesc să se folosească de modul în care aceştia gândesc pentru a-şi atinge nivelul de performanţă propus, a spus Adina Borta, psiholog. Ea a fost prezentă vineri în cadrul emisiunii online de business ZF Live.

„Printre cei mai mari psihopaţi se numără şi directorii executivi. O cultură excesiv de competitivă din mediul de business facilitează sau promovează oameni care au anumite trăsături, care pot să ceară mult de la ceilalţi fără să fie afectaţi. Ei reuşesc să obţină performanţă pentru că au capacitatea de a înţelege cum funcţionează ceilalţi oameni, pe care îi pot folosi pentru a atinge scopurile companiei, fără a avea prea mare grijă de ei“, a spus Adina Borta.

Ea a mai precizat că unul dintre cei mai mari factori de stres din business este tendinţa de a extinde constant dorinţa de control din mediul profesional, inclusiv în planul familial. Mai mult, mediul profesionist actual este concentrat pe a răspunde prompt şi constant provocărilor, având în vedere că executivii se confruntă cu un program din ce în ce mai aglomerat şi cu tot mai multe presiuni, de la cele de timp, performanţă până la cele sociale.

„În România, mediul de afaceri are o vechime destul de mică, 10-15 ani de business intens. Cu cât vor trece mai mulţi ani vom vedea care e preţul pe care îl plătim. Un lucru pe care l-am observat la oamenii care sunt la nivel executiv, care au avut o carieră cu repsonsabilităţi crescânde şi au ajuns pe o poziţie foarte înaltă, este flexibilitatea pe care o au şi des­chidere la lucruri despre care nu ştiu, pe care nu le-au încercat şi care sunt foarte diferite de modelul de business şi de mediul în care trăiesc ei. Pentru mine a fost o altă faţetă a factorilor de succes“, a declarat Adina Borta. Ea mai preci­zea­ză că, dacă unele probleme pot fi depistate uşor pentru că există simptome specifice, pentru altele psihologii găsesc cu greu justificări. „Unele probleme pot fi asociate uşor cu anumite simp­tome, însă există situaţii în care nu putem face legătura. Spre exemplu, insomnia ne anunţă imediat că ne frământă ceva, pentru că nu putem să ne odihnim. Pe de altă parte, ata­cu­rile de panică sunt mai greu de justificat. O persoană poate avea un puls crescut, poate simţi că se sufocă, fără să fie vreun context pentru aceste reacţii. Persoanele care suferă un atac de panică au senzaţia că urmează să se întâmple ceva te­ribil într-un moment oarecare, fără nici un motiv“, a adăugat ea.

Ce a mai spus Adina Borta

– Pe de-o parte am vrea să avem parte de emoţii bune, dar am vrea să fim lipsiţi de anxietate. Putem ridica un zid în faţa emoţiilor, există momente şi situaţii din viaţă când acesta ne salvează, pentru că altfel am fi copleşiţi emoţional. Problema apare când menţinem acel zid pentru totdeauna, pentru că nu mai ştim pentru ce să trăim pentru că nu mai sunt lucruri care să ne bucure.

Într-o sesiune de consiliere, alegerea subiectului depinde de ce doreşte un client să obţină. Ideal, psihoterapeuţii nu manipulează. Clienţii vin pentru a găsi o soluţie, în funcţie de problemele pe care le au. Dacă problema este legată de stres, apar anumite semnale precum insomnia, dificultăţile de concentrare, probleme psiho-somatice etc. […]

 

Unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei probleme este insomnia, când nu poţi să adormi sau te trezeşti şi să nu poţi să te mai odihneşti. Un al doilea simptom ar fi dificultăţile de concentrare, care se traduc şi în reducerea performanţei. Partea de aplatizare profesională, cinismul, când simţi că nimic nu mai contează, este un alt indicator al unei probleme. Alte simptome ar fi cele care ţin de satisfacţia muncii. Una dintre soluţiile pentru cei cu salarii mari, dar fără satisfacţie profesională, este o schimbare de carieră. Intervine însă presiunea veniturilor.

  • Hotnews:

Cum vor putea ocoli justitia companiile europene si americane, in viitorul Acord Trasatlantic de Liber Schimb. Propunerile-cheie puse pe “hold” de Comisia Europeana

Companiile americane si europene vor putea sa-si rezolve litigiile cu tarile UE sau cu SUA la curti de arbitraj speciale, ocolind instantele de judecata, insa in aceste cazuri documentele lor supuse litigiului vor fi facute publice, conform unor propuneri pe care Comisia Europeana le-transatlantic-corporate-bill-of-rightsa lansat joi in dezbatere publica. 

Propunerile CE se refera la rezolvarea litigiilor state-companii (ISDS), proiectul fiind suspendat din negocierile dintre UE si SUA pentru viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP).

Documentul supus consultarii publice trateaza doua conditii esentiale pentru viitorul cadru investitional transatlantic: protectia investitiilor si rezolvarea litigiilor state-companii. 

In negocierile cu SUA, privind conditiile oferite investitorilor, negociatorii Uniunii Europene isi propun urmatoarele obiective:

  • Obiectivul specific al UE in acordurile comerciale si de investitii este de a consolida echilibrul intre protectia investitiilor si dreptul de a reglementa, prin clarificarea si imbunatatirea dispozitiilor de fond, de protectie a investitiilor. UE isi propune, in acelsi timp sa protejeze si dreptul statelor de a lua masuri pentru obiective politice publice si legitime.
  • Uniunea Europeana vrea sa acorde tratament corect si echitabil investitorilor americani, insa numai pe baza unei liste inchise de drepturi de baza pentru companii.
  • In cazul exproprierilor indirecte, UE se va asigura ca masurile luate pentru obiectivele legitime de interes public nu pot fi considerate expropriere indirecta.
  • UE doreste sa evite abuzurile din partea investitorilor, prin imbunatatirea definitiei de “investitor”. Blocul comunitar vrea sa elimine asa-numitele companii “coaja” sau “cutie postala”, detinute de resortisanti ai tarilor terte din sfera de aplicare. Astfel, pentru a se califica drept investitor legitim, o firma trebuie sa aiba activitati de afaceri substantiale pe teritoriul partii respective (UE sau SUA).
  • Tratamentul nediscriminatoriu pentru investitori. UE considera ca investitorii stabiliti undeva nu trebuie sa fie discriminati dupa ce au ajuns pe teritoriul tarii-gazda. In schimb, in anumite cazuri rare sau in unele sectoare foarte specifice, discriminarea investitorilor deja stabiliti poate fi necesara.
  • La tratamentul nediscriminatoriu acordat investitorilor, UE include si exceptii care permit partilor sa ia masuri suplimentare referitoare la protectia sanatatii, a mediului, a consumatorilor. Alte exceptii sunt urmarite pentru industria audio-vizuala si pentru subventii.
  • Tratament corect si echitabil acordat firmelor. Un stat poate fi considerat responsabil pentru o incalcare a obligatiei de tratament corect si echitabil fata de un investotor doar pentru incalcarea unui set limitat de drepturi fundamentale, si anume: negarea justitiei, nerespectarea principiilor fundamentale ale procesului echitabil, discriminare pe baza de sex, rasa sau religie, tratament abuziv, cum ar fi constrangere, violenta sau hartuire.
  • UE trebuie sa depuna eforturi, daca este necesar, pentru a asigura o protectie a investitorilor straini in situatii in care statul-gazda foloseste puterile sale suverane, pentru a evita obligatiile contractuale fata de investitorii straini si investitiile lor, fara insa a acoperi incalcari contractuale obisnuite, cum ar fi neplata unei facturi.
  • Exproprierea. UE vrea sa stabileasca limpede ca masurile non-discriminatorii luate pentru scopuri publice legitime, cum ar fi pentru a proteja sanatatea sau mediul, nu pot fi considerate echivalente cu o expropriere, cu exceptia cazului in care sunt in mod vadit excesive in lumina scopului lor.
  • Asigurarea dreptului de a reglementa si de protectie a investitiilor. Obiectivul UE este de a realiza un echilibru solid intre protectia investitorilor si dreptul tarilor de a reglementa. In primul rand, UE doreste sa se asigure ca dreptul partilor de a reglementa este confirmat ca un principiu de baza. Curtile de arbitraj vor trebui sa ia acest principiu in considerare cand evalueaza un litigiu.
  • Propunerile  UE vor dispune clar ca o curte de arbitraj nu va fi in masura sa decida abrogarea unei masuri, ci numai compensatii pentru investitor. In plus, reclamatiile frivole vor fi stopate, iar investitorii care fac plangeri fara succes vor plati costurile guvernului in cauza.
  • In cadrul ISDS, UE vrea ca rezolvarea litigiilor state-companii ocolind instantele, in cadrul viitorului Acord transatrlantic, sa se faca prin audieri deschise. De asemenea, toate documentele vor fi puse la dispozitia publicului, insa cu protectia informatiilor confidentiale si secretelor de afaceri. De asemenea, partile interesate din societatea civila isi vor putea depune propriile concluzii, pentru a-si face puncte de vedere si argumentele cunoscute tribunalului ISDS.
  • Cereri multiple si relatia cu instantele nationale. Ca o chestiune de principiu, abordarea UE favorizeaza instantele interne. UE isi propune sa ofere stimulente pentru ca investitorii sa isi urmareasca drepturile in fata instantelor nationale sau sa caute solutii amiabile, cum ar fi medierea.
  • Un alt element important este introducerea unui sistem in care sa se faca asigurarea ca  investitorii nu pot veni cu pretentii privind aceeasi problema atat in fata unui tribunal ISDS cat si a instantelor interne, in acelasi timp.
  • Totodata, societatile afiliate cu investitorul nu pot depune cererile de despagubire in fata unui tribunal ISDS si instantele nationale, pe aceeasi tema si in acelasi timp.
  • Arbitrii ISDS -conduita, calificarile si etica lor. UE vrea cerinte specifice in TTIP privind  comportamentul etic al arbitrilor, inclusiv un cod de conduita. Acest cod de conduita va fi obligatoriu pentru arbitri in tribunale ISDS infiintate in baza viitorului Parteneriat transatlantic SUA-UE. Codul de conduita mai stabileste proceduri de identificare si gestionare a oricarui conflict de interese . Nerespectarea acestor reguli etice va duce la eliminarea arbitrului din tribunal. De exemplu, daca un stat arata ca ca arbitrul ales de catre investitor nu are calificarile necesare sau ca este in conflict de interese, statul respectiv poate contesta numirea.
  • In ceea ce priveste calificarile arbitrilor, Uniunea Europeana vrea cerinte detaliate pentru arbitrii care actioneaza in tribunale ISDS sub auspiciile TTIP. Arbitrii trebuie sa fie independenti si impartiali, cu experienta in dreptul international si al investitiilor internationale si, daca este posibil, experienta in dreptul comertului international si de solutionare a diferendelor internationale.
  • Mecanismul de apel si consecventa hotararilor. Uniunea Europeana isi propune sa stabileasca un mecanism de apel in cadrul TTIP, astfel incat sa se permita revizuirea deciziilor ISDS. Aceasta revizuire juridica este o verificare suplimentara a activitatii arbitrilor care au analizat cauza in prima instata.

Pana pe 21 iunie 2014, persoanele interesate vor putea transmite opiniile lor privind modul in care litigiile state-companii vor fi rezolvate, in cadrul viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii, pe mailul pus la dispozitie de Directoratul General pentru Comert al Comisiei Europene:Trade-TTIP-Investment-protection-and-ISDS@ec.europa.eu .

Vor fi luate in calcul doar propunerile transmise in limba engleza, prin intermediul unor chestionare publicate de Comisia Europeana pe site-ul oficialAICI.

Mai multe detalii despre consultare pot fi gasite AICI.

Rosia Montana Gold Corporation disponibilizeaza 80% din angajati incepand cu 1 aprilie

Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) informeaza luni, intr-un comunicat remis HotNews.ro, ca, din intarzierilor in evaluarea si avizarea de catre autoritati a proiectului minier de la Rosia Montana, compania este nevoita sa-si reduca foarte mult activitatea, masura care va duce la disponibilizarea a circa 80% dintre angajati. Astfel, potrivit companiei, 373 dintre cei 481 de salariati ai RMGC isi vor pierde locul de munca incepand cu luna aprilie.

RMGC precizeaza ca “este nevoita sa ia aceasta masura din motive obiective – intarzierile nejustificat de mari in procedurile de autorizare a proiectului minier de la Rosia Montana si incertitudinea cu privire la finalizarea acestor proceduri au facut ca decizia privind restructurarea sa nu poata fi evitata”. 

Astfel, mai arata sursa citata, “incepand cu luna aprilie, circa 1000 de familii isi vor pierde o sursa esentiala de venituri prin reducerea activitatii companiei, care a dus la disponibilizea colectiva a majoritatii angajatilor si sistarea tuturor programelor sociale si de investitii in zona”.

RMGC mai sustine ca, in ciuda faptului ca este nevoita sa desfiinteze peste 80% dintre posturi, compania “isi mentine disponibilitatea de a investi resurse financiare importante pentru a dezvolta cea mai moderna mina aurifera din Romania. Astfel, RMGC spera ca restructurarea sa fie doar o masura temporara, pana cand guvernul va aviza proiectul minier, ceea ce va permite companiei sa angajeze mii de oameni”.

Comunicatul transmis de Rosia Montana Gold Corporation:

Din cauza intarzierilor nejustificat de mari in evaluarea si avizarea proiectului minier de la Rosia Montana, in ciuda eforturilor companiei, Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este constransa sa-si reduca foarte mult activitatea, masura care va duce la disponibilizarea a circa 80% dintre angajati. Compania va depune la Inspectoratul Teritorial de Munca si la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Alba planul de restructurare, care presupune un program de concedieri colective, facand toate eforturile posibile pentru a diminua impactul social al acestei masuri.

Cumulat, circa 1.000 de familii din zona miniera a Muntilor Apuseni vor fi afectate de reducerea activitatii companiei miniere, astfel:

  • 373 dintre cei 481 de salariati ai RMGC isi vor pierde locul de munca incepand cu luna aprilie 2014;
  • peste 100 de locuri de munca din programele sociale finantate de RMGC se vor pierde ca urmare a reducerii de activitate;
  • peste 300 de locuri de munca de la companiile furnizoare de bunuri si servicii (materiale de constructii, transport, reparatii auto, alimente, papetarie, echipamente IT, servicii de arhitectura si proiectare etc) din Rosia Montana, din zona Muntilor Apuseni si din judetul Alba se estimeaza ca se vor pierde;
  • 283 de beneficiari ai programului social pe care RMGC l-a derulat in Rosia Montana si in zona au ramas fara niciun sprijin.

“Din pacate, in loc ca acum sa angajam mii de oameni asa cum ne-am pregatit, ca sa incepem sa construim mina, ne vedem nevoiti sa concediem 80% dintre angajati, desi somajul in zona este urias si nu exista alternative viabile in acest moment. Este foarte grav ca suntem in situatia sa oprim sursa de venit pentru peste 1.000 de familii din zona – oameni care sunt mineri din tata in fiu si care nu au alte optiuni. Am proiectat o mina de ultima generatie, care respecta cu strictete legislatia romaneasca si europeana, utilajele asteapta in depozit inceperea activitatii si suntem gata de implementarea proiectului minier de la Rosia Montana. Suntem in continuare convinsi ca Romania ar trebui sa decida aprobarea proiectului minier de la Rosia Montana, iar atunci compania va putea sa isi reintregeasca forta de munca si mai mult, va mai angaja alte mii de oameni, ca sa construim si sa punem in functiune aceasta mina moderna”, a declarat Dragos Tanase, director general al RMGC.

Compania RMGC detine o licenta valabila de exploatare miniera pentru zacamantul de aur si argint de la Rosia Montana. RMGC va mentine, la un nivel restrans, activitatile care permit pastrarea licentei miniere si continuarea avizarii proiectului, la care se adauga si un nivel minim de activitati administrative si de suport. Se va reduce la minimum numarul angajatilor implicati in alte activitati care in acest moment sunt stopate sau foarte mult restranse – cum ar fi constructii, restaurarea obiectivelor de patrimoniu, cercetarea si restaurarea galeriilor miniere, restaurarea caselor din centrul istoric al localitatii, activitati de relocare, comunicare etc. Astfel:

  • lucrarile de amenajare a galeriei Catalina Monulesti vor fi suspendate;
  • lucrarile de proiectare si reabilitare ale Centrului Istoric al Rosiei Montane vor fi suspendate;
  • lucrarile de amenajare a unitatilor de primire turisti (hotelul “Primaria Veche” precum si pensiunea din Scoala Veche) vor fi suspendate;
  • toate programele de asistenta sociala si comunitara vor fi suspendate.

Prin blocarea investitiei miniere si in absenta evidenta a altor investitii de anvergura, viitorul Rosiei Montane este incert. Oamenii din zona risca sa vada cum localitatea se naruie sub ochii lor, desi marea lor majoritate au sustinut, in repetate ocazii, inclusiv la referendumul local desfasurat in decembrie 2012, ca vor ca traditia miniera, veche de doua mii de ani, sa mearga mai departe.

Dincolo de efectele sociale, intreruperea programelor de investitii si restrangerea activitatii companiei miniere pot duce la degradarea ireversibila a patrimoniului cultural, la pierderea tuturor progreselor facute pana acum in cercetare si restaurare, precum si la agravarea problemelor de mediu existente. Efectele sociale vor fi resimtite pe termen lung, prin depopularea continua a zonei, tinerii fiind nevoiti sa plece in cautarea locurilor de munca. Mai mult decat atat, o zona in degradare si in curs de depopulare are sanse tot mai reduse sa atraga alti investitori, mai ales ca istoricul proiectului minier este un precedent deloc incurajator pentru alte companii in cautare de destinatii pentru viitoarele lor afaceri.

Pe parcursul anului 2013, proiectul Rosia Montana a fost evaluat de o comisie interministeriala, de o comisie interparlamentara speciala si de toti membrii parlamentului Romaniei, fara a exista un raspuns final cu privire la autorizarea investitiei.

Pornind de la un pret al aurului de 1.200 de dolari/uncie, proiectul minier de la Rosia Montana poate aduce peste 5 miliarde de dolari in economia Romaniei, din care 2,3 miliarde USD ca venituri ale statului din taxe si impozite si 2,9 miliarde USD ca incasari ale furnizorilor si angajatilor romani. In total, proiectul ar aduce Romaniei beneficii directe si indirecte de 24 miliarde USD si ar reprezenta una dintre cele mai mari investitii straine din Romania. In plus, proiectul prevede o garantie de mediu de 146 milioane USD si investitii semnificative pentru patrimoniul din Rosia Montana. Mina de la Rosia Montana poate genera mii de locuri de munca, respectand legislatia de mediu din Romania si Uniunea Europeana si aplicand cea mai moderna tehnologie disponibila.

Nu au trecut nici măcar trei ani de când Traian Băsescu îi califica drept ”bolșevici” pe sătenii din Roșia Montană care se opun proiectului minier de exploatare a aurului cu cianuri. În viziunea președintelui României, Eugen David și ceilalți localnici care doresc să valorifice resursele pe care le dețin (terenurile și patrimoniul cultural al zonei) prin agricultură și turism erau/sunt ”bolșevici” pentru că nu acceptau/acceptă ceea ce el promova ca unica soluție pentru ieșirea țării din criză: minerit, dinamită și cianură. De la momentul din toamna anului 2011, Traian Băsescu a reluat de mai multe ori povestea exploatării resurselor ca soluție unică de ieșire din criză.

Cât se poate de senin și cu zâmbetul pe buze, președintele României a dat-o la întors săptămâna trecută. “Deci ştim să pornim o mică afacere şi atunci aş valorifica această resursă care este mult mai valoroasă şi decât aurul de la Roşia Montană, şi decât gazele de şişt: inteligenţa”, a declarat Traian Băsescu la un eveniment din domeniul IT desfășurat la Brașov. Încă o dată (pentru a câta oară am pierdut șirul numărărtorii), Traian Băsescu se dovedește a fi un specimen politic fabulos (a nu se înțelege că ar fi o laudă sau un reproș, ci doar o constatare).

traian-basescu-lingouleAsta pentru că Traian Băsescu știe sau măcar intuiește faptul că cei care se opun proiectelor de exploatare cu cianuri și  f[r]acking-ului (într-o anumită măsură sunt cam aceeași) își caută în aceste momente argumente pentru a-și direcționa votul într-o direcție sau alta. Știe (sau măcar intuiește) că în fața avalanșelor de mizerii promovate de Victor Ponta, Dan Șova, Daniel Barbu, Rovana Plumb & Co legate de subiectul Roșia Montană, el poate să pară un sfânt. Cu atât mai mult cu cât mizeriile acestora din urmă sunt de dată mai recentă decât ale lui. La care se adaugă faptul că în urmă cu 2-3 ani încă erau mulți români care ignorau subiectul Roșia Montană. Sunt încă mulți cetățeni români care habar nu au că povestea proiectului de la Roșia Montană ar fi fost deja încheiată în anii 2007/2008 dacă PDL-ul lui Băsescu (pe atunci), în frunte cu Videanu și Berceanu, nu ar fi sabotat Legea Anti-cianură, iar după decembrie 2008 n-ar fi suflat în pânzele RMGC-ului.

Dacă cineva își închipuie că Traian Băsescu a făcut declarațiile de la Brașov doar pentru a-și atrage simpatia informaticienilor e cel puțin naiv. Direcția e destul de clară, pentru că Traian Băsescu folosește exact o parte a discursului celor care se opun proiectlui minier și care l-au contrat în perioada propagandei pentru unica soluție cianuristă, conform căreia valorificarea inteligentă a resurselor alternative (agricultură, patrimoniu cultural) și micul antreprenoriat autohton reprezintă adevărata bogație a Românie. În aceeași intervenție de la Brașov, Traian Băsescu se bucură că ”mai sunt 10% dintre români care preferă să dea cu sapa” (din fericire sunt chiar mai mulți), dar îi laudă și pe micii antreprenori autohtoni (chiar dacă, aparent, se referă doar la cei din domeniul IT). Balsam pe rană deschisă…

În privința celor care înfruntă de ani buni Troica cianuristă (politicieni/ milioanele corporației/ mass-media) mi-e greu să cred că această schimbare de macaz va avea efect. Primele reacții pe grupurile de socializare unde se discută subiectul Roșia Montană sunt sugestive (”aveți grijă, Băsescu se pregătește să exproprieze inteligența” – este doar unul dintre mesaje). Dar pentru cei intrați mai recent în luptă, mesajul are toate șansele să prindă. Într-o măsură mult mai mare decât cele ale lui Crin Antonescu, care marșează și el pe tema Roșiei Montane, dar într-un mod mult mai neinspirat.

***

În toată povestea asta există însă și un lucru bun. Subiectul Roșia Montană este, mai mult decât evident, unul intre subiectele majore ale anului electoral 2014 (atât pentru europarlamentare, cât și pentru prezidențiale). Că vor sau nu, politicienii din toate grupările trebuie să-și asume o poziție mult mai tranșantă pe această temă. Și nu neapărat din convingere, ci din teama că adversarii politice le-ar putea-o lua înainte. Am mai scris și repet asta: sunt dispus să-mi vând votul celor care oferă mai mult pentru Roșia Montană. Fapte însă, nu vorbe. Începând cu Legea Anti-cianură, respingerea avizului de mediu, promovarea pe lista tentativă a României pentru UNESCO, comisie parlamentară de anchetă a cazului. Hai, că se poate! Cine vrea votul meu?

Românii vor plăti de marţi, 1 aprilie, cu 0,41 lei mai mult pentru litrul de carburant de la pompă, vor cumpăra un pachet de ţigări mai scump cu 0,3-0,5 lei, iar preţul gazelor naturale va fi mai mare cu 2% pentru consumatorii casnici.

Majorarea accizei pentru carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, intră marţi în vigoare, având ca efect creşterea cu 0,41 lei/litru a preţului la benzina cu plumb şi fără plumb, motorină şi petrolul folosit drept combustibil pentru motor (kerosen), potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor. Astfel, acciza la benzina cu plumb va fi majorată de la 547 euro/tonă la 637,9 euro/tonă, respectiv de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri.

Acciza la benzina fără plumb va urca de la 467 euro/tonă la 557,91 euro/tonă, respectiv de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, iar acciza pentru motorină va fi ridicată de la 391 euro/tonă la 473,85 euro/tonă, respectiv de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri.

Pentru kerosen, acciza va fi majorată de la 469,89 euro/tonă la 557,39 euro/tonă, respectiv de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.

Potrivit calculelor anunţate anterior, acciza pe carburanţi va aduce la buget circa 2,5 miliarde lei.

Reprezentanţii Rompetrol şi ai Petrom estimau, în februarie, că majorarea accizei va determina scăderea vânzărilor de benzină şi motorină cu 1%-3% în primele trei luni de la aplicarea acestei modificări, după care consumatorii ar urma să se obişnuiască şi să revină la consumul anterior.

Transportatorii corecţi, care îşi desfăşoară activitatea legal, vor beneficia de o restituire de 4 cenţi din cei 7 cenţi, sumă care va fi achitată trimestrial şi pe baza facturii de achiziţionare a carburantului, a declarat duminică premierul Victor Ponta.

El a precizat că actul normativ care va reglementa acest sistem va fi aprobat miercuri de Guvern.

Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a comunicat anterior că recuperarea unei părţi din acciza pentru carburanţi platită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu şi eficient, urmărind modelul taxei pe valoarea adăugată (TVA). Transportatorii susţin că prin metoda propusă de ei atât statul, cât şi firmele din domeniu pot avea o evidenţă clară a sumelor care fac obiectul returnării.

“Procentul pe care FORT îl susţine este corespondent procentelor utilizate în alte ţări ale Uniunii Europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă procentul utilizat în Italia, şi anume 210 euro raportat unei cantităţi de 1.000 de litri de carburant“, se menţiona în comunicat.

Iniţial, Guvernul intenţiona să aplice acciza de 7 eurocenţi la începutul anului, modificarea fiind însă amânată pentru 1 aprilie.

Această măsură a generat controverse aprinse între premier şi preşedintele Traian Băsescu, acesta din urmă refuzând să promulge bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant şi să semneze memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), document care încheia evaluarea derulată la finele anului trecut de finanţatorul extern. Ulterior, după diverse variante discutate şi negociate, prim-ministrul a anunţat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei la benzină şi motorină, iar şeful statului a acceptat să promulge bugetul în aceste condiţii.

Preşedintele a aprobat la începutul lui martie memorandumul pentru semnarea scrisorii cu FMI, care a încheiat prima misiune a Fondului din acest an (derulată la sfârşitul lunii ianuarie), după îndelungi dispute cu premierul, condiţionând ca în document să nu apară acciza pe combustibil şi celebra “electorată”.

Pe de altă parte, preţul gazelor naturale se va scumpi marţi cu 2% pentru consumatorii casnici. Vestea bună este că autorităţile nu au în vedere o creştere a preţului la energie electrică.

Guvernul a adoptat miercuri ordonanţa care menţine preţul de referinţă la gaze pentru consumatorii industriali la nivelul din ianuarie şi hotărârea care stabileşte volumul de energie regenerabilă subvenţionată.

Premierul anunţase luni că taxa de cogenerare pentru exportul de electricitate va fi eliminată, iar preţul de referinţă la gaze pe piaţa liberă pentru consumatorii industriali va fi cel din ianuarie 2014, în timp ce pentru consumatorii casnici va creşte cu 2%. “La gaze, de la 1 aprilie preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%, în schimb pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă preţul de referinţă va fi cel de la 1 ianuarie 2014”, a spus Ponta.

Potrivit calendarului de eliminare a preţurilor reglementate, preţul gazelor naturale pentru consumatorii noncasnici urma să crească cu 5% de la 1 aprilie.

Taxa de cogenerare este încasată de companiile care produc simultan energie electrică şi termică şi este plătită de orice consumator. Taxa se aplică în intervalul 2011-2023, iar ponderea ei în facturi este de 2-3%.

Românii vor plăti mai mult şi pentru ţigări de la 1 aprilie, astfel că un pachet va costa cu 30-50 de bani în plus, odată cu majorarea accizei totale de la 81,78 euro/1.000 ţigarete la 84,37 euro/1.000 ţigarete şi a accizei la benzină şi motorină cu 7 eurocenţi pe litru, potrivit unor estimări din piaţă.

Nivelul accizei specifice va fi de 59,77 euro/1.000 ţigarete, faţă de 56,71 euro/1.000 de ţigarete în prezent.

Acciza ad valorem va scădea uşor, de la 19% la 18%, iar acciza minimă pentru perioada 1 aprilie 2014 – 31 martie 2015 va fi de 81,5 euro/1.000 de ţigarete, faţă de 79 euro/1.000 de ţigarete în momentul de faţă.

“Se observă o scădere a procentului accizei ad valorem, raportată la preţul de vânzare cu amănuntul şi o creştere a nivelului accizei specifice – componentă fixă a accizei totale, ceea ce este în concordanţă cu principiul consolidării fiscale, fapt care asigură un nivel de colectare a veniturilor la buget mai ridicat şi fix, indiferent de preţ”, arăta nota de fundamentare ataşată proiectului de Hotărâre de Guvern privind creşterea accizelor.

O astfel de măsură impactează cu precădere asupra ţigărilor mai ieftine şi acţionează în direcţia apropierii preţurilor spre cele din categoria premium.

Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) aferent anului trecut este de 12,9508 lei/pachet, respectiv 2,7334 euro/pachet (136,67 euro/1.000 ţigarete).

La începutul anului, accizele pentru toate produsele au crescut cu 4,77%, întrucât Guvernul a decis să aplice rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie peste nivelul de curs din 2012.

Tot de la 1 aprilie operatorii telecom vor practica tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă.

Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor în altă reţea, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a adoptat deciziile prin care sunt stabilite noile tarife maxime pentru serviciile de interconectare în vederea terminării apelurilor în urma avizului favorabil primit din partea Comisiei Europene

Noile tarife vor deveni obligatorii pentru toţi furnizorii de reţele din România identificaţi cu putere semnificativă pe pieţele de terminare a apelurilor la puncte fixe şi mobile: 46 de furnizori de reţele fixe şi 6 furnizori de reţele mobile.

se_scumpesc_gazele_de_la_1_aprilie


Categorii

1. DIVERSE, Criza preturilor, criza alimentara, ROSIA MONTANA, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “CEO-ul performant – un PSIHOPAT?/ Corporatiile vor fi protejate de PARTENERIATUL TRANSATLANTIC/ RMGC incepe sa CONCEDIEZE, Basescu sa exploateze tema ROSIA MONTANA/ Val de scumpiri de la 1 Aprilie

  1. Pingback: RMGC – concedierile sunt de forma. PLANUL COMPANIEI ESTE DE A REVENI IN FORTA IN 2015 - Recomandari
  2. Pingback: CALUL TROIAN AL PARTENERIATULUI TRANSATLANTIC (TTIP). Vanzarea Europei jafului corporatist american. NOI, IN SCHIMB, NU NE VINDEM… MAGIUNUL! - Recomandari
  3. Pingback: PARTENERIATUL TRANSATLANTIC: mandat pentru jaf corporatist si erodarea suveranitatii populare - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare