NATO si RUSIA se acuza reciproc de ACTIVITATI MILITARE la frontierele UCRAINEI/ Putin AMENINTA ca va sista gazul trimis EUROPEI, vizand inclusiv ROMANIA/ Separatism in MOLDOVA: bulgarii vor autonomie, un sat vrea in TRANSNISTRIA

• Mediafax:

NATO a difuzat imagini care ar demonstra prezenţa efectivelor ruse la frontierele Ucrainei – FOTO

Alianţa Nord-Atlantică a publicat, joi, 15 imagini filmate prin satelit care ar demonstra că Rusia a mobilizat “efective masive” de-a lungul frontierei Ucrainei.

“NATO estimează că între 35.000 şi 40.000 de militari sunt staţionaţi în peste 100 de baze provizorii, în apropierea frontierei de est a Ucrainei”, precizează Alianţa.

“Este vorba de trupe bine pregătite care pot demara în mod rapid operaţiuni”, a declarat generalul de brigadă Gary Deakin, directorul Centrului NATO pentru gestionarea crizelor, situat în Mons (Belgia).

“Este îngrijorător, deoarece aceste efective reprezintă o ameninţare pentru Ucraina; noi nu cunoaştem intenţiile Rusiei”, a spus generalul Deakin.

În sprijinul afirmaţiilor, NATO a difuzat 15 imagini filmate prin satelit la începutul lunii aprilie. În una din fotografii apar 21 de elicoptere militare parcate pe un aerodrom din localitatea rusă Belgorod, situată la 40 de kilometri de frontiera Ucrainei. În apropierea elicopterelor sunt 40 de tancuri şi peste 100 de vehicule de infanterie.

Oficial rus: NATO a intensificat activităţile în spaţiul postsovietic, inclusiv în Republica Moldova

Alianţa Nord-Atlantică a intensificat activităţile în spaţiul postsovietic, existând contacte nu doar cu Ucraina, ci şi cu Republica Moldova şi Georgia, afirmă Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apărării, avertizând că Rusia nu va tolera “provocările” Occidentului.

“Unii oficiali NATO nu ascund faptul că, deşi cooperează cu Rusia, urmăresc un singur obiectiv: să facă ţara noastră să se comporte pe scena internaţională aşa cum vrea Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, auzim cum NATO vrea revizuirea unui set de acorduri cu Rusia”, a declarat Antonov, citat de publicaţia Vocea Rusiei.

“Rusia a luat notă de planurile unor state membre ale Alianţei de a mobiliza contingente importante de trupe în apropierea frontierelor noastre, lucru care intră în contradicţie cu acordurile dintre Rusia şi NATO. Noi avioane militare apar, iar exerciţiile militare sunt mai frecvente. Evenimentele din Ucraina au evidenţiat atenţia din ce în ce mai mare pe care NATO o acordă spaţiului postsovietic. NATO a intensificat contactele nu doar cu Ucraina, ci şi cu R.Moldova şi cu Georgia”, a subliniat Antonov.

“Nu vom permite ca provocările militare ale NATO să devină o ameninţare la adresa securităţii militare a ţării noastre”, a atras atenţia oficialul rus.

Alianţa Nord-Atlantică a respins vehement afirmaţiile adjunctului ministrului rus al Apărării privind intenţia NATO de a desfăşura efective militare masive în apropiere de frontierele Rusiei. “Dezmint în mod absolut afirmaţiile adjunctului ministrului rus al Apărării, conform cărora NATO intenţionează să mobilizeze forţe militare masive în apropierea frontierei Rusiei”, a declarat, potrivit AFP, Alexandre Vershbow, adjunctul secretarului general NATO.

“Responsabilitatea principală a NATO este apărarea colectivă. Luăm decizii legitime pentru a face faţă instabilităţii generate de acţiunile ilegale ale Rusiei”, a spus Vershbow.

Pentru a oferi asigurări unor state membre NATO, în principal ţărilor baltice, Poloniei şi României, NATO a decis trimiterea unor avioane de supraveghere Awacs. Statele Unite au trimis şase avioane de vânătoare F-15 în ţările baltice, 12 avioane F-16 şi trei avioane militare de transport în Polonia. Distrugătorul USS Donald-Cook urmează să ajungă în curând în Marea Neagră.

Serghei Lavrov: Consolidarea dispozitivului militar NATO în estul Europei încalcă acordurile cu Rusia

Suplimentarea efectivelor NATO în state est-europene situate în apropiere de Rusia ar încălca acordurile existente între Moscova şi Alianţa Nord-Atlantică, afirmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Interfax. 

“Chiar şi faptul că NATO poartă discuţii pe tema posibilităţii trimiterii de trupe sau echipamente militare pe teritoriul unor state situate în apropierea Rusiei intră în contradicţie cu Acordul fondator între Rusia şi Alianţă, semnat în 1997”, a subliniat Lavrov.

Generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO din Europa, a declarat că trupe NATO ar putea fi trimise în state est-europene membre ale Alianţei care se simt ameninţate.

Miniştrii de Externe din cele 28 de state membre NATO i-au dat lui Breedlove termen până marţi să propună măsuri care să ofere garanţii membrilor Alianţei Nord-Atlantice aflaţi cel mai aproape de Rusia. “În esenţă, căutăm un pachet de măsuri terestre, aeriene şi maritime care să consolideze asigurările celor mai estici aliaţi”, a declarat generalul NATO.

Sondaje secrete l-au încurajat pe Vladimir Putin să alipească peninsula Crimeea

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că a decis să alipească Crimeea după ce sondaje efectuate în secret au dezvăluit că populaţia din peninsula ucraineană susţine în majoritate această idee.

“Am luat această decizie definitiv odată ce opinia populaţiei a devenit evidentă”, a declarat şeful statului rus.

“Noi nu am prevăzut o astfel de turnură a evenimentelor. Sincer, ne puteam imagina efectiv că populaţia gândeşte astfel dar nu eram siguri”, a adăugat el.

“De la primele sondaje care – trebuie să vă spun sincer – au fost efectuate în secret, cifrele au fost destul de apropiate de realitate”, a declarat Vladimir Putin, fără a preciza data şi modul în care au fost efectuate.

“Primul sondaj a arătat că aproape 80 la sută din populaţia Crimeei susţine o alipire la Rusia şi chiar mai mult la Sevastopol”, oraş portuar de la Marea Neagră, unde îşi are sediul Flota Rusă, a explicat el.

În cadrul unui referendum organizat la 16 martie în această peninsulă din sudul Ucrainei, “cifrele au crescut până la 97 la sută”, a continuat el.

“Este un rezultat extraordinar”, a conchis preşedintele rus.

După referendum, organizat în mai puţin de două săptămâni în Crimeea, Moscova a anexat acest teritoriu.

Potrivit Moscovei, alipirea peninsulei rusofone care a făcut parte din Federaţia Rusă până în 1953, se bazează pe principiul voinţei popoarelor de a dispune de ele însele, locuitorii din Crimeea pronunţându-se masiv în favoarea Moscovei, potrivit cifrelor oficiale, în cursul acestui referendum pe care occidentalii îl consideră ilegal.

Peste 60 la sută dintre ruşi susţin concentrarea puterii în mâinile lui Vladimir Putin

Concentrarea a aproape tuturor puterilor din Rusia de către preşedintele Vladimir Putin este considerată ca fiind în interesul ţării de către 63 la sută dintre ruşi, potrivit unui sondaj al Centrului independent Levada.

În martie 2013, 49 la sută dintre ei împărtăşeau această opinie.

În plus, potrivit acestui sondaj, efectuat în perioada 21-24 martie pe un eşantion reprezentativ de 1.603 persoane, un sfert dintre ruşi (31 la sută) consideră că o “putere solidă şi autoritară” este necesară indiferent de situaţia din ţară.

Totodată, 46 la sută consideră că doar în unele circumscripţii este necesar ca puterea să fie concentrată în mâinile unei singure persoane. Dintre persoanele intervievate, 15 la sută se opun acestei idei, indiferent de situaţie. Cota de popularitate a lui Vladimir Putin nu a scăzut practic niciodată sub 60 la sută de la preluarea puterii, în 2000.

Fostul agent KGB a doborât în martie un nou record de popularitate odată cu alipirea Crimeei la Rusia, 80 la sută dintre ruşii intervievaţi afirmând că “aprobă politica sa”, potrivit unui alt sondaj al Centrului Levada.

Vladimir Putin avertizează 18 ţări, inclusiv România şi Republica Moldova, asupra riscurilor crizei ucrainene

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a trimis liderilor din 18 ţări, inclusiv celor din România şi Republica Moldova, scrisoarea privind riscurile economice asociate crizei ucrainene, informează site-ul agenţiei RIA Novosti.

“În ultimele luni, economia Ucrainei a fost în scădere. Sectoarele industriei şi construcţiilor au fost în declin vertiginos. Deficitul bugetar este în creştere”, a declarat Putin în scrisoarea trimisă liderilor din România, Republica Moldova, Turcia, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Macedonia, Cehia, Polonia, Franţa, Germania, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Serbia, Bulgaria, Austria şi Italia.

“Economia Ucrainei se îndreaptă spre incapacitate de plăţi, spre oprirea producţiei şi şomaj masiv”, a continuat preşedintele Rusiei, cerând consultări urgente pentru stabilizarea economiei ucrainene.

“Grupul rus Gazprom va fi nevoit să treacă la plata în avans pentru livrările de gaze destinate Ucrainei, iar, în cazul în care condiţiile de plată nu vor fi respectate, livrările de gaze pot fi oprite sau limitate”, a atras atenţia Putin, propunând soluţionarea problemelor economice ale Ucrainei “pe picior de egalitate cu partenerii europeni”.

Vladimir Putin le-a scris liderilor europeni pentru a-i avertiza în legătură cu riscurile pe care criza ucraineană le are asupra livrărilor de gaz rus, a confirmat Kremlinul. “Vladimir Putin exprimă extrema preocupare în legătură cu situaţia critică generată de datoriile acumulate de Ucraina şi cu riscurile pe care această situaţie le are asupra livrărilor de gaze ruse”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei.

“Scrisoarea a fost trimisă joi, pe cale diplomatică, liderilor din Europa de Vest şi de Est”, adaugă Peskov. “Vladimir Putin propune adoptarea unor măsuri urgente, deoarece situaţia nu mai poate aştepta”, a adăugat Peskov. “Situaţia poate avea consecinţe negative asupra tranzitului de gaz rus prin Ucraina”, a spus el.

Etnicii bulgari din Republica Moldova cer statut special pentru raionul Taraclia

Raionul Taraclia, din estul R. Moldova, va intra în componenţa autonomiei găgăuze dacă Parlamentul de la Chişinău nu-i va acorda un statut special, a declarat primarul oraşului Taraclia, Serghei Filipov, relatează Jurnal de Chişinău, în ediţia online.

Filipov susţine că, potrivit strategiei de descentralizare adoptată de Parlamentul Republicii Moldova, Taraclia ar urma să fie alipit raionului Cahul, iar acest fapt va face ca etnicii bulgarii să fie în minoritate.

“Problema este că acum în Taraclia bulgarii reprezintă 72 la sută din populaţie, iar dacă vom intra în componenţa raionului Cahul, vom fi doar 6 la sută”, a afirmat Serghei Filipov.

Primarul din Taraclia afirmă că în raion ar putea fi organizat un referendum asemenea celui din Găgăuzia. “În acest caz vom restabili dreptatea istorică. Găgăuzii şi bulgarii au trăit împreună timp de secole în Balcani. Aici am fost transferaţi la ordinul ţarului. În R.Moldova, trăim alături de 200 de ani. Prin urmare, în cazul în care Parlamentul refuză să ne acorde un statut special, vom solicita aderarea la Găgăuzia. Nu putem cere independenţă pentru că este imposibil. Odată cu aderarea la Găgăuzia, vom beneficia de un statut special. Deci în cazul unirii R.Moldova cu România, Taraclia şi Găgăuzia vor avea dreptul de a ieşi din componenţa Republicii Moldova”, a mai spus primarul oraşului Taraclia.

O adunare generală a etnicilor bulgari din Republica Moldova este programată la 12 aprilie la Taraclia. Pe agendă figurează inclusiv un proiect de lege care urmează să fie propus Parlamentului de la Chişinău privind acordarea unui statut special pentru raionul Taraclia. Potrivit recesământului din 2004, etnicii bulgari reprezintă 65,56 la sută din cei 43.151 de locuitori ai raionului Taraclia. Reprezentanţi locali ai etnicilor bulgari au solicitat încă de anul trecut autonomie administrativă şi culturală şi au propus ca bulgara să fie a doua limbă oficială a regiunii.

Iniţiativa etnicilor bulgari din Republica Moldova are loc după ce locuitorii din Găgăuzia s-au pronunţat masiv, la referendumul organizat în februarie, în favoarea aderării R. Moldova la Uniunea Vamală şi a unei eventuale declaraţii de independenţă a autonomiei găgăuze. Etnicii ruşi din Bălţi şi-au cerut, de asemenea, în 2012, autonomia. După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, există temeri privind tensiuni în jurul conflictului transnistrean şi eventuale presiuni din partea Moscovei asupra R. Moldova, înaintea semnării Acordului de Asciere cu UE, aşteptată pentru luna iunie.

Chişinăul promite rezolvarea problemelor din satul care ameninţă cu referendum pro-Transnistria

Guvernul Republicii Moldova promite rezolvarea urgentă a problemelor locuitorilor comunei Doroţcaia, aflată sub autoritatea Chişinăului, în contextul în care localnicii au avertizat că vor organiza un referendum pentru trecerea sub autoritatea regiunii separatiste Transnistria.

“Guvernul de la Chişinău va aborda în mod prioritar problemele stringente ale locuitorilor din Doroţcaia. Aceste probleme vor fi discutate în cursul întâlnirii între vicepremierul moldovean Evgheni Karpov şi negociatorul-şef al Transnistriei, Nina Ştanski”, a declarat George Bălan, şeful Biroului moldovean al Reintegrării, citat de Itar-Tass.

Locuitori din satul Doroţcaia, situat în raionul Dubăsari, aflat sub jurisdicţia Chişinăului, ameninţă cu organizarea unui referendum în vederea trecerii în subordinea Administraţiei separatiste de la Tiraspol, considerând că astfel vor avea acces la terenurile agricole din regiune.

Sute de persoane au protestat la Doroţcaia, cerând acces la terenurile agricole pe care le deţin în regiune, aflate sub controlul forţelor regimului separatist transnistrean. Potrivit Unimedia, protestatarii s-au pronunţat în favoarea organizării unui referendum privind trecerea localităţii sub jurisdicţia Tiraspolului. Ei sunt nemulţumiţi şi de pensiile considerate mici, precum şi de taxele prea mari.