PROCESIUNEA CU MOASTELE SFANTULUI CONSTANTIN BRANCOVEANU. Sute de preoti si mii de credinciosi pe strazile Capitalei [Video-Foto]. In plus: marturii despre marea procesiune din 1938 dedicata Voievodului Martir [FOTO]

22-05-2014 14 minute Sublinieri

  • Stirile Protv: 

Imagini din centrul Capitalei, “inundat” de preoti. Mii de credinciosi la ceremonia de mutare a moastelor lui Brancoveanu

In ziua in care romanii praznuiesc Sfintii Constantin si Elena, Capitala a fost blocata de cel mai important eveniment religios al anului. La procesiunea dinaintea stramutarii moastelor Sfantului Constantin Brancoveanu au participat sute de calugari si preoti, dar si mii de credinciosi.

Noua racla in care a fost asezat scheletul martirului decapitat la Constantinopol acum 300 de ani a ajuns la Biserica Sfantul Gheorghe Nou, ctitorita de marele voievod.

La ora 7 dimineata, intr-un baldachin ridicat in fata Palatului Patriarhal, au fost scoase moastele a patru sfinti: imparatii Constantin si Elena, Dimitrie Ocrotitorul Bucurestilor si Constantin Brancoveanu. Cateva mii de credinciosi, multi saraci si infirmi si-au plecat fruntile si au cerut indurare.

Fata de scrinul in care odihnesc osemintele Sfantului Dimitrie Basarabov, racla cea noua este de 10 ori mai mare. Cateva luni le-a luat mesterilor argintari sa finiseze inscrustatiile florale de pe capac. Partea centrala care-l infatiseaza pe martirul Brancoveanu si bordurile partii centrale, unde au fost surprinse scene din viata lumeasca, au fost acoperite cu o foita de aur.

Opulenta demna de un sfant contemporan, spune soptit doamna Angela, care a venit, ca multi altii, de la sute de kilometri distanta, din Timisoara.

Opt ore a ramas racla pe altarul din fata Palatului Patriarhal.

Pentru aceasta o femeie de 70 de ani, care a plecat de acasa fara hrana si apa, asteptarea a fost istovitoare. I s-a facut rau si a fost chemata salvarea.In ciuda refuzului de a pleca de la coada, bolnava a fost dusa la spital. La ora 15, preotii au luat pe umeri racla si au pornit impreuna cu mii de credinciosi in procesiune, de pe Dealul Mitropoliei si pana la Biserica Sfantul Gheorghe Nou.

Desfasurarea de forte bisericesti a stanit reactii diverse, de la fascinatia unor soferi care au vrut sa surprinda convoiul, pana la revolta altora blocati in trafic.

Participantii au facut mai multe opriri de rugaciune in locuri cu incarcatura istorica, printre care si Biserica Domnita Balasa, ctitorie a fiicei lui Brancoveanu. Dupa 11 ore de la startul evenimentului, racla a ajuns in fata Bisericii Sfantul Gheorghe Nou.

Parte din traditia Bisericii Ortodoxe este ca moastele sfintilor, fie ei contemporani sau amintiti in scripturi, sa fie purtate acolo unde sunt multi adepti ai cultului si sa fie “impartite” ca daruri bisericilor si manastirilor. Asadar, Sfantul Sinod a decis ca in urmatoarele saptamani racla martirului sa plece prin tara, la ctitoriile brancovenesti.

Se stie deja ca la Manastirile Sambata de Sus si Horezu vor fi lasate parti din oseminte. Sunt, evident, cereri similare si din partea altor asezaminte de cult, mai ales ca in aceasta cutie de pret faurita din cateva zeci de kilograme de argint se afla scheletul intreg al lui Voda Brancoveanu.

În 21 mai e ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, dar şi comemorarea domnitorului Constantin Brâncoveanu. Se împlinesc 300 de ani de la martiriul său. O procesiune impresionantă a avut loc, miercuri după-amiază, în Capitală. Mii de ierarhi, preoţi, călugări şi credincioşi au urmat racla cu moaştele Sfântului martir român, Constantin Brâcncoveanu. Procesiuni au avut loc şi la Constanţa şi Târgu Jiu, cu participarea a sute de persoane. Ştirile TVR Online au dedicat în acest an o serie de materiale Anului Brâncoveanu.

ACTUALIZARE 20:30 Racla Sfântului Brâncoveanu va rămâne expusă toată noaptea în curtea Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou din Capitală, până joi seară, apoi va fi aşezată spre venerare zi de zi în biserică, unde se află şi mâna Sfântului Nicolae. Până de Sfânta Maria, racla cu sfintele moaşte va fi dusă în pelerinaj pe la unele din numeroasele sale ctitorii bisericeşti. Spre exemplu, la Mănăstirea Horezu şi la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, a precizat în Telejurnaluld e la ora 20:00, reporterul TVR Diana Brâncuş.

Racla Sfântului martir român aminteşte de frumuseţea şi fineţea stilului brâncovenesc. Aceasta cântăreşte cu totul 86 kg. Este din argint aurit cu lemn de paltin pe interior.  A fost lucrat în filigran de măicuţele de la atelierele Patriarhiei Române.

ACTUALIZARE 18:30 Sfinţii Constantin şi Elena au fost sărbătoriţi şi în alte oraşe. La Constanţa şi Târgu Jiu, oraşe care-i au drept patroni spirituali, au fost organizate procesiuni la care au participat sute de oameni.

Sute de enoriaşi s-au strans la Biserica Sfânta Maria din Constanţa, au asistat la slujbă, apoi au plecat în procesiune pe străzile oraşului. Procesiunea de la Târgu Jiu a început la biserica ce poartă hramul sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena. Alaiul a pornit într-un marş pe străzile oraşului, însoţit de un sobor de peste 100 de preoţi. La procesiune au participat şi 22 de poliţişti locali care au purtat torţe aprinse.

La Bucureşti a fost o procesiune impresionantă. Mii de ierarhi, preoţi, călugări şi credincioşi au urmat racla cu moaştele Sfântului martir român. Sute de oameni aşteaptă să se închine şi să se roage la racla cu moaştele Sfântului Brâncoveanu. În iunie şi iulie racla va fi purtată în pelerinaj pe la bisericile pe care domnitorul Brâncoveanu, Sfântul Brâncoveanu, le-a ctitorit în Ţara Românească şi Transilvania, a transmis pentru Telejurnalul de la ora 18:00, corespondentul TVR Diana Brâncuş.

Moaştele sfinţilor au fost purtate prin Capitală miercuri după-amiază. Racla sfântului Brâncoveanu a fost depusă la biserica Sfântul Gheorghe Nou.

ACTUALIZARE 14.30: Sunt câteva sute de persoane la Patriarhia Română, a transmis, pentru Telejurnal, Alexandra Bogdan.

O procesiune cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu are loc, miercuri, la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale, transmiteAgerpres.

Moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au fost purtate ieri, în ziua prăznuirii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, într-o procesiune istorică de la Catedrala patriarhală până la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou. La eveniment a participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoţi şi diaconi, monahi şi monahii, precum şi mulţime de credincioşi.

Pelerinajul desfăşurat ieri în Capitală a urmat traseul procesiunii de reînhumare a osemintelor voievodului martir din ziua de 21 mai 1934. Punctul de plecare a fost Catedrala patriarhală, în amintirea momentului când şi-a început strălucita sa domnie – aici fiind uns domn în octombrie 1688.

În sunet de toacă, procesiunea a fost deschisă de protosingheli şi arhimandriţi care au purtat în mâini crucea şi ripidele, de seminarişti cu steagurile bisericeşti şi de diaconii purtători de cădelniţe. Au urmat stareţii, stareţele, monahii şi monahiile din mănăstirile Arhiepiscopiei Bucureştilor. Dacă monahii ieşeau în evidenţă prin straiele lor negre, preoţii din protopopiatele Capitalei şi din judeţul Ilfov, următorii în cadrul procesiunii, completau în semnificaţii această imagine istorică prin auriul veşmintelor.

Întâistătătorul Bisericii noastre, din faţa raclei cu moaştele Sfântului Voievod aşezate în baldachinul de pe esplanada Catedralei patriarhale, înconjurat de 20 de ierarhi, a dat binecuvântarea pelerinajului istoric cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu. Aşezate într-o raclă din argint aurit împodobită cu motive florale şi arhitecturale brâncoveneşti, sfintele moaşte au fost ridicate pe umeri de patru preoţi, înaintea cărora era purtată icoana Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Pe tot parcursul procesiunii, şase monahii cu căţui în mâini au cădit racla cu sfintele moaşte. Procesiunea a fost întregită de ierarhii Sfântului Sinod, sub protia Patriarhului României.

În vacarmul Capitalei, glasurile tinere ale elevilor de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti, care au intonat cântări din slujba Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi cântări specifice perioadei Penticostarului, au sporit atmosfera de rugăciune.

Procesiunea a trecut pe lângă clopotniţa catedralei, un monument ctitorit în anul 1698 chiar de Voievodul Martir. De aici, alaiul a coborât spre al doilea monument, Crucea brâncovenească de la poalele Dealului Patriarhiei, unde s-a făcut şi prima oprire, marcată cu o ectenie urmată de condacul întâi al Acatistului Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Procesiunea şi-a urmat itinerarul pe strada Bibescu Vodă, traversând bulevardul Unirii, până pe Splaiul Independenţei, de unde s-a intrat pe strada Sfinţii Apostoli, la Biserica Aşezămintele Brâncoveneşti Domniţa Bălaşa (paraclis patriarhal), unde s-a făcut a doua oprire. Aici, părintele paroh Ştefan Ababei, împreună cu slujitorii sfântului lăcaş, a întâmpinat pelerinii, purtând în mâini Sfânta Evanghelie.

După ectenia rânduită şi condacul al şaselea din Acatistul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a anunţat că în data de 29 mai 2014, la praznicul Înălţării Domnului, va prezenta trei lucrări ce ilustrează lăcaşurile de cult ridicate în timp pe locul actualei biserici, spitalele brâncoveneşti demolate de regimul comunist, precum şi activitatea liturgică şi misionară a parohiei. Cele trei lucrări care vor fi lansate sunt: „Istoria Aşezămintelor Brâncoveneşti în imagini şi cuvinte“, „Biserica Domniţa Bălaşa – Buchet în imagini“ şi „Biserica Domniţa Bălaşa – Pelerinaj în istorie“ (pliant în ediţie bilingvă). Însemnătatea acestei opriri constă în faptul că Domniţa Bălaşa, ctitorul acestui lăcaş de închinare, este cea de-a şasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu.

Prin spatele Palatului de Justiţie, printre blocuri, procesiunea a continuat pe străzile Palatul Justiţiei, Danielopol Gheorghe, Poenaru Bordea şi Operetei până în bulevardul Naţiunile Unite, pe lângă Biserica „Sfântul Spiridon“-Vechi.

Strâmtorat până aici de străzile înguste, pelerinajul s-a deschis pe Calea Victoriei, trecând prin faţa bisericilor Zlătari şi Doamnei, îndreptându-se spre Piaţa Universităţii, pe bulevardul Regina Elisabeta.

La Universitate, în vecinătatea căreia au existat Mănăstirea „Sfântul Sava“ şi Academia Domnească, rezidite în anul 1709 de Sfântul Constantin Brâncoveanu şi susţinute material de către familia domnitorului martir, procesiunea a fost întâmpinată de rectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, împreună cu preoţi profesori şi profesori ai universităţii. După ectenia celei de-a treia opriri şi condacul al patrulea al Acatistului, rectorul a rostit un cuvânt în care a evidenţiat rolul Universităţii Bucureşti de continuatoare a Academiei Domneşti: „Întreaga comunitate academică a Universităţii din Bucureşti cultivă cu un sentiment de adâncă gratitudine rolul marelui nostru înaintaş“. Voievodul Constantin Brâncoveanu a fost cel care „a conştientizat importanţa înfiinţării unei şcoli de nivel superior punând bazele Academiei Domneşti organizate după modelul Academiei din Constantinopol. Înfiinţarea Universităţii din Bucureşti în anul 1864 finalizeză un parcurs istoric şi o aspiraţie mai veche către învăţământul superior românesc. În acest parcurs, Academia Domnească de la Sfântul Sava a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu este un reper esenţial, o piatră de hotar care a orientat pe cei care au slujit şi slujesc şcoala românească, educaţia şi cultura acestui popor. Universitatea noastră va cultiva memoria acestor fapte şi va rămâne întotdeauna recunoscătoare Voievodului Martir“, a spus, între altele, rectorul Mircea Dumitru.

De la Universitate, procesiunea a continuat pe bulevardul I. C. Brătianu, prin faţa Bisericii Colţea, până la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou, ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu şi locul unde şi-a aflat odihnă vreme de aproape trei secole. Racla cu cinstitele moaşte a fost purtată în jurul bisericii, după care a fost depusă spre închinare într-un baldachin amenajat în partea vestică a lăcaşului de cult.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a arătat că această procesiune este similară celei din anul 1934, „cu deosebirea că acum nu am săvârşit un parastas pentru domnitor, ci, fiind trecut în rândul sfinţilor, l-am cinstit prin sfintele sale moaşte aşezate într-o raclă frumoasă, ca pe un sfânt rugător în ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni“. Preafericirea Sa a anunţat marea sărbătoare de pomenire a Sfinţilor Brâncoveni din data de 16 august 2014, când Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou va fi resfinţită şi „vom avea o sărbătoare interortodoxă, deoarece au fost invitaţi şi reprezentanţi ai Patriarhiilor de Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim, pe care Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu le-a ajutat în multe feluri şi în multe rânduri“. Patriarhul României a mai arătat că „acest pelerinaj care a adunat multă lume este o formă complementară de cinstire a Sfinţilor Brâncoveni, dar şi de întărire a comuniunii noastre în rugăciune şi în demnitate, pentru că de la Sfinţii Martiri Brâncoveni învăţăm nu numai credinţa, evlavia, ci şi demnitatea de a rămâne creştini mărturisitori până la moarte, potrivit cuvintelor Sfintei Scripturi: «Fii credincios până la moarte şi îţi voi da cununa vieţii» (Apocalipsa 2, 10)“.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit ierarhilor, clericilor şi credincioşilor prezenţi la emoţionanta procesiune pentru organizare şi pentru participare.

Părintele Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe“-Nou, a descris ziua de ieri drept „o zi de sărbătoare pentru acest lăcaş şi pentru întreaga noastră Biserică, pentru creştinii din cetatea Bucureştilor şi din întreaga ţară“: „Este un dar de la Dumnezeu şi o binecuvântare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni. România de astăzi avea nevoie de binecuvântarea Sfântului Constantin Brâncoveanu care, prin sfintele sale moaşte aşezate în acest frumos baldachin din faţa Bisericii «Sfântul Gheorghe»-Nou, ctitoria sa din inima Bucureştilor, binecuvântează Capitala şi întreaga Românie creştină şi iubitoare de Hristos şi de sfinţii Săi“. Părintele paroh a anunţat că racla va rămâne depusă spre închinare în baldachin şi astăzi, 22 mai, „pentru ca toţi cei care doresc să aducă smerită închinare la sfintele moaşte să o poată face“. Părintele Emil Nedelea Cărămizaru a mai precizat că, după închinarea credincioşilor, racla cu sfintele moaşte va fi aşezată în biserică, într-un loc special amenajat, urmând ca până la 16 august, ziua de prăznuire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, să fie purtată în procesiune la cele mai importante ctitorii brâncoveneşti din ţară.

În continuare, în Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou a fost săvârşită slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Miercuri a avut loc in centrul Bucurestiului o procesiune religioasa cu moastele domnitorului Constantin Brancoveanu, declarat sfant de Biserica Ortodoxa Romana. Procesiunea a inceput la catedrala patriarhala, urmind apoi un traseu pe bulevardul Unirii, Calea Victoriei, Universitatea Bucuresti, si s-a incheiat la Biserica Sfantul Gheorghe Nou.

La ceremonie au luat parte reprezentati ai Bisericii Ortodoxe Romane, sute de preoti in frunte cu Patriarhul tarii, Preafericitul Parinte Daniel si peste 10.000 de credinciosi.

La Biserica Sfantul Gheorghe Nou, racla cu moastele Sfantului Domnitor Martir Constantin Brancoveanu a fost asezata in baldachinul special amenajat in aceasta ctitorie brancoveneasca. Circulatia rutiera a fost intrerupta pe traseul procesiunii pina la trecerea cortegiului format din clerici si credinciosi. Anul 2014 a fost declarat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane drept Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni in Patriarhia Romana, la implinirea a 300 de ani de la moartea lor martirica (1714-2014).

Potrivit agentiei de presa Basilica.ro, traseul procesiunii de miercuri este similar celui pe care, in urma cu 80 de ani, in ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemna de reinhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brancoveanu, de la Catedrala patriarhala pana la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Bucuresti.

procesiune-2---mircea-popa procesiune-3 procesiune-4 procesiune-5 procesiune-6 procesiune-7 procesiune-8 procesiunea procesiunea2 procesiune-brancoveanu procesiune-moastele-lui-constantin-brancoveanu-bucuresti-2 procesiune-moastele-lui-constantin-brancoveanu-bucuresti-3

surse foto: ziarul lumina, hotnews.ro, stirileprotv.ro

În Bucureştiul interbelic, la 220 de ani de la martirizarea domnitorului Constantin Brâncoveanu, ziua de 21 mai 1934 a fost aleasă pentru organizarea unei procesiuni solemne de reînhumare a osemintelor voievodului martir. Presa vremii a prezentat atât programul ceremoniei, întocmit de Patriarhia Română, cât şi desfăşurarea evenimentelor, în prezenţa familiei regale, a reprezentanţilor autorităţilor de stat şi a numeroşi credincioşi.

Redăm în cele ce urmează programul complet pentru solemnitatea reînhumării osemintelor domnitorului Constantin Brâncoveanu, pregătită în ziua de 21 mai 1934:

„În dimineaţa zilei de 21 Mai a.c., se va săvârşi în paraclisul palatului patriarhal liturghie şi pomenire pentru Marele Martir Constantin Brâncoveanu, de către Clerul Sf. Patriarhii, în prezenţa I.P.S. Patriarh şi a P.S. Membrii ai Sf. Sinod şi a înaltelor autorităţi, cari vor fi de faţă. Serviciul religios se va sfârşi cel mai târziu la orele 9 şi jum. – 10. În acest timp, sicriul cu reliquele Marelui Constantin se va afla în mijlocul paraclisului, sub policandru, aşezat pe un catafalc, anume amenajat din timp. Se va oficia Sf. Liturghie în toate bisericile cu ectenia pentru morţi şi cuvântare panegirică, rostită de preoţii respectivi. P.C. Protopopi, cu câte o delegaţie de 8-10 preoţi, îmbrăcaţi curat, în ţinută oficială, culion, baston, cruci, cei care au, şi cu epitrahile – de preferinţă culoare deschisă – vor fi prezenţi în Bucureşti, în Piaţa Bibescu-Vodă, în ziua de 21 Mai a.c., ora 9 dimineaţa, unde li se va indica locul ce trebuie să ocupe în cortegiu. Toţi preoţii din Bucureşti, în ziua de 21 Mai a.c., vor termina serviciul liturgic la biserică în aşa fel, pentru ca la ora 9 şi jum. să fie prezenţi în curtea Sf. Patriarhii, în costume oficiale: culion, baston, cruci şi cu epitrahile – culoare deschisă – unde li se va indica locul ce trebuie să ocupe fiecare în cortegiu. Clopotele tuturor bisericilor din Capitală vor fi trase în tot timpul procesiunii, începând de la ora 11 dimineaţa şi urmărind cu atenţiune momentele când începe şi când încetează sunetul clopotului celui mare al Sf. Patriarhii. Prapori frumoase, curate, noui, vor fi purtate în procesiune de către cântăreţii bisericilor respective, îmbrăcaţi în haine curate. Stareţii şi stareţele mănăstirilor din eparhie, împreună cu călugării şi călugăriţele respective, vor fi prezenţi în ziua de 21 Mai a.c. la orele 9 dimineaţa, în Piaţa Bibescu-Vodă. Se va scoate un număr festiv al revistei «Apostolul», care va cuprinde materialul comemorativ şi chipuri ctitoriceşti. Se vor organiza, de către P.P.C.C. Protopopi din Eparhie, în înţelegere cu autorităţile şcolare şi comunale locale, câte o serbare în toate şcoalele, la care se vor ţine cuvântări ocazionale şi se vor recita poezii, pentru proslăvirea faptelor marelui domnitor. Elevii Seminarului monahal de la Mănăstirea Cernica, curat îmbrăcaţi, cu mantii, cu camilavce şi cu metanii, vor fi prezenţi în ziua de 20 Mai a.c., ora 2 p.m. la Sf. Patriarhie, spre a fi rânduiţi 8 dintre elevii seminarului de aceeaşi statură, la strejuirea sicriului cu osemintele Domnitorului peste noapte şi la purtarea a doua zi a sicriului cu aceste oseminte, până la Biserica Sf. Gheorghe Nou. De asemenea, vor lua parte la marea solemnitate elevii celorlalte seminarii, Central şi Nifon din Bucureşti, ca şi de la celelalte şcoale. La Biserica Sf. Gheorghe-Nou din Capitală, unde se va face reînhumarea osemintelor Marelui Domnitor, se va oficia în ziua de 21 Mai a.c. Sfânta Liturghie, cu rugăciunile pentru morţi, de clerul Bisericii, slujba fiind terminată la ora 11 dimineaţa. Vor lua parte toate autorităţile civile şi militare după un itinerariu ce se va stabili de o comisie specială“.

„Procesiunea religioasă a reînhumării osemintelor lui Brâncoveanu“

Ziarul „Dimineaţa“ de marţi, 22 mai 1934, relatează „Procesiunea religioasă a reînhumării osemintelor lui Brâncoveanu“, în contextul comemorării a 220 de ani de la moartea marelui domnitor:

„Capitala a fost martora unei pioase şi măreţe ceremonii, cum de multă vreme nu s-a văzut. Suveranul, guvernul ţării, ierarhii şi clerul în frunte cu I.P.S.S. Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, au participat la solemnitatea reînhumării osemintelor marelui voevod martir Constantin Basarab Brâncoveanu. Tot odată, împlinindu-se, în vara aceasta, şi 220 de ani de la mişeleasca ucidere a domnitorului şi a familiei sale, la Ţarigrad, s-a făcut în această comemorare. Solemnităţile s-au făcut cu un fast deosebit, luând parte la ele mii de credincioşi. Oraşul a fost pavozat de sărbătoare, iar străzile pe unde impunătorul cortegiu a parcurs drumul de la Patriarhie la Biserica Sf. Gheorghe-Nou, unde au fost depuse osemintele, erau înţesate de un public înduioşat de suferinţele şi mucenicia voevodului care şi-a iubit legea mai presus de vieaţă. La trecerea cortegiului, credincioşii îşi făceau, smeriţi, cruce şi mulţi îngenunchiau cu lacrimile în ochi. Au făcut o deosebită impresie clerul în frumoase odăjdii şi numeroasele delegaţii de călugări şi călugăriţe sosite de la multe mănăstiri din ţară spre a lua parte la procesiune. În timpul trecerii cortegiului pe străzi, clo-potele tuturor bisericilor din Capitală au dat veste credincioşilor, cu dangătele lor, de săvârşirea pioasei ceremonii a transportării osemintelor marelui şi bunului voevod creştin, Constantin Basarab Brâncoveanu, spre locul de veşnică odihnă“.

„Cum s-a desfăşurat solemnitatea“

Publicaţia prezintă şi „cum s-a desfăşurat solemnitatea“:

„Era la Patriarhie sicriul în care au fost puse osemintele voevodului, exhumat de Comisiunea Monumentelor Istorice. Sicriul e minunat sculptat în lemn de stejar şi poartă, pe capac, stema brâncovenească, săpată măestrit de sculptorul Anghel Dima, după o ştampilă păstrată de la principele Brâncoveanu. Pe marginile laterale şi în faţa capacului, sunt sculptaţi serafimi; pe toate laturile, sicriul poartă sculpturi de crisanteme, în stil brâncovenesc, vulturi în cioc cu crucea pe care stă coroana domnească şi doi călăreţi. La Patriarhie, osemintele Domnitorului au fost aşezate cu sicriul în paraclis, unde s-a slujit seara priveghere; apoi dimineaţa liturghie, precedată toată noaptea de evangheleşti citiri. De dimineaţă, către ora 9, au început să sosească, înşiruindu-se în Piaţa Bibescu-Vodă: călugări şi călugăriţe, stareţe şi stareţi de pe la mânăstirile din Arhiepiscopia Bucureştilor, cu camilavce şi culioane, preoţi, protoierei, revisori eclesiastici din eparhie, seminarul monahal de la Cernica, preoţi şi cântăreţi din Capitală. Public imens staţiona pe trotuare pe tot parcursul de la Patriarhie până la biserica Sfântul Gheorghe-Nou. Pe la ora 8 jumătate, o ploaie foarte bine venită a răcorit atmosfera, curăţind şi tot praful de pe străzi. I.P.S. Patriarh – văzând ploaia şi cerul întreg cernit – dăduse dispoziţii ca să se facă slujba în sala mare a palatului; dar – ca prin minune, ploaia a încetat tocmai la timp, urmând soare, cald, până când ce s-a terminat totul, ca după ameazi să continue o ploaie mare, care a săturat hotarul de apa dorită“.

Ceremonia de la Patriarhie s-a bucurat de o asistenţă aparte

În tot acest timp, în bisericile bucureştene s-a desfăşurat un serviciu religios special: „La biserica lui Brâncoveanu s-a făcut slujba sărbătorii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Cordoane de militari şi poliţişti opreau pătrunderea în biserică a maselor. La celelalte biserici din Capitală, slujbele au fost terminate la ora 9, aşa ca preoţii să poată fi în Piaţa Bibescu-Vodă de cu vreme, spre a se încolona în cortegiu“. Ceremonia de la Patriarhie s-a bucurat de o asistenţă aparte:

„La ora 10 jumătate a sosit în curtea Patriarhiei M.S. Regele Carol II, însoţit de A.S.R. Principele Nicolae şi Măria sa Marele Voevod Mihai. Guvernul ţării era reprezentat prin d-nii: prim-ministru Gheorghe Tătărăscu; dr. C. Angelescu, Ministru de Instrucţie, Culte şi Arte; Inculeţ, Ministru de Interne; Franasovici, Ministru de Comunicaţii; N. Teodorescu, Ministru de Industrie şi Comerţ; Alex. Popescu-Necşeşti, Subsecretar de Stat la Culte şi Arte; Mitiţă Constantinescu, Subsecretar la Finanţe; Negură, la Domenii; Budurăscu, Subsecretar de Stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri. Reprezentanţi ai familiei Brâncoveanu erau d-nii Const. Brâncoveanu, George Brâncoveanu, George Bibescu, d-na Alexandrina Cantacuzino, d-na şi d. Argetoianu, general Berindey, familia col. Ştefănescu-Kreţulescu, Fălcoianu, Slătineanu etc. Din partea Armatei, erau d-nii generali Uică, Ministrul Apărării Naţionale; Condeescu, Ştefănescu-Amza, Samsonovici, Gorski, Mihail Ionescu, Papazoglu, Negreanu. Mai erau prezenţi d-nii Al. Donescu, Primarul General al Municipiului Bucureşti; I. Pitulescu, Directorul general al Poştelor; d. Zografi, din partea Coloniei albaneze etc.“

Serviciul religios a fost săvârşit de un ales sobor de ierarhi:

„S-a slujit parastas pentru pomenirea şi odihna sufletului celui răposat, în curtea Patriarhiei, de I.P.S. Patriarh Dr. Miron Cristea, în sobor cu mitropoliţii, episcopii şi arhiereii ţării: II. PP. SS. LL. Pimen al Moldovei, Nectarie al Bucovinei şi Gurie al Basarabiei; PP.SS.LL. Vartolomei al Râmnicului, Lucian al Romanului, Grigorie de la Arad, Nichita – Argeş, Veniamin vicarul Huşilor, Ilarion vicarul Romanului, Vasile arhiereu Sibiu, Dionisie al Ismailului, Cosma al Dunării-de-Jos, Gherontie al Tomisului, Ghenadie al Buzăului, Nifon Criveanu al Huşilor, arhiereii Tit Târgovişteanul, Platon Ploeşteanu etc. Răspunsurile au fost date de corul Patriarhiei, sub conducerea d-lui. Prof. Oancea. Ca omagiu din partea Ardealului, unde are atâtea ctitorii, I.P.Sf. Patriarh a dispus să se cânte cântările de la parastas şi prohod, ardeleneşti“.

Părintele profesor Niculae Şerbănescu, martor ocular la aceste evenimente, povesteşte:

„În seara zilei de duminică, 20 mai 1934, sicriul cu osemintele Brâncoveanului a fost luat din Biserica «Sfântul Gheorghe» Nou, adus şi aşezat în paraclisul patriarhal din Bucureşti. Aici, în aceeaşi seară de ajun a praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după ce s-a slujit Vecernia, s-a făcut priveghere de toată noaptea, luându-se aminte la evangheliceştile citiri. A doua zi, luni, 21 mai 1934, după Sfânta Liturghie, care s-a slujit mai devreme, la Patriarhie, fiind de faţă capul de atunci al ţării, Carol al-II-lea, cu membri ai familiei sale, Sfatul ţării, înalţi ierarhi, clerici, monahi şi foarte mulţi credincioşi, s-a oficiat un parastas pentru Constantin Vodă Brâncoveanu şi neamul lui cel adormit. La sfârşit, a vorbit Patriarhul Miron. După cuvântul său, s-a format o impresionantă procesiune, cu nimic mai prejos ca cele din Bizanţul imperial de altădată, la care, ca elev în ultima clasă de seminar, am fost de faţă“.

Itinerarul procesiunii

Procesiunea, în mijlocul căreia era sicriul cu osemintele voievodale, purtat pe umeri de clerici, a străbătut, în bună rânduială şi sunet de clopote de biserici, mai multe străzi din centrul Capitalei şi a făcut două opriri pentru ectenii de pomenire la Aşezămintele brâncoveneşti şi la Universitate, unde pe vremuri a fost Mănăstirea „Sfântul Sava“, ce adăpostise o înaltă şcoală de literatură şi de ştiinţe susţinută şi din daniile lui Constantin Brâncoveanu.

Spre miezul zilei, alaiul a ajuns la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou şi aici, după ultimele rugăciuni de pomenire, sicriul, pe care erau săpate aceste cuvinte: „Aici odihnesc osemintele martirului Brâncoveanu Constantin Basarab Voievod – 1714-1934“, a fost coborât în acelaşi mormânt de unde fuseseră dezgropate osemintele. S-a aşezat peste el vechea lespede de marmură, pe care este încrustată stema Ţării Româneşti şi ghirlande de flori, în stil brâncovenesc.

Aşadar, la această impresionantă procesiune prezentată mai sus, au luat parte reprezentanţii cei mai de seamă ai Bisericii şi ai Statului român, în frunte cu Patriarhul şi Regele României de atunci. La această manifestare a spiritului românesc s-au adăugat cele mai mari personalităţi ale vieţii academice şi publice româneşti, precum şi o mare mulţime de credincioşi din Bucureşti şi din întreaga ţară. Aceasta arată încă o dată că Biserica şi Statul, precum şi poporul român dreptcredincios au recunoscut şi au cinstit după cuviinţă rămăşiţele pământeşti ale marelui Domnitor şi Martir Constantin Brâncoveanu, acceptând autenticitatea osemintelor muceniceşti ale Voievodului Martir, probată de expertiza ştiinţifică şi istorică a celor mai competente personalităţi abilitate ale vremii.

procesiune-cu-osemintele-domnitorului-c-tin-brancoveanu---21-mai-1934 procesiune-cu-osemintele-mucenicesti-ale-sf-martir-constantin-brancoveanu-dealul-patriarhiei-21-mai-1934 procesiune-m procesiunii-piata-universitatii--21-mai-1934 procesiunii---sicriul-domnitorului-c-tin-brancoveanu---21-mai-1934


Categorii

1. DIVERSE, Pagini Ortodoxe, Sarbatori, comemorari, sfinti, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “PROCESIUNEA CU MOASTELE SFANTULUI CONSTANTIN BRANCOVEANU. Sute de preoti si mii de credinciosi pe strazile Capitalei [Video-Foto]. In plus: marturii despre marea procesiune din 1938 dedicata Voievodului Martir [FOTO]

  1. In zilele noastre oficialitatile, mai ales dupa indicatiile americane, vor participa numai la manifestatii lgbt.

  2. Impresionant. Sa ne ajute Dumnezeu tuturor !

  3. Mai multi romani decat la toate apelurile disperate si anarhiste ale “uniti salvam”, adunate la un loc 🙂

  4. Ce bine ar fi fost sa iasa tot Bucurestiul, sa iasa un milion de oameni pe strada la aceasta sfanta procesiune. Atunci stapanul sodomic ce ne vizita ar fi pleznit de ciuda si ar fi inteles ca nu poate ocupa sufletul acestui neam.

  5. Subliniere: discrepanta mare si semnificativa, as zice, intre numarul oficilitatilor participante din 1934 si cel de acum. Chiar, scrie pe undeva cine a participat din partea oficialitatilor, a altor institutii si organizatii publice?
    Indraznesc sa spun si ca, pe cat am fost de impresionat de nr mare al preotilor si monahilor, pe atat am fost de dezamagit de nr poporului de rand… Da era un grup marisor, cateva mii, dar… credeam ca vor fi mai multi. Oricum, una peste alta, evalavia ramane o constanta a poporului de rand.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare