update – Biolog si activist american: FRACTURAREA HIDRAULICA UCIDE (video)/ REFERENDUMUL privitor la gazele de sist din BAILE FELIX – legal, dar formal

• Epoch Times: Sandra Steingraber: ”Democraţia şi fracking-ul sunt incompatibile” (video)

Sandra Steingraber, doctor în biologie şi expert în domeniul protecţiei mediului şi al sănătăţii publice, a vorbit miercuri în cadrul unei conferinţe organizate la Palatul Parlamentului despre impactul fracturării hidraulice de mare volum asupra sănătăţii publice. Ea a explicat în detaliu care sunt efectele negative ale fracking-ului asupra omului şi mediului şi cum democraţia a fost fracturată chiar şi în SUA de exploatarea gazelor de şist.

Evenimentul a fost găzduit de grupul parlamentar PP-DD şi organizat de Fundaţia Eco-Civica şi Asociaţia România Fără Ei. Reprezentanţii PPDD au ţinut să sublinieze încă de la început că acesta nu are conotaţii politice şi au amintit că această formaţiune a elaborat două proiecte de lege de interzicere a mineritului cu cianuri şi a fracturării hidraulice. Deputatul PPDD Liliana Mincă a apreciat că doar un popor informat poate lua o decizie corectă în privinţa exploatării resurselor. Iar deputatul Ştefan Dalcă a arătat că dat fiind că fracturarea hidraulică aduce foarte multe prejudicii, ”este nevoie de consultarea populaţiei prin referendum şi să se ţină cont de opinia acesteia”.

Sandra Steingraber, co-fondator al “Concerned Health Professionals” şi consilier ştiinţific al asociaţiei “New Yorkers Against Fracking”, a susţinut că cea mai importantă sarcină a unui guvern este să-i protejeze pe cei mai vulnerabili dintre cetăţeni. După ce a studiat doi ani efectele fracking-ului asupra sănătăţii publice, experta americană a constatat că există mai multe dovezi că fracturarea hidraulică este dăunătoare pentru femeile şi copiii din apropierea zonelor de exploatare. ”Nu există dovezi că fracturarea este sigură pentru femeile şi copiii din aceste zone. Statul New York a impus un moratoriu până când vor exista studii certe”, a explicat Steingraber.

Biologul a mai afirmat că ”apa este folosită ca o bâtă, dar nu poate fractura singură şistul, ci are nevoie şi de o mare cantitate de nisip care este împins în rocă cu mare putere”. Unul dintre efectele negative principale ale fracturării hidraulice este tocmai că apa utilizată dispare din circuitul ei natural, în sensul că ea nu se mai întoarce niciodată sub altă formă, şi există o competiţie între agricultură şi fracking. În plus, nisipul silicos este şi el o ameninţare pentru că inhalarea acestei pulberi cancerigene de către oamenii expuşi din apropierea perimetrului provoacă cancer la plămâni sau boala numită silicoză.

O altă consecinţă negativă a fracturării hidraulice este că diferite chimicale sunt injectate adânc în pământ, aceşti aditivi adaugându-se la lichidul de fracturare. Aceste substanţe pot otrăvi acviferele şi provoca cancer şi afecţiuni endocrine.

Nici puţurile de foraj nu pot fi considerate sigure. ”Cimentul deşi este solid, nu este nemuritor, ci îmbătrâneşte şi se fisurează. Odată cu exploatarea gazelor de şist, dacă se produce fisurarea, sunt eliberate propan, butan şi metan în apă şi în aer”, susţine Steingraber.

Dat fiind că nu există dovezi că această tehnologie de fracturare este sigură şi nu produce afecţiuni localnicilor, organizaţia Concerned Health Professionals, doctori şi activişti au adresat o scrisoare deschisă guvernatorului de New York, Andrew Cuomo, prin care îi solicită un moratoriu de 3-5 ani pentru exploatarea gazelor de şist pentru că nu există încă răspunsuri ştiinţifice la întrebări de sănătate publică.

Steingraber a subliniat că în SUA există deja patru state în care apa a fost contaminată cu radiu, arsenic şi alte substanţe – perturbatori endocrini care afectează dezvoltarea umană şi fătul. În Pennsylvania, Utah sau Colorado, unde apa a fost contaminată, s-a înregistrat o rată de mortalitate mai mare a noilor născuţi, malformaţii şi alte probleme în comunităţile aflate în apropierea perimetrelor de foraj.

Experta a citat un studiu al Council of Canadian Academies, potrivit căruia 5-7% dintre puţurile de gaze naturale au scurgeri imediat ce sunt construite, susţinând că ”întrebarea nu este dacă va avea loc contaminarea, ci când”. În opinia ei, aceste probleme nu pot fi rezolvate prin reglementări şi ”nu există nicio listă de bune practici care să evite contaminarea pentru că nu există fracturare hidraulică ecologică”.

Pe de altă parte, exploatarea gazelor de şist implică şi un real risc seismic. Cutremurele sunt provocate fie de procesul de fracking în sine, fie prin injectarea de substanţe chimice la mari adâncimi.

Calitatea aerului este şi ea afectată prin numeroasele camioane şi mijloace de transport necesare pentru exploatare şi de eliberarea de metan în aer, cu consecinţe grave pentru oameni: mortalitate infantilă, accidente cardio-vasculare şi naşteri premature.

Dincolo de aceste efecte nocive asupra mediului, exploatarea de gaze de şist prin fracturare hidraulică a cauzat şi probleme sociale în SUA. Pentru ca să facă profit, companiile trebuie să foreze foarte repede şi folosesc muncitori din alte zone care sunt despărţiţi de familii, astfel încât creşte rata de violenţe, violuri, consum de droguri şi accidente.

Sandra Steingraber a arătat că şi din punct de vedere economic, volumele de gaze de şist ce pot fi obţinute sunt adesea supraestimate, în realitate acestea fiind mult mai reduse. Ca urmare, companiile operează pe o suprafaţă mare şi cu multe sonde.

”Nu putem să transformăm oamenii în cobai în cadrul unui experiment uriaş fără consimţământul lor dat în cunoştinţă de cauză. Nici în SUA populaţia n-a fost consultată. Şi la noi democraţia este fracturată. Companiile nu sunt obligate să declare substanţele chimice cu care operează în cazul fracturării hidraulice şi nici să măsoare emisiile de substanţe toxice şi să prezinte rezultatele publicului”, a precizat experta americană. Steingraber a deplâns faptul că şi în SUA şi în România, marile companii influenţează direct legislaţia în interesul propriu în ceea ce priveşte fracking-ul, fără a ţine cont de efectele negative asupra mediului. Experta a amintit că fostul vicepreşedinte american Dick Cheney, fost CEO la compania Halliburton, a scutit companiile să facă publice chimicalele folosite în procesul de fracturare hidraulică.

Mai mult, Steingraber a arătat că administraţia Obama vorbeşte acum doar despre dioxidul de carbon, neglijând pericolul reprezentat de metan.

Cât despre securitatea energetică prin exploatarea gazelor de şist, predicată de americani, ca alternativă la gazul rusesc, experta atrage atenţia că aceasta este iluzorie, iar fracking-ul va avea un impact devastator asupra mediului.

În încheiere, biologul american şi-a cerut iertare pentru ce face Chevron, o companie americană, în România, şi a afirmat că este ”determinată să oprească aşa-zisa revoluţie a gazului de şist înainte ca aceasta să facă şi mai mult rău”.

• Digi24: Tribunalul Bihor: Referendumul privind explorarea gazelor de șist la Băile Felix poate fi organizat

Primăria care administrează staţiunea Băile Felix a câştigat în instanţă războiul cu Prefectura Bihor pentru organizarea referendumului împotriva gazelor de şist. Judecătorii Tribunalului Bihor au dat, însă, dreptate doar pe jumătate administraţiei locale, care poate organiza o consultare a localnicilor, dar practic nu se poate opune începerii explorării gazelor de șist.

Judecătorii Tribunalului Bihor spun că Primăria Sânmartin poate organiza un referendum pentru a stabili dacă localnicii vor sau nu să înceapă explorările hidrocarburilor, dar nu poate interzice explorarea, chiar dacă locuitorii comunei ar fi de acord cu această decizie a Primăriei.

Războiul dintre Primăria Sânmartin şi Prefectura Bihor a început anul trecut, când consilierii locali ai comunei au votat în unanimitate ca să-i intrebe pe localnici dacă sunt sau nu de acord cu explorarea resurselor petroliere. Potrivit planurilor administraţiei locale, referendumul ar fi trebuit să aibă loc în 26 ianuarie. Prefectura Bihor a atacat în instanţă decizia, pe motiv că Primăria nu poate decide soarta terenului care aparţine statului român.

Acum, prefectul aşteaptă motivarea deciziei judecătorilor, dar primarul este hotărât să stabilească o nouă dată pentru consultarea populaţiei şi spune că statul nu poate să nu ţină cont de părerea majorităţii.

Perimetrul Băile Felix, pentru care Guvernul şi-a dat acordul în privința explorării, are o suprafaţă de peste o mie de kilometri pătraţi.