BALANS PE MARGINEA RAZBOIULUI/ Ambasador rus: tarile cu scut antiracheta vor deveni TINTA pentru RACHETE NUCLEARE/ Exercitii militare ample rusesti, miscari de trupe si arme NATO

• Hotnews: 

Rusia a incheiat sambata manevrele sale militare de amploare

Rusia a pus capat sambata manevrelor militare de o amploare exceptionala care au mobilizat peste 80.000 de soldati si au reprezentat o demonstratie de forta, in plina tensiune cu Occidentul in contextul crizei ucrainene, noteaza AFP.

“Trupele au primit ordinul de revenire la bazele lor permanente”, a declarat general-locotenentul Andrei Kartapolov, citat de agentiile ruse.

Presedintele rus Vladimir Putin a dat luni ordinul de efectuare a acestor exercitii, care s-au intins de la Marea Neagra pana in Pacific, trecand prin regiunea Arctica, si au inclus desfasurarea de bombardiere nucleare in Crimeea si de rachete balistice in Kaliningrad, enclava rusa din inima Europei.

Comandantul NATO in Europa: Rusia a exercitat presiuni mari asupra Romaniei si Poloniei din cauza scutului antiracheta

Comandantul fortelor NATO in Europa, generalul Philip Breedlove, a afirmat ca Rusia a exercitat “presiuni mari” asupra Romaniei si Poloniei cand au devenit parte a sistemului antiracheta al NATO, urmand ca toate tarile care vor adera la sistemul defensiv sa se confrunte cu aceasta presiune.

“Acesta este doar urmatorul pas”, a spus Breedlove la forumul din Bruxelles organizat de German Marshall Fund, amintind de “presiunea mare” din partea Rusiei asupra Romaniei si Poloniei, scrie Wall Street Journal. “Oricine va dori sa se alature capacitatii defensive se va confrunta cu aceasta presiune diplomatica si politica”.

Comentariile lui Breedlove vin in contextul declaratiei ambasadorului rus in Copenhaga, potrivit caruia, daca Danemarca risca atacuri asupra navelor sale militare daca se va alatura sistemului antiracheta.

“Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se ştie acest lucru”, a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten. “Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse”, a adăugat Vanin.

• Stiripesurse: 

Rusia AMENINȚĂ: Vom bombarda țările care participă la instalarea sistemului NATO în Europa

Toate statele care participă la instalarea sistemului NATO în Europa vor fi ţinte ale rachetelor balistice ale Rusiei. Avertismentul vine de la ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu pentru presa daneză.

Oficialul rus a spus că nu sfătuieşte autorităţile daneze să participe la acţiunile Alianţei Nord Atlantice deoarece se supun unui mare risc. Şi anume acela ca navele militare să fie atacate de rachete ruse.

„Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice rusești”, a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten, citat de Mediafax.

„Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita”, a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.

Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale.

Rusia ameninţă NATO şi România. Reacţia ministrului Apărării

Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a precizat duminică că nu este de acord cu afirmaţii de genul celei făcute de ambasadorul Rusiei la Copenhaga, care declarase că toate ţările care participă la sistemul antirachetă al NATO vor deveni ţinte ale bombardamentelor.

Prezent la Câmpia Turzii, unde a participat la o demonstraţie în cadrul unui exerciţiu comun al militarilor americani şi români, ministrul a subliniat, ca răspuns la cererea jurnaliştilor de a comenta declaraţiile ambasadorului rus, că sistemul antirachetă de la Deveselu este unul defensiv.

“Deja ministrul de Externe a luat o poziţie pe această declaraţie a unui ambasador rus. Sigur, nu suntem de acord cu asemenea declaraţie. Încă o dată, precizez şi eu că sistemul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv care vizează apărarea antirachetă a ţărilor NATO”, a spus Mircea Duşa, potrivit Agerpres.

Ministrul român de externe Bogdan Aurescu şi-a exprimat sâmbătă seară, într-o postare pe Twitter, deplina solidaritate cu Danemarca în contextul afirmaţiilor ambasadorului rus la Copenhaga privind consecinţele unei eventuale participări a statului scandinav la sistemul antirachetă al NATO, şi a subliniat că ameninţarea de a utiliza forţa împotriva unui stat NATO este inadmisibilă.

Ambasadorul Rusiei în Danemarca a avertizat sâmbătă statul scandinav să nu se alăture sistemului antirachetă al SUA şi NATO, pe care Moscova îl consideră o ameninţare, relatează DPA. “Nu cred că danezii sunt pe deplin conştienţi de consecinţele alăturării Danemarcei la sistemul antirachetă condus de americani”, a apreciat Mihail Vanin într-un articol de opinie publicat de cotidianul Jyllands-Posten. “Dacă se va întâmpla acest lucru, navele daneze vor deveni ţinte pentru rachetele nucleare ruseşti”, a adăugat el.

• EVZ: Manevre militare NATO în Polonia. Armata SUA a instalat RACHETE Patriot lângă Varșovia, după ce Rusia a desfăşurat RACHETE BALISTICE la GRANIŢA Poloniei

Armata SUA din Europa a instalat o baterie de rachete de apărare Patriot în apropiere de Varşovia, ca parte a unor exerciţii comune cu Polonia menite a oferi noi asigurări în contextul conflictului din statul vecin Ucraina, relatează Reuters. Mişcările de echipamente militare au loc după de Putin şi-a plasat, demonstrativ, baterii de rachete balistice în apropierea graniţei Poloniei, în enclava Kaliningrad.

Stat membru al NATO din 1999, Polonia nu are propriul sistem de protecţie împotriva rachetelor balistice şi urmează să ia în următoarele săptămâni o decizie privind furnizorul sistemului său de apărare cu rachete de rază medie de acţiune.

“Am fost întotdeauna prieteni şi suntem aliaţi de 16 ani“, a declarat sâmbătă ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak, într-o conferinţă de presă comună cu ambasadorul american, Stephen Mull.

“În tot acest timp, am fost întotdeauna de partea SUA. Când noi am avut nevoie, SUA au fost ferm de partea noastră“, a spus Siemoniak.

Forţele americane din Europa au precizat anterior în cursul săptămânii că obiectul acestor exerciţii ce vor dura o săptămână este “să ofere noi asigurări aliaţilor, să demonstreze libertatea de mişcare şi să descurajeze orice agresiune regională asupra flancului estic al NATO“.

Bateria de rachete Patriot, produse de compania americană Raytheon, a ajuns în Polonia împreună cu 100 de militari americani şi aproximativ 30 de vehicule. Sistemul de rachete sol-aer a fost desfăşurat la baza militară de la Sochaczew, un oraş la circa 50 km de Varşovia, mai scrie Reuters, preluată de Agerpres.

Siemoniak a spus că este un lucru firesc ca Polonia să se antreneze cu aliaţii săi pentru apărarea oraşului.

“Suntem aici pentru a le arăta aliaţilor noştri polonezi că garanţiile de securitate ale SUA pentru Polonia, ca parte a NATO, nu înseamnă doar vorbe”, a declarat, la rândul său, ambasadorul american la Varşovia.

Exerciţiile survin în contextul informaţiilor din media ruse conform cărora Rusia a desfăşurat rachete balistice Iskander în enclava sa Kaliningrad din vecinătatea Poloniei ca parte a exerciţiilor de la începutul săptămânii.

• StiriProTV: NATO a urmarit cele mai ample exercitii militare ale rusilor din ultimii ani. Gen. Ben Hodges: “E al naibii de impresionant”

Rusia a efectuat, in ultima saptamana, cele mai ample exercitii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianta Nord-Atlantica. Un official al armatei americane s-a declarat impresionat de capabilitatile armatei ruse.

Pe langa bombardiere strategice in Crimeea si aproape 40.000 de soldati mobilizati in regiunea arctica, amplasarea rachetelor Iskander la Kaliningrad a starnit cele mai multe ingrijorari in Europa.

“Am urmarit exercitiile rusilor…Ceea ce ma intereseaza este sa vad ca pot amplasa 30.000 de oameni si 1.000 de tancuri intr-un loc foarte rapid. Este al naibii de impresionant“, a declarat vineri generalul Ben Hodges, comandantul fortelor armate americane din Europa, relateaza Yahoo News.

Rusia a lansat saptamana trecuta exercitii vizand testarea pregatirii de lupta in mai multe regiuni, inclusiv in Kaliningrad, mobilizand avioane de vanatoare, bombardiere si sisteme de rachete de tip Iskander in enclava, inainte de manevre.

Luni, Flota Nordului a fost pusa de Putin in alerta, exercitiile incluzand 38.000 de militari, 3.360 piese de echipament, 41 de nave, 15 submarine si 110 avioane si elicoptere, au anuntat oficialii rusi.

Analistul militar Pavel Felgenhauer a explicat ca Rusia urmareste o dubla strategie prin aceste exercitii: pe de o parte “santaj nuclear” pentru a presiona Occidentul sa ajunga la concesii in ceea ce priveste sanctiunile aplicate Moscovei si pe de alta parte sa se asigure ca fortele lor sunt pregatite pentru o confruntare majora..

“Este vorba de o politica internationala amenintatoare, de balans la marginea unui razboi” a declarat acesta.

Saptamna trecuta, in cadrul unui documentar difuzat de televiziunea rusa, Putin a dezvaluit ca Rusia era pregatita sa-si puna armamentul nuclear in alerta in timpul tensiunilor de anul trecut din Peninsula ucraineana Crimeea, in contextul indepartarii de la putere a fostului presedinte prorus Viktor Ianukovici.

“Putin vorbeste despre arme nucleare, insa nimeni nu se teme de noi” a declarat jurnalista  Yulia Latynina, de la ziarul Novaya Gazeta. Ea a numit aceast bluf grandios o amenintare catre Vest sa nu amplifice criza din Ucraina.

Pentru moment a functionat, Statele Unite va trimite luna viitoare trupe pentru a-i antrena pe soldatii ucraineni, insa nu si arme, asa cum a solicitat Kievul.

•  Antena3: Vine vânt de RĂZBOI dinspre Rusia. Acuzaţia dură făcută de un lider rus cu privire la America

Liderii Uniunii Europene au decis să păstreze sancţiunile aplicate Rusiei şi anul viitor, dacă Moscova nu va respecta toate punctele acordului de la Minsk. Este decizia anunţată la finalul primei zile de lucru a summitului UE.  În acest context deosebit de tensionat, aplicaţiile militare stârnesc îngrijorări în rândul marilor puteri.

Lituania a sporit măsurile de securitate, după ce au apărut informaţii conform cărora militari ruşi ar tranzita această ţară spre regiunea rusă Kaliningrad.

Armata a mărit efectivele mobilizate la exerciţiile militare de pe teritoriul Federaţiei Ruse. Peste 80 de mii de militari ruşi, nave de război, forţe din apărarea antiaeriană, blindate şi bombardiere strategice participă la aplicaţiile militare. Drept răspuns la mobilizările forţelor ruseşti, armata lituaniană a demarat şi ea antrenamente pentru trupele de reacţie rapidă şi va reintroduce serviciul militar obligatoriu.

În acest context tensionat, preşedintele Vladimir Putin a cerut miliardarilor şi oamenilor de afaceri să repatrieze capitalul din străinătate. Liderul de la Kremlin a avertizat că ar putea fi introduse măsuri ce ar putea bloca fondurile păstrate în afara ţării.

În plus, retorica acidă a Moscovei împotriva Statelor Unite ale Americii a ieşit, din nou, la iveală, prin vocea ministrului rus de Externe. El a acuzat SUA că aplaudă acţiunile Kievului ce încalcă acordul semnat la Minsk.

SERGHEI LAVROV, ministrul de Externe al Rusiei: “Are loc un fenomen destul de paradoxal, când o încălcare grosolană de către conducerea ucraineană a propriilor obligații pe marginea acordurilor de la Minsk din 12 februarie este salutată de conducerea SUA.”

Aseară, la finalul primei zile a summitului UE, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că sancţiunile impuse Rusiei ar putea continua şi anul viitor, dacă nu vor fi respectate toate punctele acordului de la Minsk. Sancţiunile s-au dovedit a fi un instrument util pentru a aduce Rusia înapoi la masa negocierilor, a justificat Tusk.

• ActiveNews: 

România vrea să-şi consolideze capacitatea militară în faţa ameninţării ruseşti în Ucraina. Armata vrea să cumpere încă 12 avioane de luptă

România a anunţat că va cere Uniunii Europene permisiunea pentru sporirea bugetului ei de apărare, în scopul întăririi capacităţii sale militare în faţa posibilelor ameninţări ale Rusiei, scrie cotidianul La Vanguardia citat de RADOR.

„România are dreptul legitim şi responsabilitatea de a dispune de propria sa capacitate militară, aliniată cu cea a Statelor Unite şi cea a statelor membre NATO”, a declarat presei premierul român Victor Ponta, la Bucureşti. „De aceea, vom continua cerând acordul Comisiei Europene asupra unui buget adiţional de 0,3% din PIB pentru apărare”, a precizat şeful guvernului social-democrat.

Cu aceste fonduri adiţionale, Bucureştiul doreşte să cumpere 12 avioane de luptă, după alte 12 avioane F-16 folosite, achiziţionate recent din Portugalia.

Bucureştiul, care s-a angajat să-şi reducă deficitul public la 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2015 şi la 1% în 2017, speră ca Bruxelles-ul să-şi flexibilizeze exigenţele.

“Este vorba despre o cerere legitimă, în faţa pericolului pe care-l reprezintă activităţile în creştere ale Rusiei”, dat fiind că România este “ţara membră a Uniunii Europene şi a NATO cea mai apropiată de acestă regiune sensibilă”, a spus Ponta.

Oficial sârb: Serbia este o țară neutră şi nu vrea statutul de membră NATO

În termeni militari, Serbia este o ţară neutră şi nu a întreprins niciun pas pentru a deveni membru NATO, a afirmat duminică ministrul de Externe de la Belgrad, Ivica Dačići, relatează site-ul Sputniknews.com.

Comentând pe marginea planului de parteneriat individual dintre Serbia şi NATO, oficialul de la Belgrad a declarat că ţara sa nu intenţionează să se alăture alianţei internaţionale, dar a menţionat că există un interes comun pentru menţinerea păcii în regiune, în colaborare cu structura nord-atlantică.

„Cooperarea dintre Serbia şi NATO are fundamente bine cunoscute, iar un contract de parteneriat pentru pace a fost semnat în mod mutual”, a precizat Dačići, citat de presa de la Belgrad.

„Prin cooperarea cu NATO am primit garanţii că forţele de securitate din Kosovo nu vor putea intra, fără consimţământul prealabil al NATO, în Kosmetul de nord (regiunile Kosovo şi Metohija)„, adaugă şeful diplomaţiei sârbe. El a precizat că scopul Serbiei este să construiască relaţii de parteneriat cu toată lumea, adăugând că Serbia îşi păstrează acelaşi statul de observator în cadrul Organizaţiei de Cooperare şi Securitate Colectivă.

Tanks? No, thanks! Așa vor cehii să întâmpine CONVOIUL MILITAR AMERICAN care le va traversa țara. Praga amenință: Cine aruncă cu ouă și roșii în convoi riscă închisoarea!

Nu aruncați în convoi cu roșii și ouă! Acest avetisment a fost lansat de autoritățile de la Praga cehilor, a căror țară urmează să fie tranzitată de un convoi militar american, format din vehicule ce participă la exerciții militare în țări din estul Europei. Dacă vor îndrăzni să arunce cu ouă și roșii în americani, cehii riscă să fie condamnați la trei ani de închisoare, scrie Russia Today.

”Dacă cineva se apropia cu intenția de a ataca acest convoi cu produse precum roșiile sau ouăle, atunci va fi considerat un act de dezordine, conform legislației (pedepsit cu doi sau trei ani de închisoare) sau daune împotriva proprietății (pedepsit cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani)

Declarația a fost făcută de postul de televziune ceh NOVA, fiind preluat de site-ul Russian Insider, înainte de trecerea convoiului militrar al SUA.

Operațiunea ”Dragon Ride”, un convoi de vehicule militare americane ce implică peste o sută de vehicule blindate Stryker care vor rămâne staţionate în Europa, a început sâmbătă.

Convoiul trece prin Estonia, Lituania, Polonia, Letonia și Cehia, având ca destinație finală Germania. Este programat să traverseze Cehia între 29 martie și 1 aprilie. Săptămâna trecută, trecerea convoiliul militar pe teritoriul Cehiei a fost aprobată de guvernul de la Praga fără dezbateri în Parlament.

Activişti cehi anti-război au lansat deja campania „Tanks? No, thanks!” pentru a se opune procesiunii militare americane prin estul Europei, pe care o califică drept „paradă provocatoare a victoriei”, în apropierea graniţelor Rusiei.

De teama Rusiei, polonezii se înrolează cu miile în detașamente paramilitare de voluntari

Îngrijorați de războiul din Ucraina, tot mai mulți polonezi se alătură detașamentelor paramilitare de voluntari cu scopul de a urma o pregătire militară de bază astfel încât să-și poată apăra țara în eventualitatea unei invazii rusești, relatează agenția Reuters.

Guvernul de la Varșovia s-a distanțat initial de aceste miliții neoficiale, dar odată cu sporirea preocupării față de intențiile Moscovei, armata poloneză, constituită exclusiv din militari profesioniști, caută modalități să integreze aceste grupuri de voluntari.

Se estimează că circa 10.000 de voluntari polonezi sunt reuniți în prezent în circa 120 de astfel de grupări. Circa 800 dintre ei s-au întâlnit vineri la Varșovia la o reuniune organizată de Ministerul polonez al Apărării, primind cu această ocazie pentru prima dată recunoașterea oficială a existenței lor. Ministrul apărării, Tomasz Siemoniak, i-a asigurat că ministerul pe care-l conduce va plăti solde pentru 2.500 de voluntari ce vor constitui structura de bază a unităților locale de autoapărare care vor fi mobilizate în caz de război, transmite Agerpres.

Consilierul pe probleme de apărare al președinției poloneze, generalul Stanislaw Koziej, a declarat agenției Reuters că evoluțiile din Ucraina au determinat guvernul de la Varșovia să-și revizuiască modul de abordare a securității naționale. ‘Până de curând, organizațiile paramilitare păreau să fie ceva de domeniul trecutului’ pentru responsabilii din sectorul apărării, dar ‘astăzi, când avem un război la granițele noastre, ei își dau seama că acest trecut poate contribui la securitatea țării’, explică oficialul polonez.

Numeroși analiști militari consideră că un atac al Rusiei împotriva Poloniei este extrem de puțin probabil, posibilele ținte ale Moscovei fiind mai degrabă țările care au minorități rusofone numeroase, cum ar fi Republica Moldova, Letonia sau Estonia.

Însă teama față de Rusia are rădăcini adânci în Polonia, țară ce s-a aflat mai mult de un secol sub dominația Rusiei țariste și încă aproape o jumătate de secol sub cea sovietică, în prezent învecinându-se cu Rusia prin enclava Kaliningrad. Ministrul Tomasz Siemoniak a anunțat încă din luna ianuarie că va adopta măsuri pentru a stimula tinerii să urmeze cariera militară și că se vor constitui unități paramilitare.

• Digi24:

O femeie, noul lider al regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova

O femeie a fost aleasă în funcţia de lider al regiunii autonome Găgăuzia, din Republica Moldova. Potrivit Comisiei Electorale, candidatul independent Irina Vlah a primit 51% din voturi, la alegerile care s-au desfăşurat ieri.

Comisia a anunţat că Vlah a câştigat 51,01% din voturi, iar principalul ei rival, Nicolai Dudoglo – 19,05%. Valeri Ianioglo s-a clasat pe locul al treilea cu 7,96%, iar fostul lider al autonomiei, Dmitri Croitor, pe locul al patrulea, cu 6,2%. Ceilalţi şase candidaţi au obţinut între 0,5 şi 5%.

În total, 63.793 de persoane din totalul de 105.839 de alegători înregistraţi au participat la scrutin, ceea ce reprezintă o rată de participare de 58,1%.

În programul său electoral, Vlah a vorbit despre apropierea de Rusia şi factorul dezvoltării europene. Ea a fost susţinută de Partidul Socialist din Republica Moldova, care a câştigat alegerile parlamentare la Chişinău. Până în prezent, Vlah a fost parlamentar.

Potrivit legii, noul lider al Găgăuziei va fi membru al guvernului de la Chişinău.

Într-un referendum organizat în februarie 2014, locuitorii din regiunea autonomă găgăuză s-au pronunţat masiv în favoarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Vamală susţinută de Rusia, dar şi a independenţei regiunii, iniţiativă criticată dur de autorităţile de la Chişinău.

Statutul de aliat non-NATO pentru Republica Moldova, eliminat din proiectul Congresului SUA

Statutul de aliat non-NATO pentru R.Moldova a fost eliminat in extremis din versiunea adoptată de cele două camere ale Congresului SUA, astfel că, foarte probabil, textul va fi adoptat în această formă.

Congresul Statelor Unite se pregăteşte să adopte vineri un proiect de rezoluţie care prevede noi sancţiuni împotriva Rusiei şi livrări de armament spre Ucraina.

Proiectul a fost adoptat în unanimitate, joi, de Camera Reprezentanţilor şi de Senat; conform procedurilor de lucru, versiunea finală va trebui să treacă din nou prin Senat, relatează Mediafax.

Însă, potrivit AFP, textul a fost modificat in extremis şi nu mai menţionează acordarea statutului de aliat non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei. Amendamentul probabil are rolul de a garanta adoptarea textului.

Proiectul legislativ a fost elaborat de senatorii Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican). Legea i-ar cere preşedintelui Barack Obama să impună sancţiuni împotriva companiilor ruse din domeniul industriei militare care transferă echipamente militare în Siria, Ucraina, Georgia sau R.Moldova, alimentând instabilitatea din aceste ţări.

Anterior, Senatul american a aprobat proiectul “Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia obţin statutul de aliat al Statelor Unite fără să fie membri NATO, potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO).

“Ukraine Freedom Support Act S.2828 tocmai a fost adoptat cu unanimitate de Senat”, a anunţat Damon M. Wilson, un consilier pentru politică externă şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al Statelor Unite, un think tank cu activitate în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. El adaugă că, pentru a deveni lege, proiectul este necesar să fie adoptat şi de către Camera Reprezentanţilor.

Proiectul legislativ a fost elaborat de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican).

“Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prevede sancţiuni extinse în domeniile energetic, militar şi financiar contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei şi acordarea unei asistenţe armatei ucrainene şi refugiaţilor.

Potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), textul autorizează acordarea în perioada 2015-2017 a unei asistenţe în valoare totală de 560 de milioane de dolari (aproape 451 de milioane de euro) Ucrainei şi regiunii. În plus, Statele Unite conferă Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de “aliat major non-NATO”, situaţie care ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti scria că acest statut ar permite chiar transferul de muniţie cu uraniu sărăcit.

În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de “aliaţi non-NATO” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.

Ambasador rus: Ungaria ar putea deveni un centru regional de distribuţie de gaze livrate de Rusia

Ungaria ar putea deveni un centru regional de distribuţie de gaze naturale livrate în principal de Rusia, datorită capacităţii sale de stocare, a declarat ambasadorul rus la Budapesta, Vladimir Sergheev, relatează agenţia ungară de presă MTI, citată de Mediafax.

Ungaria are o capacitate de stocare de aproximativ 6 miliarde de metri cubi de gaze, ceea ce o plasează pe locul cinci în rândul ţărilor din Uniunea Europeană la acest capitol. Prin comparaţie, capacitatea de stocare a României este de 3 miliarde de metri cubi, potrivit datelor Eurogas.

Sergheev a arătat că înfiinţarea unui centru regional de distribuţie în Ungaria ar asigura îmbunătăţirea securităţii furnizării de gaze naturale în această ţară. De asemenea, ambasadorul rus a afirmat că centrul ar putea fi alimentat cu gaze ruseşti în viitorul apropiat.

Sergheev a indicat că primul pas către „un parteneriat strategic în domeniul energiei” a fost făcut la finalul anului trecut, când companiile de stat Gazprom (Rusia) şi MVM (Ungaria) au încheiat un acord pentru ca Ungaria să stocheze 700 de milioane de metri cubi de gaz din Rusia în depozitele sale.

Ambasadorul rus a afirmat că, în prezent, au loc discuţii legate de preţul pe care Rusia îl va cere guvernului de la Budapesta pentru gazele livrate.

În luna februarie, cele două state au ajuns la o înţelegere prin care Ungaria poate beneficia în următorii ani de gazele cumpărate de la Gazprom, dar nefolosite încă, dar trebuie, de asemenea, să continue să şi cumpere anumite cantităţi de gaze naturale. Ungaria nu a utilizat 22 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, cantitate pe care trebuie să o plătească, potrivit contractului în vigoare.

Întrebat în legătură cu o posibilă participare a Gazprom la proiectul de conectare a Ungariei la gazoductul Turkish Stream, pe care îl construiesc Rusia şi Turcia, ambasadorul rus a declarat că „este posibil ca Gazprom să se numere printre investitori”, dar că „probabil nu va juca un rol central” în proiect.

Sergheev a precizat, de asemenea, că sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi măsurile luate de Moscova ca răspuns la acestea reprezintă principalul obstacol pentru exporturile Ungariei către Rusia.