Pentru cine a mers Iohannis la Kiev? ROMANII DIN UCRAINA, MARGINALIZATI IN DISCUTIILE CU POROSENKO/ Rusia si SUA burdusesc MAREA NEAGRA cu arme grele/ SANCTIUNILE UE SI ALIATII EUROPENI AI MOSCOVEI/ Walesa il acuza pe Putin pentru declansarea celui de-AL TREILEA RAZBOI MONDIAL

Rusia “integreaza” OSETIA de SUD/ Moldova: interdictie pentru propagandistul-sef al Kremlinului/ ROMANIA SI POLONIA: TARILE “PROBLEMA” PENTRU RUSIA

• ActiveNews: Iohannis i-a uitat pe românii din Ucraina O singură frază despre cei 500.000 de români din Bucovina de Nord în declarația comună cu liderul de la Kiev. Poroșenko s-a făcut că plouă

În contextul tensionat din estul Ucrainei și al presiunilor exercitate de regimul de la Kiev asupra românilor din Bucovina de Nord, obligați să meargă la un război care nu este al lor, președintele Klaus Iohannis a efectuat, marți, o vizită în Ucraina. Unde s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, iar la final cei doi șefi de stat au susținut o declarație comună de presă.

S-a aflat că România îi va trata în spitalele sale pe militarii ucraineni. În schimb, despre situaţia dramatică din satele locuite de românii din Ucraina  nu s-a pomenit decât în treacăt. O singură frază rostită de șeful statului român, din care aflăm că s-a convenit „să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina”.

Poroșenko nici măcar nu s-a obosit să aducă aminte de cei 500.000 de ucrainieni de etnie română sau de problemele pe care le au în această țară.  Începând cu închiderea școlilor românești și până la mobilizarea românilor din Bucovina, obligați să lupte în războiul Kievului.

Redăm mai jos pasajul din discursul lui Klaus Iohannis în care se regăsește scurta referire la cei 500.000 de români din Bucovina de Nord.

”Considerăm că Summitul Parteneriatului Estic de la Riga ar trebui să contureze o viziune ambiţioasă, strategică, a Uniunii Europene faţă de statele din Vecinătatea Estică. Pornind de la o abordare flexibilă, pe termen mediu şi lung, aceasta ar trebui să ţină cont de aspiraţiile europene ale statelor partenere şi de principiile diferenţierii şi evaluării pe baza meritelor proprii. Am convenit că trebuie să dăm o vizibilitate mai bună comunităților noastre etnice care trăiesc în România, respectiv în Ucraina. Ele trebuie să devină un liant și un pod în relațiile noastre. În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentală să își reia activitatea și să abordeze aspecte de actualitate. Dorim ca prin toate acțiunile noastre să vedem efecte pozitive în ceea ce priveşte contactele directe între cetățenii noștri si proiecte comune în plan economic și cultural. Vă mulțumesc!”

• Hotnews: 

Rusia muta in Crimeea bombardiere strategice supersonice si trimite in enclava sa dintre Polonia si Lituania rachete balistice

Rusia duce in Crimeea un numar de bombardiere strategice supersonice Tu-22M3, a declarat agentiei TASS o sursa din ministerul rus al apararii. Potrivit portalului de stiri meduza.io, aceste manevre fac parte din testele de pregatire operationala anuntate in Crimeea pe 16 martie.

Potrivit sursei citate, cateva avioane de lupta si bombardiere sunt, de asemenea, trimise in Kaliningrad, enclava ruseasca de la Marea Baltica aflata intre Polonia si Lituania.

“Fortele noastre de la sol din zona Baltica vor fi intarite cu sisteme de rachete mobile balistice Iskander provenite din Districtul Militar de Vest, care vor fi aduse cu navele amfibii de asalt din Flota Baltica“, a declarat un purtator de cuvant al ministerului apararii.

Ca parte a testelor de pregatire militara, doua regimente speciale aeropurtate vor fi transferate in zona arctica ruseseasca.

Testele facute de armata rusa, ce includ Flota Nordica, unele unitati din Districtul Militar de Vest si fortele aeropurtate vor continua pana pe 21 martie. Exercitiile implica 38.000 de soldati, 3.360 de piese de armament, peste 55 de nave de lupta si submarine si 110 avioane si elicoptere.

Rusia semneaza un acord de “alianta si integrare” cu Osetia de Sud, provocand furia Georgiei, care denunta o anexare

Rusia a semnat miercuri o serie de acorduri cu regiunea separatista georgiana Osetia de Sud care ii permit sa isi extinda controlul asupra acestui teritoriu, in ciuda condamnarilor internationale, scrie AFP.

Vladimir Putin a semnat cu liderul oset Leonid Tibilov un acord privind “alianta si integrarea” acestei mici regiuni separatiste unde Kremlin are cateva mii de soldati, dupa razboiul impotriva Georgiei din 2008.

Potrivit acestui acord, Rusia va acorda un miliard de ruble (15 milioane de euro) in 2016 Osetiei de Sud, o regiune de 3.000 km2 si cu doar 50.000 de locuitori.

“Acest acord istoric (…) va permite crearea unui spatiu comun de aparare si de securitate intre tarile noastre si de granita deschisa pentru cetatenii din cele doua tari”, a declarat Putin, dupa semnarea documentului.

In afara de Rusia, doar trei state au recunoscut independenta Osetiei de Sud.

Georgia a criticat acest acord, similar cu cel semnat cu cealalta regiune separatista georgiana Abhazia, in noiembrie, calificandu-l drept “anexare”.

Seful diplomatiei europene, Federica Mogherini, a criticat un acord care risca, in opinia sa, sa destabilizeze regiunea Caucazului.

Ministerul roman al Afacerilor Externe a precizat, intr-un comunicat, ca nu recunoaste asa-numitul “Tratat de alianta si integrare intre Federatia Rusa si Osetia de Sud”.

“De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei nu recunoaste cadrul juridic in baza caruia a fost realizata semnarea acestui ‘tratat’ si subliniaza faptul ca, in conditiile in care regiunile separatiste Abhazia si Tskhinvali/Osetia de Sud sunt parte integranta a Georgiei, niciun tratat incheiat intre Federatia Rusa si autoritatile de facto ale unei regiuni separatiste nu poate fi recunoscut drept legal.

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei considera ca semnarea acestui asa-zis ‘tratat’ induce un risc suplimentar de destabilizare la nivel regional. Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei reitereaza sprijinul ferm pentru solutionarea pe cale pasnica a conflictelor prelungite din Georgia, cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Georgiei, in cadrul granitelor sale recunoscute pe plan international”, se mai arata in acest comunicat.

Propagandistul-sef al Kremlinului, declarat indezirabil in Republica Moldova

Gest radical al autoritatilor moldovene, care l-au declarat indezirabil pe teritoriul tarii pe Dmitri Kiselev, directorul trustului guvernamental de presa Rusia Astazi si unul dintre cei mai importanti propagandisti ai puterii de la Kremlin. Ministerul de Interne de la Chisinau l-a declarat indezirabil pe Kiselev, care urma sa vina in Republica Moldova pentru prezentarea unui documentar de propaganda despre anexarea Crimeei de catre Rusia.

Alaturi de Dmitri Kiselev a mai fost declarat indezirabil si regizorul fimului “Crimeea. Drumul spre Patrie”, Andrei Kondasov, relateaza Unimedia.

Cei doi aveau programata o vizita la sediul agentiei de stiri newsmoldova.ru, acolo unde urma sa aiba loc proiectia filmului care justifica anexarea Crimeei.

Filmul “Crimeea. Drumul spre Patrie” a fost prezentat in premiera de postul rus de televiziune Rossia 1.

Dmitri Kiselev, numit de Vladimir Putin in fruntea viitoarei institutii de presa “Rossia Segodnia” (Rusia Astazi), este un controversat prezentator de televiziune.

Kiselev s-a remarcat printr-o emisiune de analiza la postul public Rossia, unde difuzeaza reportaje critice impotriva opozitiei, homosexualilor sau americanilor.

Dmitri Kiselev a comentat intr-o dezbatere televizata, in aprilie 2012, o lege controversata care interzice propaganda homosexuala in randul minorilor. “Intericerea propagandei homosexuale in randul copiilor nu este suficienta. Eu cred ca ar trebui interzise si donarea de sange sau sperma, iar daca homosexualii mor in accidente de masina, inimile nu trebuie donate, ci arse si ingropate”, a declarat Kiselev. Dupa ce opeste 3.500 de persoane au semnat o petitie prin care i-au cerut demisia, Dimitri Kiselev a refuzat sa-si retraga declaratia, anuntand ca nu este homofob si chiar are o multime de prieteni gay.

Kiselev a primit chiar luni “Oscarul” pentru minciuna in timp ce transmitea in direct, pentru Rossia 24, de la protestele din Kiev, potrivit Digi 24. In timp ce jurnalistul rus transmitea, un protestatar a intrat in cadru si i-a inmanat o statueta asemanatoare cu Oscarul, relateaza Unimedia.

“Transmiteti-i lui Dmitri Kiselev acest ‘Oscar’ si postului de televiziune Rossia-24 pentru minciuna si prostiile pe care acestea le indruga” despre proteste, a spus barbatul.

Jurnalistul rus a reusit pana la urma sa-l impinga pe protestatar din cadru. Totusi, a luat statueta, a spus “Multumesc” si a continuat sa vorbeasca.

Dmitri Kiselev este cunoscut prin scenariile ‘apocaliptice’ promise tarilor care aleg calea integrarii europene. Intr-un reportaj, jurnalistul rus a comparat integrarea europeana a Ucrainei cu eutanasierea. Ulterior, Kiselev a descris un scenariu “apocaliptic” si pentru R. Moldova, declarand ca promisiunile unui regim fara vize pentru Republica Moldova cu UE sunt un bluf, iar in cazul semnarii Acordului de asociere circa 700.000 de moldoveni nu vor mai munci in Rusia.

•  Jurnalul: Lech Walesa: Putin va porni Cel De-Al Treilea Razboi Mondial. Vor muri un milion de oameni, poate zece milioane

Lech Walesa, liderul miscarii sindicale poloneze care a luptat impotriva comunismului si a Razboiului Rece, a declarat public ca Vladimir Putin este pe cale de a porni Cel De Al Treilea Razboi Mondial.

La revenirea dupa o absenta publica ce a durat zece zile, Vladimir Putin a ordonat desfasurarea in Crimeea un unei flotile de bombardiere strategice Tupolev 22-M3, purtatoare de rachete nucleare.

In acelasi timp, surse militarea au confirmat faptul ca sisteme de rachete Iskander, despre care se spune ca ar putea penetra scutul american antiracheta, au fost deplasate, in cadrul unei aplicatii ale armatei rusesti, in regiunea Kalinigrad, la granita cu Polonia si Lituania.

“Putin a inceput un razboi cu toata lumea civilizata. El incalca tratate, intelegeri, garantii. Lumea nu poate asista impasibil, daca se intampla asemenea lucruri, exista o singura solutie: forta. Cum putem castiga, daca el boxeaza si noi ceilalti jucam sah. Acest comportament agresiv vine dintr-o alta epoca istorica, si este predestinat sa fie infrant. Nu am nicio indoiala ca libertatea si democratia vor invinge“, a declarat fostul presedinte al Poloniei, Lech Walesa, intr-un interviu pentru canalul de televiziune TBVN24.

“Daca Rusia isi va asuma riscul de a ataca Polonia sau alte state, va fi un razboi pe care il va pierde. Prevad care va fi viitorul Rusiei, se va destrama in bucati. Desigur, vor muri un milion de oameni, poate zece milioane”, a mai spus Walesa, care a subliniat ca un astfel de scenariu nu ar trebui sa fie transpus in realitate.

• Digi24:

Emil Hurezeanu: Rusia se pregăteşte, cu Putin, fără Putin, pentru o perioadă mai lungă de ostilitate faţă de Occident

Jurnalistul Emil Hurezeanu a spus marţi seară, la Digi24, că Rusia practică un război informaţional care are ca scop demontarea coerenţei occidentale. În opinia analistului, Europa este dezavantajată de scepticismul şi relativizarea valorilor Occidentului în ţări precum Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Emil Hurezeanu afirmă că Rusia se pregăteşte pentru o perioadă mai lungă de ostilitate faţă de Occident, cu sau fără preşedintele Vladimir Putin.

„România trebuie să-şi folosească acum şansa de a fi vecina nemijlocită a Ucrainei şi prin forţa împrejurărilor, dar şi prin voinţa politică. Această normativitate pro-occidentală şi pro-atlantică a României e importantă pentru Ucraina. Eu cred că, după Polonia, vecinătatea României este cea mai importantă pentru Ucraina”, a spus Emil Hurezeanu.

Analistul a amintit declaraţiile unui parlamentar rus care a acuzat România de agresivitate: „Cineva spunea, un parlamentar rus, că România şi Polonia fixează agenda antirusească în regiune, fiind – în viziunea vorbitorului – statele vasale cele mai credincioase şi mai orientate ale Statelor Unite. E ceva aici. Noi nu avem extremă dreapta, extremă stânga…Noi nu avem oscilaţia şi coeficientul de neîncredere în democraţie care funcţionează în alte părţi. Neîncredere în Uniunea Europeană, neîncredere în forţele proprii, nesiguranţa că „dacă ruşii totuşi au dreptate?”, scepticismul care face parte din etosul occidental”, a spus Emil Hurezeanu.

Jurnalistul este de părere că scepticismul şi relativizarea valorilor Occidentului în ţări precum Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie afectează Europa în relaţia cu Rusia.

„Orice relativizare de natură postmodernă în care scepticismul este mai important decât angajarea în propriile valori sunt tot atâtea porţi deschise pe dinăuntru războiului informaţional mult mai perfid şi mai eficace pe care l-a declanşat Rusia”, a afirmat Emil Hurezeanu.

„Se pare că, încă în urmă cu zece ani, în Statul Major General al armatei ruse a fost creat un institut de dezinformare, de război informaţional care lucrează şi funcţionează, în ultimul an şi pe teren”, a spus analistul.

„Scopul este demontarea coerenţei occidentale şi capitalizarea efectelor crizei care au dus la mai puţină voinţă europeană, la mai puţină încredere în forţele proprii, mai puţină încredere în mainstream-ul politic. Toate acestea, prin relativizare şi neputinţă autoindusă, creează un teren foarte fertil de avans al ideilor postmoderne ale autocraţiei mai mult sau mai puţin luminate”, a explicat Emil Hurezeanu.

Acesta a atras atenţia că este posibil ca Rusia să pregătească o nouă strategie de dezinformare şi de propagandă ostilă: „Cred că ruşii pregătesc o manevră mai mare (…) şi cred că pregătesc acum formule noi de atac şi propagandă ostilă”.

Analistul a adus în discuţie şi ideea creării unei contrapropagande în Europa. „Una din ideile democraţiei europene este crearea unei contrapropagande. Ministerul de Externe de la Berlin are în vedere crearea unui Institut de Cercetări Răsăritene şi Ruseşti, finanţat de statul german, care să adune creiere, minţi valabile şi specialişti din toate ţările est-europene şi să vedem ce putem face, care sunt strategiile de viitor”, a spus acesta.

„Rusia se pregăteşte, cu Putin, fără Putin, pentru o perioadă mai lungă de ostilitate faţă de Occident”, a conchis Emil Hurezeanu.                

România, acuzată la Moscova de comportament agresiv

România, Polonia şi statele baltice sunt ţări cu un comportament agresiv, spune parlamentarul rus Aleksei Pușkov. El acuză aceste ţări că dictează marilor state europene agenda referitoare la Rusia. Mai mult decât atât, Aleksei Puşkov spune că, bazându-se pe sprijinul american, România, Polonia şi statele baltice reprezintă „calul troian” care schimbă înfăţişarea Europei, însă nu în interesul acesteia.

Totodată, parlamentarul rus crede că integrarea acestor state în Uniunea Europeană a fost o strategie pe termen lung a Statelor Unite pentru a submina independenţa blocului comunitar în politica sa externă, inclusiv în relaţia cu Rusia.

„Acestea sunt ţările care, în realitate, fiind susţinute de SUA, reprezintă “calul troian” care schimbă aparenţele Europei, nu în conformitate cu interesele europene, ci cu interese care vin din afară şi care sunt ostile Europei. Integrarea acestor ţări în UE a fost o strategie pe termen lung a SUA şi a celor pe care se bazează în Europa pentru a submina independenţa UE în politica sa externă, inclusiv în relaţia cu Rusia”, susţine Aleksei Puşkov.

Bombardiere ruseşti la 300 de kilometri de România, în Crimeea

Rusia a mobilizat bombardiere strategice, capabile să poarte rachete nucleare, la 300 de kilometri de România, în Peninsula Crimeea. Este vorba de cel mai nou model de avion Tupolev, scos pe piaţă anul trecut.

Mobilizarea militară a Moscovei continuă şi în Kaliningrad, la Marea Baltică, unde au fost duse sisteme de rachete balistice Iskander. Tot acolo vor ajunge bombardiere şi avioane de luptă.

În acest timp, Letonia, stat aflat la Marea Baltică, a anunţat că a depistat, foarte aproape de apele sale teritoriale, un vas de cercetare şi două submarine ruseşti.

Până pe 21 martie, Rusia face ample exerciţii militare în Oceanul Arctic, dar şi în vestul ţării. În total, Moscova a anunţat pentru anul acesta peste 4.000 de exerciţii militare.

•  ActiveNews:

FILMARE publicată de MApN din timpul exerciţiilor NATO din Marea Neagră

Ministerul Apărării Naţionale a publicat marţi seara, pe contul de Facebook, imagini video din timpul exerciţiilor NATO desfăşurate luni, în Marea Neagră.

La exerciţiu au participat nave din gruparea Standing NATO Maritime Group 2 (SNMG-2), cărora li s-au alaturat două corvete, două nave purtătoare de rachete şi fregata „Mărăşeşti”, din partea Forţelor Navale Romane şi trei aeronave ale Forţelor Aeriene Române, potrivit MApN.

SNMG-2 este una dintre cele patru grupari navale multinationale ale Alianţei Nord-Atlantice. Gruparea este alcatuită din patru fregate (HMCS Fredericton – Canada, TCG Turgutreis – Turcia, ITS Aliseo – Italia şi Regina Maria – România, care a avut la bord şi un elicopter), un crucişator (USS Vicksburg-SUA, nava comandant) şi o navă auxiliară (FGS Spessart-Germania).

VIDEO Imagini cu convoiul militar care străbate România, filmate cu drona GALERIE FOTO

Mai bine de o sută de vehicule blindate, aparţinând forţelor NATO, au ajuns ieri la Constanţa. Imaginile au fost filmate cu o dronă de Claboo Media şi arată trenul cu care au fost transportate vehiculele militare până la baza militară Mihail Kogălniceanu.

• Adevarul: Cei şapte aliaţi ai lui Putin din UE şi metodele de intimidare ale Rusiei

Sancţiunile Uniunii Europene împotriva Moscovei vor expira la sfârşitul lui iulie şi prelungirea sau extinderea lor va necesita un vot unanim din partea statelor membre. Majoritatea cer ca sancţiunile să fie prelungite pentru încă cel puţin 6 luni, însă sunt şi câteva ţări care se declară categoric împotriva unei astfel de decizii, scrie Bloomberg.

Este vorba despre Cipru, Grecia, Ungaria, Austria, Italia, Slovacia şi Spania. Preşedintele cipriot Nikos Anastasiades a efectuat o vizită la Moscova în februarie, când a semnat cu Vladimir Putin mai multe acorduri privind prezenţa militara rusă în insula de la Marea Mediterană.

Noul premier grec Alexis Tsipras este agreat de Kremlin şi urmează şi el să aibă o vizită la Moscova în aprilie, unde ar putea discuta despre un ajutor financiar din partea Rusiei.

Relaţii premierului ungar Viktor Orban cu Rusia sunt destul de vechi, mai ales luând în considerare unele acuzaţii ale opoziţiei de la Budapesta, care spune că Moscova ar deţine anumite dosare compromiţătoare privind acitivtatea din perioada comunistă a liderului maghiar. De altfel, Putin a fost la Budapesta în februarie, acolo unde a semnat cu Orban mai multe acorduri secrete privind colaborarea în domeniul nuclear.

Premierul italian, Matteo Renzi, a fost şi el la Moscova la începutul lunii martie, semnând cu Putin mai multe acorduri.

Austria, Italia, Slovacia, iar mai nou Spania, şi-au exprimat public, de mai multe ori, nemulţumirea faţă de sancţiunile împotriva Rusiei.

Mai mult decât atât, după ce cei mai importanţi lideri occidentali au refuzat invitaţia lui Vladimir Putin, de a participat la parada de la Moscova, de pe 9 mai, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 4 state membre UE au acceptat să participe la ceremonii.

Potrivit ministrului rus al Apărării, Serghei Şoigu, este vorba despre lideri din Cipru, Grecia, Slovacia şi Cehia.

Donald Tusk analizează cu Merkel şi Hollande regimul european de sancţiuni împotriva Rusiei

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, analizează împreună cu preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel posibilitatea legării sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei de implementarea deplină a acordului de încetare a focului în estul Ucrainei, potrivit unui oficial UE, citat miercuri de Reuters.

Cei trei lideri examinează în prezent propunerea de compromis referitoare la viitoarele sancţiuni la adresa Moscovei, despre care Tusk crede că va fi susţinută de liderii celor 28 de state membre cu ocazia summitului european care începe joi la Bruxelles.

„Direcţia acestei propuneri merge spre construirea de legături foarte puternice între implementarea acordului de la Minsk şi sancţiunile deja în vigoare, până la aplicarea deplină a acordului“, a spus oficialul european, sub rezerva anonimatului.

El a adăugat că guvernele statelor membre ale UE sunt pregătite să accepte că Merkel şi Hollande, care au contribuit la negocierea acordului de la Minsk din 12 februarie, ”vor trebui să aibă un rol specific în procesul de definire a paşilor următori care ar urma să sprijine implementarea acordului de la Minsk”.

Urgenţe şi priorităţi strategice diferite

Membrii UE au opinii diferite privind sancţiunile asupra Rusiei, deoarece ele au urgenţe şi priorităţi strategice diferite. Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia par să ia o atitudine foarte dură cu Rusia. Adiţional la prezenţa minorităţilor etnie ruse în regiunea Baltică, locaţiile acestor ţări pe Câmpia Nord-Europeană şi proximitatea lor de Kaliningrad, unde flota baltică rusă îşi are reşedinţa, le face să privească acţiunile Moscovei în Europa de Est în calitate de ameninţare a securităţii lor. În rezultat, de la începutul crizei în Ucraina, aceste companii au continuat să susţină sancţiunile şu au pus presiune pentru extinderea şi prelungirea lor, notează Stratfor.

Alte guverne din Europa centrală şi sud est tind să aibă o viziune diferită asupra situaţiei. Ţări ce includ Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi Bulgaria sunt geografic mai sigure de Rusia şi nu au conflicte directe cu Moscova. Aceste naţiuni caută o balanţă permanentă între calitatea lor de membri ai Uniunii Europene şi NATO şi interesul lor de a atrage investiţii ruse şi securizare importurilor ieftine de energie. De aceea ele în mod public au criticat, dar în mod secret au susţinut, sancţiunile împotriva Rusiei după ce au pus presiune pentru a le atenua sau amâna.

Poziţia ţărilor cu cele mai mari economii de pe Continent — Germania, Franţa şi Italia — de asemenea complică problema existentă. Aceste ţări nu se simt direct ameninţate de acţiunile Rusiei în Europa de est şi ele au legături politice şi economice puternice cu Moscova. Ele îşi fac griji de impactul economic al sancţiunilor şi contra-acţiunilor şi ar dori să vadă o soluţie diplomatică a conflictului. În acelaşi timp ele sunt de asemenea îngrijorate de menţinerea Uniunii Europene şi acomodarea necesităţilor strategice ce intră în conflict a membrilor diferiţi ai Uniunii Europene.

Germania este în particular într-o poziţie  stângace. Berlinul şi Moscova au legături de afaceri şi energetice puternice, dar ele de asemenea concurează pentru influenţă în Europa centrală şi de est. De aceea Germania a preluat un rol atât de important în criza ucraineană. La început ea a susţinut grupele de opoziţie în protestele de la Kiev împotriva guvernului condus de fostul Preşedinte Viktor Ianukovici şi aceasta a contribuit cu suport financiar noului guvern. Berlinul a insistat asupra sancţiunilor tot mai mari împotriva Moscovei, totodată păstrând canalele de negociere deschise şi opunându-se acţiunilor Statelor Unite, care puteau duce la o agravare a conflictului.

Manevrele militare printre măsurile de intimidare ale Moscovei

Polonia susţine că exerciţiile militare ale Rusiei au ca scop să intimideze liderii europeni pentru ca aceştia să adopte o poziţie mai puţin dură în privinţa sancţiunilor la summitul UE care va avea loc în această săptămână, relatează publicaţia electronică EUObserver.

„Sunt sigură că Rusia face astfel de gesturi … pentru a influenţa puţin decizia Consiliului European privind extinderea sancţiunilor sau, în cele din urmă, dacă nu va fi o soluţie paşnică şi nu se va respecta (acordul de încetare a focului de la) Minsk 2, impunerea unor sancţiuni economice mai dureroase“, a declarat marţi, la Varşovia, premierul polonez Ewa Kopacz.

La rândul său, ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE, a declarat că statele membre „nu sunt bucuroase“ de mişcările de trupe ale Rusiei, dar fără a împărtăşi viziunea lui Kopacz.

„Nu cred că este un pas pozitiv, dar nu putem lega politica sancţiunilor privind nerecunoaşterea Crimeei şi situaţia din Ucraina de exerciţiile militare (ale Rusiei)“, a adăugat el, citat de agenţia rusă Tass.

Rusia a anunţat luni exerciţii ale Flotei Nordului şi forţelor aeropurtate la care participă 40.000 de militari, 41 de nave, 15 submarine şi 110 avioane şi elicoptere. Exerciţiile implică trimiterea de rachete nucleare Iskander în Kaliningrad.

Într-o iniţiativă separată, Moscova a anunţat marţi că va staţiona bombardiere nucleare în Crimeea, anexată de la Ucraina în urmă cu un an.

Liderii europeni încă nu au ajuns la un acord cu privire la declaraţia lor comună pe tema sancţiunilor impuse Rusiei. Ciprul, Grecia, Italia şi Spania le-au criticat în ultimele săptămâni. Dar cancelarul german Angela Merkel a subliniat luni la Berlin că „sancţiunile şi implementarea planului de la Minsk trebuie conectate“.

O sursă a declarat pentru EUObserver că este improbabil să se ajungă la o înţelegere în cadrul summitului din 19-20 martie. Dar capitalele europene sunt aproape de un acord privind extinderea sancţiunilor până la sfârşitul anului.

Măsuri suplimentare ar putea fi adoptate în cazul în care Rusia escaladează brusc situaţia, a precizat sursa citată.

„Stratfor” consideră că guvernele UE vor evita să decidă privind sancţiunile viitoare până după martie pentru a avea mai mult timp să evalueze dacă Rusia îndeplineşte Acordul de la Minsk. Deoarece îngheţarea de active şi interdicţia de a călători sunt mai puţin problematice decât sancţiunile economice, Uniunea Europeană ar putea să continue să prelungească sancţiunile, evitând fricţiuni politice semnificative între statele membre.

Reluarea sau prelungirea sancţiunilor nu necesită o şedinţă formală a Consiliului UE; miniştrii de externe pot să hotărască asupra acestei întrebări în cadrul unei şedinţe de urgenţă în orice timp. Aceasta înseamnă că ei vor fi apţi să discute sancţiunile economice iarăşi înainte de întrunirea din iunie. Totuşi, un număr mare de state membre UE contează că Rusia va atenua conflictul îndeajuns ca blocul să lase sancţiunile să expire. Ca rezultat, Bruxellesul probabil va amâna o decizie formală pe o durată cât mai lung posibilă.