GRECIA SUB TUTELA – o analiza economica. “Nicio tara nu ar trebui sa intre vreodata intr-o uniune momentara ca zona euro”

19-07-2015 6 minute Sublinieri

epaselect GREECE REFERENDUM

Grecia sub tutela si sfarsitul zonei euro?

Yvan Allaire et Mihaëla Firsirotu/ Profesor emerit si profesoara de strategie, École des sciences de la gestion, UQAM

16 iulie 2015/ traducere pentru Cuvantul Ortodox de M.D.B.

In coltul din dreapta, un bazar de guverne, un melanj de Institutii, o babilonie de programe, o Germanie sigura pe ea, dominatoare, inflexibila, iar in culise o Comisie de functionari, autoritara si autocratica.

In coltul din stanga, un om singur, seful guvernului unei tari mici, presupusa a fi vinovata de o cronica iresonsabilitate financiara ca si de o «insuportabila insolenta» politica.

Partida era dinainte pierduta si asta cel putin din 2012. De fapt, operatia de salvare de atunci avea ca scop principal eliminarea a ceea ce a fost (atunci) reala putere de negociere a Greciei, riscul ca un default al Greciei sa provoace o criza in intregul sistem financiar si bancar european, cum a fost in 2008 in cazul falimentului Lehman (Brothers).

Bineinteles, dupa cum se stie, Parlamentul grec trebuie ca in doua zile sa ridice TVA-ul, sa taie pensiile, etc., (… si toate masurile cunoscute, n.tr).

Se cere ca Grecia sa plaseze in fiducie active pentru privatizare in valoare de circa 50 miliarde de euro. Aceste fonduri vor fi gestionate de autoritatile grecesti dar sub supravegherea « institutiilor » europene pertinente. (Singura « victorie » a lui Tsipras, pentru ca se dorea localizarea acestor fonduri la Luxembourg).

Lansati astfel pe calea amestecului in treburile interne ale unui stat, dirigentii europeni se amesteca in toate si impun Greciei sa prezinte si un termen precis pentru :

  • Adoptarea de masuri de reforma a pietelor sale, inclusiv in ceea ce priveste comertul duminica, proprietatea farmaciilor, piata laptelui si produselor de panificatie, accesul la profesii (meserii);
  • Liberalizarea pietei energiei privatizand societatea de distributie a energiei electrice;
  • Modernizarea legislatiei muncii si negocierilor colective pentru a le ajusta directivelor Uniunii Europene, inclusiv in ceea ce priveste disponibilizarile colective.

Ce mai ramane suveran acestei Grecii? Cum poate accepta o democratie o asemenea punere sub tutela? Am putea spune ca Grecia nu avea de ales si ca plateste pentru neglijenta fiscala a ultimilor ani. Ar fi, insa, cam simpla si cam scurta ca analiza.

Sa ne intoarcem putin in trecut, sa zicem in 2007 [specificam ca toate datele  provin de la Eurostat si de la Comisia europeana] :

– raportul dintre datoria publica si PIB-ul  Greciei (Datorie/PIB) era atunci de 103,1, o rata crescuta, fara a fi dramatica, doar vulnerabila ( rata medie a tarilor din OCDE era atunci de 74%); deficitul bugetar al Greciei era de cca. 15,5 miliarde de euro.

– In 2007, PIB-ul sau a crescut (in valoare nominala) cu 6,9% si (in termeni reali) cu 3,5% pentru a atinge 233 miliarde de euro (in valoare nominala). De fapt, Grecia a cunoscut din 2000 o rata de crestere a PIB-ului care era superioara mediei tarilor din zona euro. Aceasta performanta buna este propulsata de o puternica cerere interioara pentru bunuri de consum, adesea importate si finantate de banci atragatoare, ca si prin remunerarile generoase in tot sectorul public. Aceasta politica a rezultat in deficite bugetare cronice si o crestere a datoriei publice, desi raportul datorie/PIB ramane aproape constant in jur de 100%.

– Din momentul intrarii Greciei in zona euro in 2001, costurile finantarii datoriei Greciei sunt anormal de mici pentru o tara al carei raport datorie/PIB oscileaza in jur de 100%. Graficele urmatoare juxtapun randamentul asteptat de catre investitori pentru datoria scadenta in 10 ani pentru Germania si Grecia din 2001 pana in 2008. Constatam ca Grecia putea sa se finanteze platind o mica prima de cca. 0,30% in comparatie cu ceea ce costa Germania pentru a-si finanta datoria. Acest context al ratei dobanzii duce si va duce intotdeauna la o indatorare ridicata, cum este cazul Statelor Unite, Canadei si in alte parti.

grafic-1 grafic-2

  • Apoi, intrarea Greciei in zona euro in 2001 a condus la o deteriorare a balantei sale comerciale (diferenta dintre exporturi si importuri de bunuri si servicii), asa cum se vede in figura urmatoare (importuri mai mari decat exporturi n.n). Acest deficit al balantei comerciale atinge 15% din PIB-ul grecesc in 2008 si nu se resoarbe decat cu criza financiara cand populatia greceasca nu mai poate cumpara bunuri de consum, cand somajul urca vertiginos si cand economia se prabuseste, PIB-ul sau scazand cu 26% intre 2008 si 2014.
  • Pentru Germania zona euro produce efectul contrar asa cum putem sa constatam in figura urmatoare. De la o balanta comerciala usor negativa in 2001, aceasta devine, in decursul anilor, puternic pozitiva.

grafic-3

  • Aceste date demonstreaza ca Grecia fara propria sa moneda, este privata de doua mecanisme care presemnaleaza grave probleme fiscale, de doua semnale de alarma :
  • Grecia in afara zonei euro ar vedea ca rata finantarii datoriei sale publice creste corespunzator cu nivelul deficitului si cu datoria totala a tarii; guvernul ar suporta atunci efectele daunatoare ale dobanzilor mai grele asupra deficitului sau, care risca sa creasca mai mult costurile de finantare, formand un cerc vicios care trebuie oprit mai inainte de a fi prea tarziu. Nimic din toate acestea nu s-a intamplat (aceste semnale au lipsit, n.n); in ianuarie 2008, Grecia putea inca sa ia imprumuturi cu o dobanda aproape identica cu a Germaniei;
  • Deficitul important al contului sau curent (exporturi putine vs.importuri) pentru o tara avand propria sa moneda ar fi dus la devalorizarea relativa si progresiva a ratei de schimb; de asemenea si importurile deveneau mai scumpe, crestea inflatia, rezervele bancii centrale scadeau s.a.m.d. Aceste semnale precursoare, (care constituie) un mecanism quasi-automat de ajustare, este absent pentru toate tarile membre zonei euro, deoarece valoarea euro este ancorata mai mult sau mai putin balantei comerciale a intregii zone; Surplusul comercial enorm al Germaniei compenseaza pentru deficitele balantei comerciale ale altor state, ceea ce mentine un euro puternic (dar sensibil mai putin puternic decat ar fi marca germana).

Apoi, in 2008 survine criza financiara cu consecintele ei dezastruoase asupra economiei unui numar considerabil de state, altfel, nevinovate de toate responsabilitatile pentru acest dezastru care isi are izvorul in sistemul financiar american.

Din pacate, luat prin surprindere de aceste evenimente, guvernul grec de la acea vreme accepta propunerile lui Goldman Sachs de a-si cosmetiza performanta bugetara in 2008 si 2009. Noul guvern trebuie in 2010 sa redreseze statisticile de deficit si de indatorare pentru a corecta jongleriile financiare.

Cifrele reale corectate arata ca in 2009 PIB-ul Greciei a scazut, modest, cu 4.7% ( in acelasi an, PIB-ul Canadei a scazut cu 3,7%) dar intrarile fiscale au prezentat o scadere importanta in timp ce cheltuielile publice, in procente raportate la un PIB diminuat, au crescut foarte puternic, ducand deficitul Greciei la 36 miliarde de euro (fata de 15,5 miliarde in 2007). Datoria sa a atins 301 miliarde de euro, adica 129,7% din PIB in 2009.

Programul din 2010

Acest nivel de indatorare precum si tendinta generala declanseaza un demers (al guvernului grec) catre institutiile Eurozonei si ale FMI-ului in 2010.

Acest prim plan de sustinere de cca 110 miliarde de euro (din care 30 de la FMI) comporta o serie de masuri de austeritate; Grecia va trebui sa efectueze taieri imediate de cca 14 % din salariile angajatilor din sectorul public ca si din pensii; Va trebui sa mareasca si TVA-ul, etc.

Momentul este decisiv pentru Grecia si UE. Grecia ar fi putut alege atunci sa ceara o restructurare a datoriei sale, o eventualitate pe care FMI o evaluaza dar concluzioneaza :

« Manunchiul de legaturi economice si politice  incluzand faptul ca obligatiile grecesti sunt detinute de o mare varietate de investitori privati si de fonduri publice complica in mod serios orice alta optiune decat programul pe care guvernul trebuie sa-l aplice. Toate perceptiile pozitive ale efectelor pe termen scurt ale unei restructurari a datoriei trebuie sa fie evaluate  raportat la efectele de contagiune » (FMI, 9 mai 2010, p.3).

Sabia lui Damocles a unui efect de contagiune era cea care ii dadea Greciei de atunci o reala putere de negociere a unor termeni mai favorabili pentru reglarea problemelor sale. Planul de ajutor din 2010 impreuna cu o serie de masuri, nu regleaza nimic, ba din contra, daca judecam dupa rata indatorarii, dupa dobanda datoriei sale sau dupa rata somajului din lunile care urmeaza.

grafic-5

grafic-6 grafic-7

Programul din 2012

Este necesar de urgenta un nou plan de salvare, dar pentru salvarea cui? Programul de sustinere financiara din 2012 face ca datoria Greciei , detinuta de banci si investitori privati, care era de 206 miliarde de euro in februarie 2012, sa scada la cca 60 miliarde de euro pana in decembrie 2012! Aproape 80% din fondurile avansate de institutiile Uniunii Europene si FMI a servit la rascumpararea datoriilor detinute de interese private si salvarea capitalului bancilor atinse de reducerea valorii datoriei grecesti  in timpul acestei rascumparari. In plus, noua datorie a Greciei e situata la Londra si este supusa legilor britanice in timp ce datoria precedenta se situa in Grecia si se supunea legilor grecesti.

Din acel moment, un eventual defalut al Greciei (si chiar iesirea ei din zona euro) nu mai avea mari consecinte pe termen scurt asupra sistemului financiar european si mondial. Dar pe termen lung protagonistii liniei dure fata de Grecia, dorind sa intimideze tarile care ar indrazani sa reziste la directivele fiscale ale Comisiei si instantelor sale, este posibil sa fi semnat moartea proiectului european.

Programul din 2012 este un esec in ceea ce priveste Grecia, dar un mare succes pentru sistemul bancar european. In Grecia situatia se deterioreaza rapid. Rata somajului continua sa cresca dincolo de 25% global si de 50% in randul tinerilor, cu un PIB care scade cu 26% din 2008 pana in 2014 si cu dobanzi care fac imposibila orice finantare a Greciei.

Sa punem aceste date in context! In cel mai dificil moment al Marii Depresiuni din SUA, din anii 30, somajul a atins 24,75% si PIB-ul a scazut cu 30%.

Grecia traieste, deci, o mare depresiune din care se doreste a fi scoasa cu cataplasme financiare. Toate ipotezele de redresare care au insotit planurile din 2010 si 2012 s-au dovedit a fi in mod grosolan eronate; este, deci,  indicat sa i se dea pacientului din nou acelasi medicament dar in doza mai mare!

grafic-8

Programul din 2015

In fata acestor rezultate jalnice, in fata unei situatii devenita precara, institutiile UE, Banca Centrala Europeana si FMI (troica)  si Grecia se angajeaza intr-o noua runda de negocieri; dar partida va fi mai dura pentru Grecia; instantele europene si anumite guverne nu vor sa negocieze scaderea datoriei; ei joaca la «dublu sau nimic»; i se cere Greciei implementarea de programme de acelasi tip cu cele doua programme precedente care nu au rezolvat nimic; dar de aceasta data, exigentele vor fi inca si mai grele, termenele si mai stranse, conditiile prealabile si mai constrangatoare.

Totusi, FMI, care pana nu demult era atat de inflexibil in aceasta privinta, este acum de parere ca zona euro trebuie sa mearga « mult mai departe » decat prevazuse, pentru a usura datoria Greciei si ar putea fi constransa chiar sa stearga o parte din ea. A primit FMI-ul indicatii de la stapanii sai din Washington, nelinistiti de repercusiunile geopolitice ale iesirii Greciei din zona euro?

« Delirant », « irealist »… Economistii judeca planul de ajutor al Greciei (Le Monde Économie, 15 juillet 2015)

Dupa toate evidentele, anumiti membrii ai Uniunii Europene doresc ca Grecia sa ia decizia de a iesi din zona euro de vreme ce nici o dispozitie a uniunii monetare nu le permite sa expulzeze o tara din Eurozona.

Parlamentul grec a aprobat in noaptea de 15 spre 16 iulie 2015, pactul negociat la Bruxelles in noaptea de 12 spre 13 iulie. Posibil pentru a-si da timp sa pregateasca o iesire penibila din zona euro, iesire din ale carei costuri grecii si-au asumat déjà o buna parte! 

Concluzii

Termenii acordului impus prim-ministrului grec n-au scapat din vedere partidelor politice din toate tarile zonei euro precum si celor care aspirau nu cu mult timp in urma sa intre un aceasta uniune.

Examinarea faptelor demonstreaza, ni se pare :

  • ca Grecia nu are alta vina decat de a nu fi pregatita pentru criza financiara americana din 2008 care urma sa bulverseze jocul economic mondial; dar cine era cu adevarat pregatit?
  • ca o uniune monetara, pentru a reusi, trebuie sa poata conta pe un guvern central cu putere de taxare, pe o repartitie programata de retete fiscale intre diferitii aderenti la uniune (sistem de compensare financiara), ca si pe stabilizatori automati cum ar fi un program centralizat de asigurare impotriva somajului; nici o tara nu ar trebui sa intre intre vreodata intr-o uniune monetara care nu intruneste aceste conditii prealabile, cum este cazul pentru euro.
  • ca o uniune monetara viciata cum este zona euro, retrage tarilor aderente controlul asupra politicii monetare proprii si le obliga sa faca fata schimbarilor macroeconomice prin reduceri salariale penibile, prin cresteri ale taxelor si prin alte masuri discutabile din punct de vedere social si sinucigase din punct de vedere politic.
  • ca iesirea dintr-o uniune monetara, chiar daca ea este imperfecta, se dovedeste a fi o operatiune periculoasa si dificila; calvarul pe care il indura Grecia de cativa ani a facut-o sa suporte déjà o buna parte din aceste costuri.

 


Categorii

Grecia, Traduceri, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “GRECIA SUB TUTELA – o analiza economica. “Nicio tara nu ar trebui sa intre vreodata intr-o uniune momentara ca zona euro”

  1. Interesant! Iar Isarescu isi schimba brusc discursul. Pana acum pleda puternic pentru intrarea Romaniei in zona euro. Te pomenesti ca abia acum o fi aflat si el, saracu’, de mecanismele alea de care scrie in analiza si de manevrele de spoliere a tarilor prinse in zona euro ca pestele in plasa!

    http://www.activenews.ro/economie/Isarescu-E-din-ce-in-ce-mai-probabil-ca-peste-10-ani-moneda-Romaniei-sa-fie-tot-leul-120290

    Nici nu stii ce sa mai zici… Oare ce ne pregatesc?

  2. Pingback: DEMONTAREA MITURILOR NEOLIBERALE DESPRE CRIZA GRECIEI – o analiza factuala/ “Ajutorul” financiar acordat Atenei – SANTAJ pentru RECUNOASTEREA KOSOVO?/ Premierul Tsipras demisioneaza – GRECIA SPRE ALEGERI ANTICIPATE | Cuvântu
  3. Pingback: NEOLIBERALISMUL. Regimul economic in care oamenii sunt CARNE DE TUN pentru CERCURILE FINANCIARE | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare