TURCIA DECLARA RAZBOI KURZILOR. Statul condus de Erdogan “primeste” de la SUA Nordul Siriei sub forma unei ZONE TAMPON

• Digi24: 

Dosarul Turcia | Menghina celor patru crize din jur

Situaţie de criză în NATO. E reuniune de urgenţă, marți, la cererea Turciei, care se declară oficial ameninţată de terorişti. Până la discuţia cu aliaţii, a trecut la contraatac. Şi admite că, în ultimele zile, ţintele armatei turce au fost nu doar poziţii ale Statului Islamic din Siria, ci şi tabere ale kurzilor din nordul Irakului.

Ankara recunoaşte dimensiunea atacurilor după ce toată presa străină a relatat că operaţiunea, prezentată ca fiind o ripostă împotriva ISIS, vizează, de fapt, şi miliţiile kurde. Situaţia e complicată. Practic, armistiţiul dintre militanţii kurzi şi armata turcă, încheiat în 2013, s-a destrămat.

Există populaţii kurde atât în sudul Turciei, cât şi în nordul Siriei, în Irak şi în Iran, iar această minoritate visează la un stat, un KURDISTAN. Există tot mai multe voci care spun că Erdogan, preşedintele Turciei, s-a folosit de pretextul ISIS pentru a-i lovi pe kurzi.

Acelaşi Erdogan a fost acuzat în ultimii ani, chiar şi de vicepreşedintele Statelor Unite, că a ajutat Statul Islamic. Și, pentru ca paradoxul să fie absolut, singurii care au reuşit până acum să lupte eficient împotriva ISIS sunt tocmai kurzii.

Ce spun SUA și Germania?

Prima intrebare: ce zice principalul aliat al Turciei, după ce Ankara e la un pas de un război pe două fronturi? Americanii nu zic prea multe și nici tocmai tranșanți nu sunt. Oricum, Statele Unite invocă dreptului Turciei de a lovi ţinte teroriste, lăsând să se înţeleagă că sunt de acord cu tactica lui Erdogan.

În schimb, Germania s-a declarat îngrijorată de raidurile împotriva kurzilor.

Și un comentariu BBC: tot ceea ce se întâmplă va complica şi mai tare situaţia din teren, care oricum e explozivă.

Statele Unite susţin că Turcia poate juca un rol important în combatarea ISIS în nordul Siriei şi nordul Irakului. Cu precizarea că pot lovi şi alte ţinte teroriste. Iar PKK este una dintre acestea.

Ben Rhodes, purtător de cuvânt al Casei Albe: „Ne bucurăm că Turcia şi-a intensificat focalizarea şi eforturile împotriva ISIS. Suntem foarte conştienţi că trebuie să-i încurajăm pe toţi partenerii noştri din această coaliţie să colaboreze unii cu alţii. Este evident că avem o relaţie bună cu guvernul regional kurd din nordul Irakului, iar liniile de comunicare rămân deschise. Desigur, Statele Unite consideră PKK o organizaţie teroristă. Repetăm faptul că Turcia are dreptul să acţioneze împotriva unor ţinte teroriste. Şi din nou, apreciem interesul său în a accelera eforturile împotriva ISIS”.

De câteva zile, Ankara e în plină ofensivă aeriană împotriva unor ţinte ISIS din Siria şi a autorizat Statele Unite să folosească bazele sale aeriene. Jurnaliştii de la Le Monde atrag însă atenţia că „Guvernul turc a profitat de ocazie ca să lovească şi în ţinte din nordul Irakului ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan, PKK, mişcare rebelă kurdă cu care a încheiat un acord de încetare a focului în 2013. În acelaşi timp, a pus în pericol procesul de pace la care s-a ajuns cu PKK în anul precedent”.

Cancelarul german a vorbit la telefon cu omologul său turc şi i-a cerut „să nu abandoneze procesul de pace cu kurzii”. Angela Merkel le reaminteşte turcilor importanţa principiului proporţionalităţii în cazul rispostelor la atacurile teroriste.

O zonă-tampon în nordul Siriei

Preşedinţii Barack Obama şi Recep Tayyip Erdogan au ajuns la o înţelegere extrem de importantă: vor să creeze o zonă-tampon, în nordul Siriei. Informaţia a fost confirmată de oficiali din ambele ţări, dar detaliile – şi de acestea depinde totul – nu au fost stabilite încă. Cum arată zona? Este o fâşie de 100 de kilometri la graniţa Turciei cu Siria. Prin această bucată de pământ ar urma să treacă refugiaţii şi ajutoarele. Ea va include şi oraşul Alep, unde s-au dat unele dintre cele mai dure bătălii ale războiului civil din Siria.

Stratfor: Enigma turcească

Patru zone importante din Europa şi Asia sunt în criză, explică George Friedman, directorul agenţiei Stratfor. Iar problema Turciei este că se află fix ca-ntr-o menghină între aceste conflicte. Și, pentru ca lucrurile să se complice complet, fiecare criză e diferită şi într-o altă etapă. O situație complexă, care obligă Turcia la un slalom strategic aproape imposibil. Cum ar spune George Friedman, aceasta este „enigma turcească”:

„Până acum câţiva ani, politica Turciei era să se ferească de probleme cu vecinii. Acum, însă, întreaga periferie a Turciei a luat foc. La sud, sunt luptele din Siria şi Irak. În nord, cele din Ucraina, împreună cu o situaţie din ce în ce mai tensionată în Marea Neagră. La vest, Grecia este măcinată de criză (trăgând după ea şi Uniunea Europeană); şi, oricum, Grecia este un adversar istoric al Turciei. (…) Oriunde se uită Turcia, sunt probleme. (…)

Problema Turciei este aceasta: nu există mişcări mai puţin riscante. (…) Prin urmare, Turcia este constrânsă, dacă nu chiar paralizată. (…) Poziţia sa seamănă cu a Israelului: priveşte, aşteaptă şi speră că nu va fi nevoie să acţioneze. (…) Cel mai rău deznodământ pentru Turcia este crearea unei republici kurde independente în Siria şi Irak. (…) Dintr-un punct de vedere, poziţia Turciei merge paralel cu cea a Statelor Unite. Politica americană în aceste regiuni este de a permite un echilibru al puterilor, în timp ce Washingtonul se implică selectiv şi cu o forţă limitată. (…)

Problema turcilor este că geografia îi obligă să fie un pivot către cele trei regiuni. Pentru Statele Unite, rolul de pivot este opţional. Turcii nu pot lua decizii coerente, dar trebuie să o facă. Astfel, strategia Ankarei este să fie mereu ambiguă, o enigmă. Ea va funcţiona până ce forţele externe nu îi vor mai da voie să funcţioneze”. […]/ integral pe digi24.ro

 

Turcia va continua loviturile contra PKK până când rebelii vor depune armele

Turcia va continua ofensiva sa militară împotriva Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) până când rebelii kurzi vor depune armele, a promis, luni, premierul islamist conservator Ahmet Davutoglu. La rândul său, ministrul de externe, Mevlut Cavusoglu, pune semn de egalitate între teroriștii Statului Islamic și militanții PKK.

„Nu există nicio diferenţă între PKK şi gruparea Stat Islamic, aşa că nu putem spune că PKK este mai bun pentru că luptă împotriva grupării Stat Islamic. De ce PKK şi YPG (n.r. principalul partid kurd din Siria) luptă împotriva grupării Stat Islamic? Pentru integritatea teritorială a Siriei, pentru pacea în Siria? Nu, ci pentru că ei vor să forţeze şi să controleze anumite părţi din Siria. Luptă unii împotriva altora pentru putere”, a declarat Mevlut Cavusoglu.

„Cum poţi să spui că o organizaţie teroristă este mai bună doar pentru că luptă cu gruparea Stat Islamic? Sunt la fel, teroriştii sunt malefici, toţi trebuie să fie eradicaţi. Asta este ceea ce vrem noi”, a precizat șeful diplomației de la Ankara.

„Ne vom continua lupta (…) până când vom ajunge la un anumit rezultat”, a declarat, la rândul său, premierul Ahmet Davutoglu în cursul unui interviu acordat postului de televiziune ATV. „Fie armele, fie democrația, cele două nu sunt compatibile”, susține el, potrivit Agerpres.

Situaţia din Turcia devine tot mai tensionată. Guvernul de la Ankara a cerut o reuniune de urgenţă a reprezentanţilor ţărilor membre NATO, pentru că îşi simte ameninţată securitatea teritorială din cauza situaţiei din Siria şi Irak. Întâlnirea va avea loc marți şi vine în contextul în care vechiul conflict dintre turci şi naţionaliştii kurzi se reaprinde. Iar situaţia nu pare să rezolve prea curând – potrivit presei de la Ankara, preşedintele Recep Erdogan a declarat că lupta împotriva naţionaliştilor kurzi va continua până când aceştia nu vor mai fi o ameninţare la adresa Ankarei.

Turcia a lansat vineri o serie de raiduri aeriene contra bazelor PKK din nordul Irakului, ca ripostă la atacurile sângeroase atribuite mișcării kurde care au vizat în ultimele zile membri ai forțelor de securitate.

În replică, Partidul Muncitorilor din Kurdistan a suspendat armistițiul pe care îl respecta din 2013 și a asasinat doi soldați.

Această escaladare amenință să ducă la eșecul total al fragilului proces de pace demarat în toamna lui 2012 de regimul președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, cu scopul de a pune capăt unei rebeliuni care, din 1984, a făcut circa 40.000 de morți.

Biroul premierului de la Ankara a confirmat luni seară ultimul val de lovituri aeriene lansate în urmă cu 24 de ore contra PKK. Acestea au vizat „adăposturi, centre logistice și ascunzători”, a anunțat guvernul turc într-un comunicat.

• Hotnews: UPDATE: Presedintele turc declara esuat si incheiat procesul de pace cu minoritatea kurda

Recep Tayyip Erdogan a declarat pentru agentia Anadolu ca „nu se poate continua un proces de pace cu cei are submineaza integritatea si unitatea Turciei”. Anuntul presetintelui turc vine dupa mai multe atentate teroriste atribuite organizatiei Partidul Muncitoresc al Kurzilor (PKK). Aceasta denuntase, in urma cu cateva zile, un armistitiu intrat in vigoare in 2013, dupa ce aviatia turca a bombardat fieful PKK din Irak.

Turcia va continua operatiunile sale militare impotriva pozitiilor organizatiei Statul Islamic in Siria si impotriva celor ale PKK din nordul Irakului, a mai spus seful statului. „Un pas inapoi nu intra in discutie”, a asigurat Erdogan inainte de plecarea intr-o vizita oficiala in China. 

Erdogan vrea si ca toti politicienii care ar avea legaturi cu grupari teroriste sa isi piarda imunitatea si sa fie anchetati de justitie. Referirea sefului statului pare tintita catre parlamentarii formatiunii pro-kude HDP. La ultimele alegeri parlamentare, acest partid a castigat, in mod surprinzator, 13% din voturi, ceea ce l-a impiedicat pe Erdogan sa aiba majoritatea absoluta in legislativ.

Alt anunt al presedintelui turc se refera la intentia de a crea o zona eliberata de Statul Islamic in nordul Siriei. Erdogan vede aceasta operatiune drept o premisa pentru intoarcerea acasa a celor 1,7 milioane de refugiati sirieni pe care Turcia ii gazduieste acum. Declaratia de la Ankara vine sa confirme o alta a unui oficial american, care anuntase ieri intentia SUA si a Turciei de a crea aceasta zona sigura in Siria.

CRONOLOGIE: Cum a fost distrus un proces de pace in doar o saptamana? (sursa: Spiegel)

20 iulie 2015: 32 de studenti isi pierd viata intr-un atentat terorist asupra unui centrul cultural din Suruc, in sud-estul Turciei. Circa 100 de oameni au fost raniti. Suruc e la 10km distanta de orasul kurd Kobane, din Siria. Autoritatile turcesti atribuie atentatul Statului Islamic.

22 iulie 2015: Doi politisti turci isi pierd viata intr-un atac din orasul Ceylanpinar revendicat de PKK. Atentatul a fost derulat ca razbunare pentru cel din Suruc, se afirma intr-o declaratie a PKK. Kurzii acuza de multa vreme autoritatile turcesti de sustinere in secret a Statului Islamic cu scopul de slabi miscarea kurda.

23 iulie 2015: Turcia anunta intarirea masurilor de protectie de-a lungul frontierei de 900km cu Siria. Pe o portiune de 150km se doreste ridicarea unui zid. 20.000 de militari sunt in actiune. In lupte din provincia Kilis isi pierd viata un soldat turc si un terorist al Statului Islamic.

24 iulie 2015: Avioane militare tucesti bombardeaza pozitii ale Statului Islamic in Siria. In acelasi timp, o operatiune interna antiterorista are ca rezultat sute de arestari ale unor persoane suspectate de colaborare cu Statul Islamic sau PKK. Intr-o decizie surprinzatoare, dupa multe refuzuri, Erdogan permite aviatiei SUA sa foloseasca baza aeriana Incirlik pentru raiduri in Siria.

25 iulie 2015: Turcia bombardeaza pozitii ale Statului Islamic in Siria si, pentru prima data oficial, si pozitii ale PKK in Irak. Aceasta din urma denunta armistitiul cu guvernul turc si face apel la lupta. Politica turca intervine in forta impotriva manifestantilor anti-razboi.

26 iulie 2015: Aviatia turca bombardeaza pozitii PKK in nordul Irakului. Cancelarul german Angela Merkel ii cere lui Erdogan, intr-o convorbire telefonica, sa nu pericliteze procesul de pace cu kurzii.

27 iulie 2015: Militiile kurde YPG acuza Turcia ca le-a atacat trupele din Siria. Filliala siriana a PKK, cea mai eficienta in combaterea Statului Islamic, afirma ca atacurile ar fi fost tintite. Ministerul de externe de la Ankara dezminte.

Turcia reuseste sa piarda pe toate fronturile

Greseala strategica a Ankarei a inceput in toamna lui 2014, atunci cand Statul Islamic ataca orasul kurd din Siria Kobane. Invocand ostatici turci – eliberati apoi in urma unor „negocieri politice” (Erdogan) – Ankara refuza sa intervina, desi avea militari si tehnica ofensiva chiar la frontiera, de unde se puteau observa luptele aproape cu ochiul liber.

Substratul era insa temerea Turciei, dupa o lunga perioada de trecere foarte usoara a frontierei catre Siria, ca elemente ale Statului Islamic vor derula atentate in orase turcesti. Erdogan a fost de la inceputul razboiului din Siria impotriva presedintelui Bashar al Assad, o interventie impotriva Statului Islamic ar fi reprezentat o sustinere de facto a acestuia.

In acelasi timp, Erdogan nu vroia nici sa intareasca militiile kurde printr-o interventie impotriva Statului Islamic. Lipsa de actiune si lungul refuz al tranzitului pentru luptatorii kurzi catre Siria prin Turcia a dus la o situatie tensionata si acuzatii la adresa lui Erdogan ca lasa kurzii sa moara de mana teroristilor. Ankara se temea ca intarirea kurzilor, chiar si indirecta, ar putea declansa din nou lupte cu armata si politia turca.

Ambele scenarii s-au adeverit.