PENTRU TEHNOCRATI, ROMANIA DE LA SATE ESTE “ROMANIA INAPOIATA” si AGRICULTURA ESTE SARACIE/ Avem o treime din fermele de familie din Uniunea Europeana/ 51% din produsele din supermaketuri – obligatoriu româneşti?

• ActiveNews: Satul românesc ar putea fi distrus! Nu este pe placul Europei

Peste 50% din populația României locuiește în zona rurală, care ocupă aproape 90% din teritoriu. România este una din puținele state europene care mai are o civilizație rurală atât de puternică, fapt care nu este pe placul celor de la Bruxelles.

În următorii 20 de ani, acest lucru se va schimba drastic. Uniunea Europeană dorește urbanizarea, urmând cu exactitate planurile lui Nicolae Ceaușescu, iar acest lucru se va face fie prin trasformarea comunelor în orașe, fie prin unirea lor administrativă cu orașele cele mai apropiate.

“România este țara cu cel mai mare procent de mediu rural și cred că am reușit să aduc în atenția Comsiei Europene de a avea în vedere această caracteristică specifică țării noastre. Sigur că ne concentrăm foarte mult pe agenda urbană, pentru că orașele din orice țară europeană sunt cele care au cele mai multe oportunități dar și cele mai multe provocări”, a spus Corina Crețu, comisar european, conform Libertatea.

Pe de altă parte, oficialul european este convins că nu trebuie să se piardă din vedere dezvoltarea rurală.

“Trebuie să încurajăm oamenii, mai ales tinerii, să trăiască în mediul rural. Satele românești riscă să fie abandonate și să nu aibă activități economice. De aceea cred că în cadrul noului program să fie elaborate proiecte și pentru dezvoltarea mediului rural”, a mai spus comisarul european.

• PoliticScan: Agricultura este sărăcie

Site-ul Monitor Social a produs un infografic care explorează relația dintre ocuparea în agricultură și sărăcie. Mulți care citiți aceste rânduri nu veți fi surprinși  să aflați că o ocupare înaltă a populației în zona agricolă predispune la sărăcie. Dar mai există încă mitul că agricultura este o sursă de bogăție, așa că demersul este unul binevenit.

„România are de departe cel mai mare procent de ocupare în agricultură din Uniunea Europeană, la 29.2%, faţă de media europeană de 5%. Diferenţa este şi mai puternică la nivel regional, unde regiunile Nord-Est şi Sud-Vest Oltenia au 50% din lucrători ocupați cu agricultura şi sectorul minier. Aceste zone au şi cea mai mică ocupare în munca de servicii, care este considerată un tip de ocupare mai modernă şi mai lucrativă. Regiunile unde nivelul de ocupare în agricultură este foarte ridicat sunt şi regiunile cele mai afectate de sărăcie din România”, spun autorii infograficului.

Relația zonală dintre sărăcie și ocuparea în agricultură pe zone se poate vedea în graficul următor. În chenarul din stânga sus se află regiunile cu o rată a sărăciei și excluziunii sub media națională. Ele au, fără excepție, o ocupare în agricultură redusă față de medie și un sector al serviciilor puternic.

Gabriel Bintia:

A apărut în România un tip de om nou, un produs al societății actuale, un tip de individ care se crede educat, față de care țiganii care cerşesc în Stockholm îmi devin simpatici.

Scrie unul că agricultura are o contribuție de 5% în PIB-ul României. Aşa o fi, nu am verificat informația, însă revoluționarul citadin omite că agricultura întreține 50% din populație în viață, în condiții de supraviețuire, pentru că modernele partide politice care au condus România au eşuat în a oferi prosperitate. Acum, același tip de om nou aruncă vina eşecului, nu pe politicile defectuoase de guvernare ci, în deplină ură de clasă, asupra țăranilor, bătrânilor, popilor şi asistaților sociali. El nu are nici o vină, e imaculat, ba chiar se consideră un om superior!

• Hotnews: Inca o propunere legislativa pentru ca supermarketurile sa fie obligate sa ofere cel putin 50% din suprafata producatorilor romani, depusa de liberali

Mai multi deputati liberali au depus un proiect de lege ce prevede ca supermarketurile sa fie obligate sa asigure spatii de expunere si vanzare de cel putin 50% din suprafata producatorilor romani. De asemenea, potrivit propunerii legislative, serviciile, discounturile si alte obligatii cerute de comercianti producatorilor romani de produse alimentare nu vor putea depasi 5% din valoarea marfurilor.

Ce prevede proiectul (textul in intregime, aici):

“Comerciantii persoane fizice autorizate care desfasoara activitati de comercializare pentru produse alimentare vor avea obligatia ca, pentru produsele alimentare – lapte si produse lactate, carne si produse de carne, fructe, legume si produsele fabricate din acestea, panificatie, patiserie si cofetarie -, fabricate de catre producatori din Romania sa asigure spatii de expunere si vanzare de cel putin 50% din suprafata existenta folosita pentru comercializarea alimentelor. In acest sens, minim 20% din aceste spatii sa fie alocate catre toti producatorii locali”.

O alta prevedere este ca serviciile, discounturile si alte obligatii cerute de comercianti producatorilor romani de produse alimentare nu vor putea depasi 5% din valoarea marfurilor comercializate.

Potrivit expunerii de motive, se urmareste “sprijinirea accesului producatorilor romani, locali la marile lanturi de retail, iar consumatorii vor beneficia, la randul lor, de produse de calitate, proaspete, cu o trasabilitate clara.”

“In conditiile in care aproximativ 1,6 milioane de romani depind de veniturile din agricultura, iar agricultura contribuie doar cu aproximativ 4% la PIB, este evident ca discrepantele acestea sunt cauzate nu doar de cauze structurale, precum structura proprietatii sau tehnologia utilizata, ci si de accesul la piete de desfacere” se mai arata in document.

Proiectul va intra in procedura legislativa la Senat, prima camera sesizata, si este semnat de sapte deputati liberali: Ardeleanu Sanda-Maria, Boghicevici Claudia, Iliuta Vasile, Man Mircea, Popoviciu Alin Augustin Florin, Preda Cezar-Florin, Samartinean Cornel-Mircea, Scheau Ion, Turcan Raluca, Vladu Iulian.

Nu este insa primul proiect cu o astfel de prevedere. Amintim ca ministrul Agriculturi, Achim Irimescu, s-a aflat saptamana trecuta la Comisia de agricultura din Camera Deputatilor pentru discutii pe cateva proiecte similare si a declarat ca sustine initiativa potrivit careia produsele romanesti sa fie prezente in proportie de 51% in supermarketuri. “Eu sustin aceasta initiativa, nu stiu daca la legume in timpul iernii se poate, dar propunerile sunt bine-venite”, a afirmat ministrul.

Atunci, comisia de agricultura a Camerei Deputatilor a stabilit infiintarea unei subcomisii pentru discutarea propunerilor legislative care vizeaza etichetarea laptelui, comercializarea produselor alimentare, inchiderea in weekend a supermarketurilor, prezenta produselor romanesti pe rafturi.

• Gandul.info: Ministrul Agriculturii susţine ca 51% din produsele din supermaketuri să fie româneşti. Ce spune despre închiderea magazinelor în week-end

Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat, marţi, că susţine iniţiativa legislativă care obligă supermarketurile să comercializeze produse româneşti în proporţie de 51%, lăsând să se înţeleagă că ar fi de acord şi cu propunerea ca acestea să fie închise în weekend.

“Eu susţin această iniţiativă (privind comercializarea produselor româneşti în proporţie de 51% în hipermarketuri.n.r.), nu ştiu dacă la legume în timpul iernii se poate, dar propunerile sunt binevenite”, a declarat ministrul Agriculturii Achim Irimescu, prezent mari la şedinţa Comisie de Agricultură a Camerei Deputaţilor.

Cât priveşte proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri suplimentare pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate, Achim Irimescu a afirmat că este „musai etichetarea” acestor produse.

Pe de altă parte, Achim Irimescu a susţinut că hipermarketurilor se vor opune schimbărilor de legislaţie propuse de aleşi care vizează închiderea hipermarketurilor în zilele de duminică şi în zilele care sunt sărbători legale.

“Nu cred că le va conveni hipermarketurilor. Eu nu am mai văzut în Europa, cel puţin înţeleg că în Anglia este un pic mai altfel, magazinele se închid de la ora 6.30 în zilele normale, iar în weekend, nici vorbă. La noi este o modă să te duci la supermarket în weekend şi la o oră târzie. Haideţi să discutăm. Cred că dânşii trăiesc foarte bine în România şi atunci haideţi să facem apel la dânşii şi să facem front comun”, a susţinut Ministrul Agriculturii Achim Irimescu.

În şedinţa Comisiei de Agricultură au fost dezbătute mai multe proiecte de lege care vizau modificarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, în vederea dezbaterii acestora deputaţii din comisia de specialitate au stabilit înfiinţarea unui subcomisii.

• Ziarul Financiar: România are o treime din fermele de familie din Uniunea Europeană. Tiparul micului fermier care creşte animale pentru un mic venit se schimbă încet. Apare orăşeanul cu venituri medii care vrea legume sănătoase şi pui de casă

Institutul defi­neş­te ca fermă de familie acea unitate în care lucrează doar membrii familiei sau în care forţa de muncă este predominant din familie. Din cele 10,8 milioane de astfel de ferme din UE, 33% se află în România, însă dacă media la nivel european pentru o fermă familială este de 16,1 hectare, în România suprafaţa deţinută de mici fermieri este de patru ori şi jumătate mai mică.

„În anii 1990, când au fost desfiinţate cooperativele, iar statul a împărţit înapoi oamenilor care au format cooperativa, s-au dat terenuri către 5, 6 sau 10 descendenţi. Automat un hectar, mergând la 10 persoane, s-a făcut 0,1 hectare, deci a avut loc o fragmentare unică în Europa care a generat un număr mare de fermieri. În aceaşi perioadă s-au închis multe fabrici de stat, fie datorită privatizării, fie datorită opririi activităţi, şi foarte multe persoane au revenit atunci la ţară, la acele terenuri pe care le-au luat în primire“, explică Valeriu Steriu, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor.

Aproape tot ce se produce în aceste ferme gospodăreşti este folosit pentru autoconsum, ceea ce face ca de multe ori în statisticile oficiale consumul per capita din România să fie mult sub media europeană tocmai pentru că nu există „măsurători“ privind autoconsumul. Uneori proprietarii fermelor familiale îşi mai vând produsele în pieţe sau le folosesc pentru mici trocuri la nivelul comunităţii. Vânzările din pieţele agroalimentare sunt estimate de ZF la un miliard de euro anual. „E foarte mult autoconsum. Daca un ţăran are două vaci şi un hectar de teren, el produce în primul rând furaj, iar aproape tot ce produc cele două vaci rămâne consumat în gospodărie“, a spus Steriu.

• Hotnews: Romania inapoiata: Doua treimi dintre locuitorii de la sate se duc la toaleta in fundul curtii. 80% dintre romanii asistati social traiesc in mediul rural

Doua treimi din gospodariile din Romania rurala nu au toalete in locuinta, persoanele respective folosind  privatele din curte, potrivit datelor de la nivelul anului 2014, publicate, vineri, de Comisia Europeana. 80% din toate persoanele asistate social din Romania traiesc in mediul rural. In raportul de tara, Comisia Europeana face jumatatii rurale a Romaniei o radiografie ingrijoratoare.

In primii sai 8 ani ca membra a Uniunii Europene, Romania rurala, care reprezinta 46% din populatia tarii, nu a reusit sa iasa din starea primitiva in care se gasea la aderarea la UE.

In 2014, 27 % din populatia rurala era conectata la sistemul public de alimentare cu apa (92,7 % in zonele urbane) si doar 5,3 % era conectata la sistemul de canalizare (82,8 % in zonele urbane).

Conform CE, doar 34 % din gospodariile din mediul rural aveau o toaleta in interiorul locuintei, in anul 2014. Totusi, procentul gospodariilor cu toaleta in locuinta s-a dublat in primii 8 ani de aderare a tarii la UE, potrivit statisticilor.

“Accesul limitat la serviciile de baza are un impact negativ asupra calitatii vietii“, atrage atentia Comisia Europeana, in recomdarile specifice de tara emise vineri.

Populatia rurala romaneasca are si cel mai mare grad de saracie in randul persoanelor incadrate in munca, din toata Uniunea Europeana. Practic, in cazul a  20% dintre romanii din mediul rural care au un loc de munca, veniturile obtinute nu sunt suficiente pentru a-i scoate din saracie.

“Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistenta sunt cauza ratei celei mai ridicate a saraciei persoanelor incadrate in munca din Uniunea Europeana (20 %) si o concentratie a saraciei monetare in zonele rurale (71 %)” – arata CE

55% dintre toti locuitorii zonelor rurale sunt expusi riscului de saracie sau de excluziune sociala (in comparatie cu 31 % in orasele mici si suburbii si 28 % in orasele mari).

Ponderea ridicata a sectorului informal si neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv se traduc prin perspective defavorabile in materie de pensii.

“In plus, aproximativ 80 % din beneficiarii asistentei sociale traiesc in zone rurale” – precizeaza CE.

De precizat ca, in perioada 2007 – 2014, Romania a cheltuit din fonduri europene 12,84 miliarde de euro in agricultura si dezvoltarea satelor. […]/ integral pe hotnews.ro