GUVERNUL TEHNOCRAT SALVEAZA ROMANIA… SECURISTA sau: Binomul a murit, traiasca SECURITATEA reinviata! Ordonanta de urgenta FLAGRANT ANTICONSTITUTIONALA si ANTIDEMOCRATICA care reglementeaza REGIMUL INTERCEPTARILOR dupa decizia CCR. “Ne intoarcem la mai rau!” – SRI, ORGAN DE CERCETARE PENALA SPECIALA!
Ordonanta SECURISTA care NE INTOARCE LA MAI RAU…
comenteaza: Daniel Florea, Razvan Savaliuc, Adrian Ursu, Oana Stancu, Gabriela Baltag, Razvan Mironescu
***
Nu mai țipă nimeni că a fost ”vinerea neagră”? Nu mai ies ambasadorii, cu o falcă în cer și cu una în pământ, să demaște ”atentatele la democrație”? Nu se mai dau cu curu de pământ tinerii frumoși și liberi? Nu mai strigă ”Jos comunismul!”? Că acolo ne-am întors, cu dreptul SRI de a face urmărire penală, printre altele. Sau asta nu se pune, că e făcută de slugile lor?
PS: partidul lui Dragnea ar face bine să-și schimbe numele. Din PSD să se numească PLD. Partidul Lașității Democrate.
***
Visul de aur al Securității s-a împlinit în seara asta, odată cu OUG a guvernului Cioloș. Cu visul de aur al umanității stăm mai prost. Dar dacă Securitate nu e, nimic nu e! Un cântec vesel să cântăm!
***
O mare victorie a Statului de drept împotriva democraţiei şi libertăţii cetăţeneşti. Dar, vorba doamnei Prună (ce nume! Nu pot să nu îl rostesc fără să zâmbesc): trebuie “să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor”.
- Flux24: SECURITATEA a fost OFICIAL reînființată/ Ministrul Justiţiei: SRI va putea să facă acte de cercetare penală în chestiuni de securitate naţională
- Lumea justitiei: GUVERNUL NEGRU – Lovitura napraznica pentru democratia din Romania. Printr-o ordonanta ilegala, SRI a primit calitatea de organ de cercetare penala. Guvernul Ciolos a reinviat Directia VI-a Cercetari Penale a Securitatii. Interceptarea si supravegherea se vor face in continuare cu infrastructura SRI, prin intermediul unui Centru-fantoma infiintat prin Hotarare CSAT secreta. “Partenera DNA” Livia Stanciu va verifica mandatele. Parlamentul si Avocatul Poporului au obligatia sa anuleze Ordonanta
Democratia din Romania a suferit o crunta lovitura. Si ea a venit din partea celui mai slab Guvern al Romaniei de dupa 1989, condus de premierul Dacian Ciolos, guvern din care fac parte birocrati prezentati sub aura de tehnocrati. La 26 de ani de la caderea regimului comunist, Guvernul Ciolos a reinviat Directia a VI-a Cercetari Penale a Securitatii, Serviciul Roman de Informatii primind calitatea de organ de cercetare penala. Asta in pofida faptului ca CCR a precizat cat se poate de clar ca SRI nu are atributii de cercetare penala. Invierea Directiei a VI-a Securitatii a fost consfintita printr-o ordonanta de urgenta ilegala, adoptata de Guvernul Ciolos, vineri seara 11 martie 2016, dupa Decizia CCR care a scos SRI din anchetele penale.
Continutul “Ordonantei de Urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal” a fost anuntat de ministresa Justitiei, Raluca Pruna. Iar concluzia este aceea ca lucrurile vor ramane neschimbate, interceptarile si supravegherea urmand sa se faca in continuare cu infrastructura SRI, printr-o institutie fantoma. Mai exact, este vorba despre Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor aflat in subordinea SRI. Un Centru infiintat in 2008, printr-o Hotarare CSAT secreta, act administrativ ce nu are vreo valoare legislativa, care nu tine loc de lege.
Cu alte cuvinte, situatia va ramane ca si pana acum, SRI urmand sa aiba in continuare monopol pe interceptari, nefiind infiintata vreo structura noua, si sa detina serverele si baza de date. Singura diferenta ar fi, potrivit Ralucai Pruna, ca de acum organele de urmarire penala, procurori sau ofiteri de politie judiciara, vor avea acces la infrastructura SRI si vor pune in executare mandatul de supraveghere.
Asta-i tare: “Partenera de nadejde a DNA”, Livia Stanciu, va controla mandatele. In viitor, de acest lucru s-ar putea ocupa Ionut Matei, cel care isi doreste “bune relatii interinstitutionale” cu SRI.
O alta masura prevazuta de Ordonanta de Urgenta prevede instituirea unui control judecatoresc asupra modului in care se realizeaza interceptarile si supravegherile. Dar cine credeti ca va face acest control? Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau un judecator anume desemnat. Adica, daca ar fi sa ne raportam la situatia din prezent, controlul asupra mandatelor de interceptare si supraveghere va fi exercitat de Livia Stanciu. Nimeni alta decat cea care s-a intitulat “partenera de nadejde a DNA”. Iar in viitor acest control va fi asigurat cel mai probabil de actualul vicepresedinte al ICCJ, Ionut Matei, cel despre care se aude ca ii va lua Liviei Stanciu la sefia instantei supreme. Un judecator despre care ne amintim ca, in proiectul cu care a candidat la functia de vicepresedinte al Inaltei Curti, scria ca “se impune mentinerea unor bune relatii interinstitutionale cu Serviciul Roman de Informatii, pentru indeplinirea corespunzatoare de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a atributiilor specifice ce-i revin potrivit legislatiei in vigoare”.
SRI devine organ de cercetare penala, Directia a VI-a Securitatii a reinviat
De departe insa cea mai grava problema din Ordonanta de Urgenta adoptata de Guvern priveste SRI. Astfel, la fel ca inainte de 1989, Serviciul Roman de Informatii va deveni organ de cercetare penala speciala, urmand astfel sa fie parte a anchetelor penale. Asta in pofida faptului ca asa cum am precizat ceva mai sus, Curtea Constitutionala a stabilit ca SRI “are atributii exclusiv in domeniul sigurantei nationale, neavand atributii de cercetare penala”.
Raluca Pruna pretinde ca lucratorii SRI nu vor putea retine sau face arestari, implicarea lor urmand sa se limiteze doar la infractiunile privind siguranta nationala si la cele de terorism. Totusi, sa ne amintim ca au fost nenumarate cazuri in care SRI a fost parte a unor dosare DNA, prin interceptari realizate in baza unor mandate de siguranta nationala, desi era evident ca nu se poate vorbi despre infractiuni de acest gen. Ca sa nu mai vorbim de cazurile de politie politica si de situatiile in care SRI a intrat cu bocancii in viata privata a oamenilor sub diverse motive.
Parlamentul trebuie sa se intruneasca de urgenta si sa anuleze Ordonanta
Parlamentul Romaniei este obligat sa se intruneasca de urgenta si sa anuleze ordonanta pritocita de Guvernul Ciolos. De asemenea, Avocatul Poporului trebuie sa atace de urgenta ordonanta la CCR si sa ceara desfiintarea ei. Asta intrucat ordonanta Guvernului Ciolos este una profund ilegala. Asa cum am explicat si in articolul “Guvernul Ciolos atenteaza la democratie”, demersul Executivului reprezinta un grav derapaj, in conditiile in care doar Parlamentul poate sa decida intr-o asemenea problema, Constitutia interzicand Guvernului sa adopte ordonante de urgenta ce privesc drepturile omului. Art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei este cat se poate de clar in acest sens:
„Delegarea legislativa
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”.
Or, este clar ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului Ciolos vizeaza o lege constitutionala, dar mai ales drepturile si libertatile oamenilor. Iar asemenea aspecte nu puteau fi reglementate decat printr-o lege, asa cum chiar Curtea Constitutionala a explicat.
[…]
- Ion Cristoiu/ EvZ: Cum, necum, SRI s-a scos. Și dacă SRI s-a scos, toată lumea e mulțumită de cum s-a rezolvat Criza interceptărilor! GÂNDUL LUI CRISTOIU
Guvernul a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă, aprobată de CSAT, în prealabil, pentru punerea de acord a Legislaţiei cu decizia CCR potrivit căreia supravegherea tehnică pe parcursul instrucţiei penale trebuie realizată doar de către procurori sau de ofiţerul de poliţie judiciară, sub directa îndrumare a procurorilor. Soluția găsită de Guvern și aprobată de CSAT e una românească.
Despre această soluție, prefigurată de joi, 10 martie 2016, scriam pe cristoiublog.ro:
”Pentru cazurile de corupţie Guvernul va adopta, după şedinţa CSAT, o Ordonanţă de urgenţă care te-ar îndemna să-ţi faci cruce dacă n-ai şti că ești în România, unde totul se aranjează.
Decizia CCR spune clar că trebuie creată o unitate de supraveghere tehnică independentă de SRI.
Ce propune Guvernul prin Raluca Prună?
La complexul tehnic SRI Tonola, de la Circ, să se repartizeze o cameră pentru procurorii DNA şi DIICOT.
SRI le va da cheia de la garsonieră.
Procurorii sau ofiţerii judiciari vor introduce numărul de telefon în calculatoarele SRI şi vor înregistra convorbirile.
Pentru o lună, două, pînă se face Unitatea independentă de SRI?
Nu.
Pentru toată viaţa.
Asta ar suna ca o OU prin care adulterul cu prezervativ să nu fie considerat adulter.
Ordonanţa se va referi doar la interceptare.
Restul de supraveghere tehnică?
Dumnezeu cu mila!”
Luînd aminte la Declarația făcută de Klaus Iohannis după ședința CSAT, o declarație iresponsabil de scurtă, dacă ne gîndim că președintele era obligat să dialogheze cu Poporul în această chestiune care se referă la Serviciile secrete, dar mai ales la echilibrul între Securitate națională și drepturile individuale, unii ar putea să mă avertizeze că m-am înșelat:
Președintele a susținut că e o soluție de moment.
De acord că așa a zis Președintele, dar în afară de asta altceva n-a spus. Ori, dacă ar fi fost vorba de o soluție de moment, Klaus Iohannis ar fi anunțat că săptămîna viitoare va convoca partidele parlamentare pentru a discuta soluția permanentă la interceptări.
De ce n-a zis nimic despre asta Klaus Iohannis:
Pentru că, așa cum profețeam, soluția asta provizorie e de fapt soluția permanentă. A fost doar o schimbare de pălărie a Mariei. O soluție ca dracu, tipic românească, dar care convine tuturor:
SRI-ului, care rămîne mai departe posesorul informațiilor din ascultări (tehnica e a SRI, specialiștii sunt ai SRI, informațiile sunt stocate pe serverele SRI) cu marele, uriașul avantaj că acum nimeni nu mai poate acuza SRI că spionează sub pretextul luptei împotriva corupției; DNA și DIICOT, care nu trebuie să-și mai bată capul cu o nouă aparatură; Guvernul, care stă liniștit; CCR, care va închide ochii la șmecheria asta moldo-valahă, pentru că nu vrea să riște acuzația că-i protejează pe corupți și, în plus, persoanele care au avut nevoie de nulitatea unor interceptări făcute pînă acum au obținut nulitatea, nu e mai nici un risc să fie înhățate; președintele, care s-a putut duce, în fine, la Sibiu, acasă, să se odihnească după obositoarea excursie în Israel.
[…]
Unele ţări interzic complet folosirea interceptărilor în anchete. În altele, convorbirile pot fi ascultate doar din decizia unui procuror. În România, decizia Curţii Constituţionale de a nu mai permite organelor de anchetă să mai folosească interceptări obţinute cu ajutorul SRI a dat naştere unei dezbateri privind abuzul, necesitatea şi capacitatea de a controla această practică.
Pe plan internaţional, dezbaterea privind folosirea interceptărilor în anchete penale s-a axat mai degrabă pe respectarea drepturilor omului şi principiul confidenţialităţii comunicaţiilor, precum şi pe diferenţierea clară a interceptărilor folosite în anchete penale de cele folosite în cazuri ce ţin de securitatea naţională.În România, dezbaterea se concentrează pe latura tehnică. Decizia pronunţată la jumătatea lunii februarie de Curtea Constituţională obligă organele de cercetare penală să schimbe radical modul în care realizau interceptările, astfel încât să nu mai folosească infrastructura Serviciului Român de Informaţii în acest sens, având în vedere că SRI nu este organ de anchetă.
S-a explicat deja că asta ar însemna ca autorităţile anticorupţie să-şi modernizeze departamentele tehnice astfel încât acestea să poată colabora direct cu operatorii de telefonie mobilă pentru a intercepta comunicaţiile electronice. Costurile pentru această schimbare au fost estimate la un miliard de dolari. Decizia Curţii Constituţionale se bazează pe noul Cod de Procedură Penală, care prevede că interceptările nu pot fi realizate de alte instituţii în afara organelor de cercetare penală.
În alte ţări europene, legislaţia face clar diferenţa între interceptările folosite în anchete penale şi cele care ţin de domeniul siguranţei naţionale, iar organele care realizează interceptările sunt împărţite, în mare, în funcţie de această diferenţă: serviciile acoperă ceea ce ţine de securitatea naţională, iar organele de cercetare penală realizează interceptări pentru anchete.
În majoritatea ţărilor europene, interceptările şi informaţiile folosite din interceptări pot fi folosite în urmărirea penală şi în instanţă. O excepţie notabilă este Regatul Unit al Marii Britanii, unde interceptările nu sunt admisibile în instanţă. La polul opus, Italia are una dintre cele mai „prietenoase” legislaţii, permiţând procurorilor să intercepteze convorbiri în condiţii mult mai laxe.
„Adevărul” trece în revistă legislaţiile privind interceptarea ca metodă de investigare penală din 13 ţări europene şi din Statele Unite ale Americii.
[…]
Citeste mai mult: adev.ro/o3vp0c
***
- Gandul.info: SURPRIZA din ordonanţa pentru interceptări. Cum a făcut Guvernul din SRI-ul organ de cercetare penală
După o poziţie tranşantă a SRI şi o discuţie în CSAT, în ordonanţa de urgenţă adoptată vineri seară de Guvern a fost introdusă pe ultima sută de metri o prevedere prin care SRI a fost ridicat la rangul de organ special de cercetare penală. Anunţul a fost făcut chiar de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care a precizat că Serviciul Român de Informaţii poate face cercetare penală specială în cauze care privesc siguranţa naţională, mai exact să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică date de judecător.
Guvernul a adoptat vineri seară, într-o şedinţă extraordinară, ordonanţa privind interceptările, după decizia Curţii Constituţionale care a scos SRI din dosarele penale. CSAT a avizat anterior actul normativ propus de Ministerul Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis apreciind că reprezintă o soluţie temporară.
Faţă de forma iniţială, în varianta OUG adoptată de Guvern, au apărut o prevedere prin care lucrătorii SRI pot fi desemnaţi organe de cercetare penală speciale pentru punerea în executare a madatelor de supraveghere tehnică.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, după şedinţa CSAT în care s-a avizat ordonanţa propusă de Ministerul Justiţiei pentru a reglemeta modalitatea de punere în executate a mandatelor de supraveghere tehnică, că este nevoie de asigurarea neîntreruptă a cadrului legislativ„ pentru ca justiţia să-şi facă datoria, fie că este vorba de cazuri de securitate naţională, fie de cazuri de corupţie”.
”Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. (…) Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări”, a arătat şeful statului.
El a subliniat că actul normativ propus de Guvern ”va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.
Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi cu societatea civilă, a adăugat Iohannis.
UPDATE 23.00 Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că, prin OUG privind interceptările adoptată de Guvern, SRI va fi abilitat să facă acte de cercetare penală specială în cazuri de securitate naţională şi terorism.
Ministrul Justiţiei a precizat că OUG modifică Legea nr.14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Roman de Informaţii (SRI) astfel încât pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor are rolul de a obţine, prelucra şi stoca informatii în privinţa securităţii naţionale.
”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului. România este o zi mai sigură decât altele”, a explicat Prună, citată de Mediafax.
UPDATE ora 21.45 Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat în această seară că Guvernul a aprobat Ordonaţa de Urgenţă privind interceptările. “Este un act cu putere de Lege”, a precizat Prună.
“În acest sens, de a pune de acord cerinţa din decizia Curţii, (…) Guvernul a adoptat această OUG pornind, acum două zile, de la două principii: avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în execuţie a mandatelor de interceptare, iar aceasta aparţine SRI. A doua premisă este că ceea ce am dorit să facem prin această OUG este să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii“, a anunţat ministrul Justiţiei.
UPDATE Klaus Iohannis, după şedinţa CSAT: „Am convocat în regim de urgenţă Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, pentru a analiza, dezbate şi găsi soluţii în timp real la situaţia creată de decizia Curţii Constituţionale privind constituţionalitatea interceptărilor telefonice, cum este cunoscută în spaţiul public. Mai precis, este vorba de decizia Curţii Constituţionale 51 din 16 februarie anul curent, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolul 142, aliniatul 1 din Codul de Procedură Penală.
Aici sunt două aspecte importante asupra cărora doresc să insist un pic. Primul ţine de respectarea deciziei Curţii şi de nevoia de a pune în acord legislaţia cu această decizie. Acest lucru este clar.
Al doilea aspect ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca Justiţia să-şi facă datoria, fie că este vorba de cazuri de securitate naţională, fie de cazuri de corupţie. Ambele aspecte sunt esenţiale pentru funcţionarea statului de drept. Iar eu ca Preşedinte m-am angajat să fiu garantul funcţionării statului de drept în România.
Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, a propus un proiect de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Acest proiect de act normativ este destinat să ofere într-o primă etapă o soluţie pentru activitatea organelor judiciare. Ulterior, forul legislativ poate avea în vedere şi alte soluţii, pe care să le dezbată cu toate instituţiile interesate şi, sigur, cu societatea civilă.
Sunt opinii potrivit cărora activitatea Parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de Urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de către Guvern va reprezenta, în acest moment, o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.
UPDATE Şedinţa CSAT s-a încheiat.
UPDATE Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind interceptările discutat în CSAT va avea ca elemente noi faţă de varianta deja vechiculată modificarea unei a patra legi, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT precum şi un set nou de modificări în Legea organizării judiciare referitoare la detaşarea unor ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară în cadrul Ministerului Public, potrivit News.ro.
De asemenea, Ordonanţa prevede un termen de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare pentru suplimentarea numărului de posturi din Ministerul Public.
În Legea privind organizarea judiciară este introdus un articol nou care prevede că, în vederea realiării supravegherii tehnice, în cadrul Ministerului Public pot funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub conducerea şi controlul procurorilor. Detaşarea acestora va fi făcută la solicitarea Procurorului General al Parchetului ICCJ de către Ministrul Afacerilor Interne pentru 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii.
Încetarea detaşării înainte de termen se poate dispune prin ordin motivat al procurorului general. Pe durata detaşării ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară nu pot primi nicio însărcinare de la organele ierarhic superioare, iar dispoziţiile procurorilor sunt obligatorii.
Subiectul principal îl constituie avizarea OUG privind interceptările.Premierul Dacian Cioloş a declarat vineri că ordonanţa de urgenţă pe tema interceptărilor care va fi adoptată de Executiv reprezintă o soluţie „de moment cel puţin’“, având în vedere că prioritatea este ca procesul de cercetare în justiţie să nu fie întrerupt.
„Este soluţia de moment cel puţin. E important să nu existe un vid legislativ din punctul acesta de vedere şi pe urmă va fi timp să vedem dacă sunt alte soluţii mai bune, dar important este să nu se întrerupă procesul de cercetare în justiţie“‘, a spus primul-ministru.
„România nu are altă infrastructură decât cea administrată de către SRI. Am decis folosirea infrastructurii Serviciului, cu excluderea oricărei implicări umane a SRI şi cu implicarea exclusivă a procurorilor şi poliţiei judiciare”, a declarat Raluca Prună, joi, precizând că pe viitor poliţiştii judiciari se vor ocupa de interceptări.
În elaborarea OUG, Ministerul Justiţiei s-a consultat atât cu Parchetele, cât şi cu SRI, această din urmă instituţie fiind de acord cu soluţia propusă. Vineri, CSAT urmează să dea avizul necesar acestei Ordonanţe.
Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, structură în cadrul SRI, este desemnat cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii la cererea organelor de urmărire penală, se arată în proiectul ordonanţei de urgenţă privind interceptările.
[…]/ integral pe adevarul.ro
Dupa Decizia CCR care a spart „Binomul” si a scos SRI din anchetele penale, Guvernul condus de premierul Dacian Ciolos a pregatit o ordonanta de urgenta care sa reglementeze, spune el, problema interceptarilor si a supravegherilor in dosare. Pe langa faptul ca o ordonanta de urgenta nu poate fi adoptata potrivit art. 115 din Constitutie in domenii de tin de Drepturile Omului sau de zone constitutionale cum este domeniul interceptarilor ce tine de intruziunea in viata privata, initiativa Guvernului Ciolos demonstreaza ca nu urmareste altceva decat ca SRI sa detina in continuare monopolul pe infrastructura nationala de interceptari. Caci, dupa cum reiese din proiectul de ordonanta transpirat in presa, aparatura va fi mutata, pe hartie, de la SRI la… SRI.
Astfel, publicatia Mediafax a prezentat, vineri 11 martie 2016, proiectul de „Ordonanta de Urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal”. Aceasta modifica art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala declarat neconstitutional de CCR si contine cateva precizari legate de modul in care se vor realiza interceptarile si supravegherea operativa. Si ce sa vedeti, acestea vor fi efectuate de o unitate militara aflata chiar in subordinea SRI. Mai exact, este vorba despre Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor, infiintat in 2008, printr-o Hotarare CSAT secreta, act administrativ fara nicio valoare legislativa opozabila cuiva intr-un proces. Practic, lucrurile vor ramane ca si pana acum, tot SRI fiind institutia care va realiza interceptarile, cata vreme nu asistam la infiintarea unei structuri noi, iesita de sub controlul SRI.
Iata ce contine ordonanta de urgenta in ceea ce priveste aceasta problema:
„Pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat cu rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale. La cererea organelor de urmarire penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si distinct al acestora la sistemele tehnice in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute la art. 138 al.1 lit. a)-d) din Codul de Procedura Penala.
Conditiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocolae de cooperare”.
Cu alte cuvinte, situatia ramane neschimbata. In continuare interceptarile si supravegherile se vor face de catre SRI, prin acest Centru National de Interceptare a Comunicatiilor. Practic, Serviciul Roman de Informatii va continua sa detina monopolul in ceea ce priveste interceptarile, in baza unei Hotarari CSAT care nu tine loc de lege.
Aceeasi ordonanta prevede si ca:
„Semestrial sau ori de cate ori este nevoie, presedintele sau unul dintre judecatorii anume desemnati de catre acesta verifica modul de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmarire penala”,
dar si ca:
„Ministerul Public este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta parchetelor”.
Guvernul Ciolos, atac la democratie
Pe de alta parte, o alta problema ridicata de Ordonanta de Urgenta a Guvernului este ordonanta in sine.Demersul Executivului reprezinta un grav atentat la democratie, in conditiile in care doar Parlamentul poate sa decida intr-o asemenea problema, Constitutia interzicand Executivului sa adopte ordonante de urgenta ce privesc drepturile omului.
In acest sens, art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei este cat se poate de clar:
„Delegarea legislativa
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica”.
Or, este clar ca Ordonanta de Urgenta a Guvernului Ciolos vizeaza o lege constitutionala, dar mai ales drepturile si libertatile oamenilor.
Numai Parlamentul Romaniei poate decide in problema intrarii in legalitate in privinta interceptarilor, insa Guvernul si servicile vor sa ocoleasca institutia fundament a democratiei. Adoptarea unei ordonante in acest domeniu nu va face decat sa continue practica ilegala si abuziva a interceptarilor din Romania si va perpetua nulitatea acestor mijloace de proba si asta doar pentru ca SRI doreste cu orice pret sa detina un monopol pe o zona in care nu are ce cauta. Nicaieri in statele democrate, un serviciu secret nu detine monopolul sistemului national de interceptari!
Prezentam Ordonanta de Urgenta privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal:
„Avand in vedere faptul ca la data de 16 februarie 2016 Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, constatand faptul ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate si ca sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” supusa controlului nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii,
Luand in considerare faptul ca proba in sine (supravegherea tehnica) nu este afectata de criticile de neconstitutionalitate retinute de Curte, dar, fara punerea in acord a legislatiei cu normele constitutionale considerate a fi incalcate nu ar fi posibila pe o durata care nu poate fi estimata, recurgerea la probe de acest fel in cadrul urmaririi penale, astfel incat activitatea de realizare a interesuui social general pe care sunt chemate sa il apere organele judiciare – se creeaza premisa unei lacune operationale,
Tinand cont de imprejurarea ca activitatea unitatilor de parchet ar fi in mod serios afectata in absenta sprijinului tehnic si a resurselor umane specializate pentru managementul unei infrastructuri de comunicatii, atat din punct de vedere al operativitatii efectuarii actelor de urmarire penala, cat si sub aspectul administrarii unui probatoriu complet pe baza tuturor metodelor de investigare prevazute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala,
In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
ART. I
Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Alineatul (1) al articolului 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei”.
2. La articolul 142, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1/1), cu urmatorul cuprins:
(1/1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a)–d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea datelor si informatiilor colectate”.
3. La articolul 142 alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei, in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
ART. II – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 28, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (2/1) cu urmatorul cuprins:
„(2/1) Semestrial sau ori de cate ori este nevoie, presedintele sau unul dintre judecatorii anume desemnati de catre acesta verifica modul de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmarire penala”.
2. La articolul 66, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1/1), cu urmatorul cuprins:
„(1) Ministerul Public este autorizat sa detina si sa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta parchetelor, in conditiile legii”.
Art. III – Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 8 se introduc doua alineate noi, cu urmatorul cuprins:
„(2) Pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat cu rolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale. La cererea organelor de urmarire penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si distinct al acestora la sistemele tehnice in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute la art. 138 al. 1 lit. a)–d) din Codul de Procedura Penala.
(3) Conditiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare”.
- Hotnews: Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor functioneaza in cadrul SRI cel putin din anul 2007
Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este de vreo doua zile pe buzele tuturor in contextul noului proiect de Ordonanta de Urgenta care va modifica momentan legea de organizare a SRI pentru a delimita fara echivoc supravegherea tehnica dispusa pe un mandat de siguranta nationala de interceptarile realizate de procurori. Ce este totusi acest Centru National de Interceptare a Comunicatiilor? Este o structura in cadrul SRI, functionala inca din anul 2007, potrivit raportului de activitate din acel an al Serviciului Roman de Informatii, scrie jurnalistul Adrian Vasilache, pe blogul sau.
O informatie pe care eu am vazut-o initial pe News.ro, preluata apoi si peProfit.ro (alte canale media precum Stiripesurse.ro s-au hazardat sa spuna ca prin proiectul de OUG se va infiinta practic acest Centru National de Interceptare a Comunicatiilor) spune asa:
- “Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor (CNIC) a fost infiintat in 2008, prin hotarare CSAT, in structura Serviciului Roman de Informatii, ca autoritate nationala in domeniul interceptarii precum si a relationarii cu operatorii de telecomunicatii, menita sa serveasca toate institutiile si structurile departamentale care obtin aprobari judecatoresti de interceptare a comunicatiilor”.
Ei bine, am verificat toate rapoarte publice de activitate ale SRI din perioada 2005-2012 si aceasta informatie nu se verifica.
Iata ce se precizeaza in raportul de acitivitate pe anul 2008 al SRI cu privire la activitatea de interceptare:
- “In calitate de autoritate nationala in domeniul interceptarii comunicatiilor, Serviciul Roman de Informatii a asigurat – prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (C.N.I.C.) – punerea in aplicare, cu respectarea stricta a prevederilor legii, a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor emise in conditiile art.20-22 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului sau in conditiile prevazute de art.91 (1-5) din Codul de procedura penala, pentru toate structurile din Sistemul National de Securitate si pentru Ministerul Public.
- In anul 2008, au fost transmise C.N.I.C. un numar de 15.170 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate nationala.
- Structura solicitarilor, pe institutii, a fost urmatoarea:
- – 13.254 autorizari au avut ca beneficiar alte institutii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala;
- – 1.916 au avut ca beneficiar SRI (mandate initiale, prelungiri si completari).
- Cresterea cu 16,23%, comparativ cu anul 2007, a numarului de mandate initiale obtinute de SRI a fost motivata de implicarea sustinuta a Romaniei in lupta internationala impotriva terorismului si proliferarea actiunilor gruparilor de criminalitate organizata transfrontaliera.
- Este, totodata, de mentionat, ca o pondere importanta a acestui tip de activitati a fost desfasurata in indeplinirea responsabilitatilor SRI pe linia asigurarii conditiilor de securitate necesare pentru Summit – ului NATO de la Bucuresti.
- Solicitarile de aprobare a mandatelor de interceptarea a comunicatiilor inaintate de Serviciu judecatorilor desemnati au fost fundamentate pe necesitati operative stringente, stabilite in baza evaluarii riguroase a informatiilor disponibile si riscurilor de securitate asociate materializarii activitatilor preconizate.
- Prioritati pentru 2009:
- SRI va continua sa implementeze masurile necesare pentru:
– adaptarea capacitatilor tehnologice si procedurilor operationale ale Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor (C.N.I.C.) la necesitatile operative si de cooperare;
– dezvoltarea capabilitatilor tehnice de culegere a informatiilor;
– crearea unei infrastructuri informatice integrate, care sa furnizeze servicii IT&C in timp real si, astfel, sa asigure managementul electronic al fluxurilor interne de informatii”.Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este insa mentionat si in raportul pe 2007 al SRI, astfel:
- “In 2007, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor a asigurat punerea in aplicare a 10.272 acte de autorizare (mandate, autorizatii si ordonante) a interceptarii comunicatiilor, pentru toate institutiile sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, precum si pentru Ministerul Public.
- In baza acestora, a fost autorizata interceptarea comunicatiilor a 7.746 de persoane, respectiv 15.414 de posturi telefonice.
- Dintre acestea, doar 1.603 acte de autorizare, reprezentand 15,61%, au avut ca beneficiar S.R.I.,in baza acestora fiind interceptate comunicatiile a 1.241 persoane, respectiv de la un numar de 4.805 de posturi.
- Din totalul de 1.603 acte de autorizare, doar 573 sunt initiale (mandate, autorizatii si ordonante), restul fiind prelungiri si extinderi ale unor acte de autorizare existente.
- In raport cu anul precedent, numarul de acte de autorizare emise pentru S.R.I. a scazut cu 26.14 procente, iar numarul posturilor telefonice supuse procedurilor de interceptare a inregistrat o reducere cu 18,42 procente”.
Numele Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor nu mai apare mentionat in rapoartele de activitate pe 2006 si 2005 ale SRI. Nu stiu daca nementionarea acestuia echivaleaza cu lipsa lui. Cert este insa ca in 2007, acest Centru National de Interceptare a Comunicatiilor exista.
Ceva s-a intamplat totusi si in anul 2008. Atunci a fost adoptata, in data de 25 martie, o “Hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind completarea, in regim de urgenta, a conditiilor tehnice de interceptare legala a comunicatiilor stabilite prin regimul de autorizare generala pentru furnizarea retelelor si a serviciilor de comunicatii electronice”.
Acest lucru il spune oficial Autoritatea de reglementare in comunicatii – ANCOM (care pe vremea aceea se numea ANRCTI). Autoritatea a fost nevoita ca, in urma acestei Hotarari CSAT, sa adopte Decizia 258/2008 care impunea urmatoarele obligatii in seama operatorilor de comunicatii electronice din Romania:
- “3.8.4. Furnizorul de retele sau de servicii de comunicatii electronice va pune la dispozitia autoritatii nationale in materia interceptarii comunicatiilor, desemnata potrivit reglementarilor legale in vigoare, serverele de management al interceptarii si consolele de administrare si operare pe care le detine in vederea asigurarii functiei de interceptare legala a comunicatiilor.
- 3.8.5. Furnizorul de retele sau de servicii de comunicatii electronice are obligatia de a acorda sprijin tehnic autoritatii nationale in materia interceptarii comunicatiilor, in vederea realizarii atributiilor ce ii revin in domeniu, si va coopera cu aceasta autoritate pentru punerea in aplicare a criteriilor de securizare si auditare a sistemului national de interceptare a comunicatiilor, elaborate de aceasta.
- 3.8.6. Furnizorul de retele sau de servicii de comunicatii electronice are obligatia de a lua toate masurile tehnice necesare in vederea punerii de indata in executare a autorizatiilor sau mandatelor de interceptare a comunicatiilor emise potrivit legii.”
Cine este autoritatea nationala in materia interceptarii comunicatiilor? SRI. Acest lucru este mentionat constant in toate rapoartele de activitate al Serviciului din 2005 pana in 2012. Si inca ceva: Decizia ANCOM este inca in vigoare.
Sintagma “alte organe specializate ale statului” va fi eliminata din Codul de Procedura Penala, se introduc precizari clare ca probele sunt obtinute nemijlocit de procuror, organele de cercetare penala sau lucratori specializati din cadrul politiei iar modul cum sunt puse in executare mandatele va fi controlat de presedintele Inaltei Curti sau de un procuror desemnat de acesta, se arata intr-un proiect de ordonanta de urgenta obtinut de HotNews.ro. Potrivit proiectului, legea de organizare a SRI va fi modificata pentru a delimita fara echivoc supravegherea tehnica dispusa pe un mandat de siguranta nationala de interceptarile realizate de procurori.
In Nota de fundamentare a proiectului de Ordonanta de urgenta “privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal” se mai arata ca prin masuri tehnice, se va realiza partajarea infrastructurii (servere de management al interceptarii si console de administrare si operare) astfel incat sa se realizeze accesul nemijlocit si utilizarea independenta de catre organele de urmarire penala. Modul concret de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare ar urma sa fie stabilit prin protocoale de cooperare. In nota de fundamentare se arata ca ordonanta propune aceasta solutie de urgenta, dar ca este nevoie de o ampla dezbatere publica pentru organizarea unei institutii responsabile pentru punerea in executare a supravegherii tehnice.
Potrivit unor experti in drept penal consultati de HotNews.ro, marea problema este ca se reglementeaza prin Ordonanta de Urgenta in materia drepturilor fundamentale, fapt interzis de Constitutie. Potrivit acestora, OUG-ul propus risca sa pice la Curtea Constitutionala si din alte motive: nu se respecta separatia si echilibrul puterilor in stat, intrucat activitatea Centrul National de Interceptare a Informatiilor, care desfasoara o activitate intruziva in viata privata, ar trebuie sa fie controlata de un organism din afara puterii judecatoresti, la nivel de principiu. Altfel spus, puterea judecatoreasca se controleaza pe sine, ceea ce pune in discutie modul de functionare al sistemului de checks and balances. Potrivit expertului consultat de HotNews.ro, noile reglementari ar trebuie adoptate printr-un proiect de lege dezbatut si adoptat in regim de urgenta.
Alti experti in drept sunt insa de parere ca Guvernul poate legifera prin OUG daca aduce garantii suplimentare in ce priveste respectarea unor drepturi, nu le restrange si ca acest lucru s-a mai facut in trecut in materia controlului judiciar. Pe de alta parte, potrivit acestor specialisti in drept care sunt de acord cu prevederile ordonantei, in cuprinsul motivarii, Curtea Constitutionala spune ca nici o autoritate in afara celei care emite mandatul nu poate controla modalitatea de punere in aplicare, prin urmare nu ar fi posibil un control din afara sistemului judiciar.
Reamintim ca aceste masuri sunt propuse de Ministerul Justitiei dupa ce Curtea Constitutionala a publicat miercuri, 9 martie, motivarea deciziei pronuntate in 16 februarie prin care SRI si alte servicii secrete a pierdut dreptul de a realiza interceptari in dosare penale. Curtea Constitutionala a declarat neconstitutional articolul 142 alineatul (1) din Codul de Procedura Penala. Articolul in cauza spune ca “procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului”
Curtea a retinut ca <<sintagma “ori alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsita de claritate, precizie si previzibilitate, nepermitand subiectilor sa inteleaga care sunt aceste organe abilitate sa realizeze masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a oamenilor”. […]/ integral pe hotnews.ro
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania ii cere presedintelui Klaus Iohannis sa desecretizeze si sa publice hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care vizeaza justitia si spune ca este important sa se discute in CSAT modul in care institutiile reprezentate in acest for se raporteaza la deciziile Curtii Constitutionale, mentionand in acest sens declaratia recenta a directorului SRI, Eduard Hellvig. “Afirmatia directorului SRI Hellvig ca prin aceasta decizie Curtea Constitutionala afecteaza siguranta nationala, lucru contrazis chiar de Curte, este absolut inacceptabila daca ne raportam la valorile specifice unui stat de drept”, considera reprezentantii UNJR, potrivit Agerpres.
“Grav este ca nu e prima data cand SRI starneste panica in randul populatiei, invocand afectarea securitatii cetatenilor ca urmare a unei decizii a Curtii Constitutionale. Exact acest tip de reactii din partea reprezentantilor SRI starnesc si mai multe ingrijorari vizavi de implicarea SRI in justitie”, se arata intr-o scrisoare a Uniunii Nationale a Judecatorilor, adresata presedintelui Klaus Iohannis.
Uniunea Nationala a Judecatorilor mai apreciaza ca, intr-un stat de drept, “orice forma de presiune publica – directa sau indirecta – asupra Curtii Constitutionale, cu atat mai mult venita de la institutii de forta, este inacceptabila”. UNJR a mentionat ca in aceasta lumina trebuie analizate si afirmatiile directorului SRI care, “desi afirma ca nu comenteaza decizia CCR, face exact acest lucru”.
Uniunea Judecatorilor reitereaza si solicitarea, adresata inca din iunie 2015 presedintelui Klaus Iohannis, vizand desecretizarea si publicarea tuturor hotararilor CSAT din ultimii 15 ani care au vizat justitia.
Uniunea apreciaza ca situatia actuala a fost cauzata si de faptul ca prerogativele si competentele serviciilor secrete in raporturile cu justitia au fost extinse “nu prin legi publice, previzibile si clare adoptate de Parlament, ci prin hotarari ale CSAT care sunt secrete”: “In contextul ultimelor evenimente, am aflat, spre exemplu, ca a existat inclusiv o decizie a CSAT care a permis procurorilor sa autorizeze ei insisi interceptarile, desi aceasta competenta trebuia sa apartina exclusiv judecatorilor. Ne este neclar, in baza acestei decizii CSAT secrete, cate mandate de supraveghere tehnica emise de procurori s-au executat de catre SRI fara a trece prin filtrul unui judecator”, se arata in scrisoare.
UNJR apreciaza si ca atacurile unor oameni politici si ale unor jurnalisti la adresa Curtii Constitutionale, in urma declararii ca neconstitutional al articolului din Codul de procedura penala, in baza caruia mandatele de supraveghere tehnica erau delegate altor organe ale statului, sunt “un atac direct la democratie si statul de drept si trebuie sa inceteze de indata”: “Presiunile la adresa Curtii Constitutionale, pe care le vedem in acest moment, precum si manipularea opiniei publice, careia i se inoculeaza ideea ca CCR ar dinamita justitia, reprezinta un atac direct la democratia din Romania si la adresa drepturilor si libertatilor tuturor romanilor”, se arata in scrisoare.
De asemenea, UNJR atrage atentia ca au existat parlamentari, inclusiv fosti sau actuali membri din Comisia de control al SRI, care au afirmat public ca, in urma acestei decizii, Romania devine o tara nesigura: “Afirmatia este perfect tendentioasa si falsa, deoarece decizia CCR in cauza nu afecteaza activitatea SRI-ului pe segmentul de siguranta nationala”, considera Uniunea Judecatorilor.
UNJR mai subliniaza ca infaptuirea justitiei si lupta anticoruptie nu se pot desfasura “decat in cadrul prevazut de Constitutie”: “Ne intrebam retoric cum ar fi ca, de acum inainte, motivarile Curtii sa fie dezbatute si criticate de presa inainte ca acestea sa fie adoptate, iar considerentele judecatorilor constitutionali sa fie inlocuite cu cele ale jurnalistilor? O atare aruncare in derizoriu a activitatii Curtii Constitutionale este fara precedent si trebuie ferm condamnata”, se mentioneaza in scrisoare.
Uniunea Nationala a Judecatorilor arata, de asemenea, ca a constatat “cu regret” ca organizatiile din societatea civila, “care si-au facut un renume din a spune ca apara statul de drept, sunt tacute si in fata acestui atac la adresa Curtii Constitutionale”: “Valorile si principiile atat ale celor din presa, cat si din societatea civila sunt testate in momente de criza, cand trebuie ales intre legalitate si oportunitate. Reactiile sau tacerea unora in aceste momente au aratat cu adevarat valorile pe care le impartasesc si promoveaza.”
- RAZBOIUL LUMILOR ACOPERITE. Decizia CCR privind interceptarile SRI arata doar varful aisbergului: INFRASTRUCTURA GIGANTICA A SERVICIULUI SECRET SI PRACTICILE SUPRAVEGHERII GENERALIZATE/ Cine este Darren White si de ce o contesta vehement pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi?/ JUDECATOR: “Societatea s-a obisnuit cu anormalul, iar o readucere la normalitate socheaza, sperie, ba chiar creaza panica si isterie”/ SRI bate FBI la interceptari! (VIDEO)
- Ipoteze si scenarii privind DECIZIA CCR asupra INTERCEPTARILOR SRI. Agentii de propaganda SCRASNESC AMENINTARI, CU IZ MAFIOT, catre Judecatorii Curtii Constitutionale. Se pregateste un SUPER-DNA ABSOLUT NECONTROLAT sau propulsarea lui KOVESI LA PREZIDENTIALE, prin “ingroparea” lui Iohannis? “In România se desfasoara EXPERIMENTUL DICTATURII “STATULUI DE DREPT””
- BINOMUL SRI-DNA, NECONSTITUTIONAL? CCR declara NELEGALE interceptarile facute de SRI in cauze penale/ Istorii intortocheate cu ANAF, SRI si DNA/ “CABALA” SERVICIILOR SE INFILTREAZA PESTE TOT/ O alta “cabala”: RACOLAREA MAGISTRATILOR prin reteaua ONG-urilor finantate din STRAINATATE/ CSM pregateste o CENZURARE a opiniilor care lezeaza “INDEPENDENTA JUSTITIEI”
- COLONIA MILITARISTĂ ROMÂNIA ŞI ACOPERIŢII “STORMTROOPERS”. Adevarul despre ce a ajuns tara noastra, spus verde-n fata de avocatul GHEORGHE PIPEREA:“Visul vechii Securităţi de a ajunge să ne fie din nou frică de ea e deja realitate în minunata lume nouă”
- In timp ce SCOALA si BISERICA sunt demonizate si considerate ”ANACRONICE” si ”REPRESIVE”, institutiile de forta sunt SLAVITE APOTEOTIC. “War Boys”-ii Binomului ameninta cu APOCALIPSA din cauza limitarii constitutionale a interceptarilor SRI/Campania caraghioasa de “umanizare” a SERVICIULUI SECRET pe FACEBOOK
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Eu sunt f curioasa sa stiu cam cati securisti (ofiteri sub acoperire, operatori sau cum le spune…) or exista in Romania. Foarte, foarte curioasa! Apar de exemplu niste nume de-astea din senin, de care n-a auzit nimeni. Sa luam de pilda pe Raluca Pruna: cine-i e aceasta doamna? Sigur, i-am vazut cv-ul, dar nu e nimic atat de impresionant in el incat sa justifice functia de ministru al justitiei. Sunt atatea nume mult mai mari in domeniu. Si exemplele pot continua (ea e cea care mi-a venit in minte pt ca vad cat se zbate in toata povestea asta si in sustinerea unei OUG care a priori e neconstitutionala dat fiind domeniul de reglementare – iar asta o invata la Drept constitutional orice student in anul I).
Tare ma tem ca retaua de securisti este atat de solida si consistenta incat probabil suntem f putini cei aflati ‘pe dinafara’. Institutia asta ar trebui izbita in chiar temeliile sale, luat la puricat statele de plata si aflat CATI SUNT, si daca numarul lor justifica prerogativele institutiei. La adapostul secretului de stat s-a creat in timp un adevarat monstru alcatuit probabil in cea mai mare parte din oameni needucati, nepatrioti, trogloditi dispusi sa-si vanda si mama pt o ciozvarta in plus, tradatori de neam si de tara.
http://www.stiripesurse.ro/traian-basescu-love-te-nimicitor-ce-spune-ca-se-ascunde-in-spatele-noilor-decizii-ale-csat_985954.html
:)))))))
http://www.dcnews.ro/adrian-nastase-ii-spulbera-pe-traian-basescu-i-monica-macovei_499811.html
@ Doroteea:
Acoperitii de-aia sunt acoperiti, ca sa nu se stie vreodata (cu probe) care si cati sunt. Insa acum s-au descoperit atatia, ca n-ai cum sa nu iti faci o idee clara si… inspaimantatoare. Au ocupat TOT, au SUFOCAT tot! Dar altfel se stie ca am batut toate recordurile in domeniu:
http://www.luju.ro/institutii/servicii-secrete/statistica-uluitoare-romania-ocupa-locul-ii-in-clasamentul-tarilor-membre-nato-privind-numarul-de-agenti-din-serviciul-national-de-informatii-pe-primul-loc-se-claseaza-sua-unde-fbi-la-un-numar-de-314-milioane-locuitori-are-35-344-agenti-sri-pentru-20-mili
Da, e un monstru miriapod, care a inghitit totul in Romania si din caza caruia am ajuns unde am ajuns…
@ admin
Comentariul nr. 3 l-as fi intitulat: “Sa mai si radem (de acoperitii din presa)”.
Acesti doi acoperiti din presa sunt de-a dreptul penibili. Lucian Mandruta ii intrece pe toti. La penibilitate, bineinteles. Este sub orice critica.
@ s.n.:
Da. Daca nu ar fi sarit “baietii” de urgenta sa repare totul prin aceasta ordonanta si mai monstruoasa, parca ii si vedeam pe Mandruta, Guran, Dogioiu et co. iesind in strada in felul asta, de atata rau ce le era:
http://www.enational.ro/wp-content/uploads/2011/12/kim5.jpg
@admin2.
interesanta statistica. Eu ma tem ca sunt chiar mai multi. Cred ca sunt unii recrutati neoficial, iar plata lor cine stie in ce cont special de cheltuieli este inregistrata…
@ admin 2
Ar fi oarecum interesant ceea ce spune Basescu, daca nu l-am cunoaste pe acest individ fara scrupule, si daca nu am sti ca tot acest “ghiveci” format in jurul dreptului si posibilitatii tehnice de interceptare a poporului roman nu are nici-o legatura cu siguranta nationala.
Basescu, din punctul meu de vedere, este furios ca informatiile secrete obtinute ilegal prin supravegherea tuturor oamenilor din aceasta tara vor ajunge acum la mai multe servicii, la mai multi oameni.
Asta inseamna ca santajul, escrocarea, manipularea si dobandirea de foloase necuvenite se va imparti intre mai multi si va deveni mai greoaie.
Nici nu poate fi vorba de interes national. Faptele derulate in ultimii 26 de ani si situatia economica, politica, militara, sociala si morala a Romaniei arata ca singurul pe care conducerile tarii si serviciile l-au considerat “dusmanul”, suntem noi, poporul roman.
Cred ca este vorba doar despre o batalie atat pe “cascaval”, dar mai ales pe capetele sforilor de care sunt legate “papusile”. Aprobata si intr-o oarecare masura “orchestrata” de puterile straine. Ca daca noi, poporul roman suntem “dusmanul”, prietenul si mai ales “stapanul”, oare cine poate sa fie !!!