De ce au intrat 40% din TERENURILE ARABILE in proprietatea STRAINILOR

23-03-2016 20 minute ~~Sublinieri~~

Agrointel: ”Nu ne mai vindeți țara!”. Ce mesaj ferm le-au transmis crescătorii de animale politicienilor din Parlament

Circa 2.000 de fermieri au protestat astăzi în Capitală în ciuda vremii friguroase de afară. Veniți din toate colțurile țării, crescătorii de vaci, oi și porci au pornit spre București cu un singur gând: să își strige ofurile în stradă cu speranța că îi aude cineva.

”Nu am dormit aproape deloc azi noapte. Plecarea spre Capitală a avut loc la ora 3 dimineața dar am venit de la aproape 600 de kilometri pentru că vrem să le arătăm autorităților că existăm, că suntem pe fundul prăpastiei și nu vrem să credem că suntem ai nimănui. Noi am ajuns să vindem cu 3,5 kilogramul de carne de porc. Este bătaie de joc, nu reușim să acoperim nici măcar costurile dar să mai sperăm și la un profit”, ne-a declarat Ion Tudose (45 de ani), crescător de porci din Sălaj.

Legea vânzării terenurilor către străini, pe lista de revendicări

Grăbirea plăților pentru zootehnie, schimbarea legii terenurilor și prorogarea termenului prevăzut pentru ca asociațiile să fie transformate în cooperative sunt doar câteva dintre revendicările cu care liderii protestatarilor au trecut pe rând pe la Comisia de Agricultură.

Deputații din Comisia de Agricultură s-au reunit în ședință extraordinară pentru a asculta doleanțele crescătorilor.

”Eu am toată încrederea că parlamentarii ne vor ajuta cu legea etichetării, sperăm cât de repede să scoatem și legea privind comercializarea produselor agricole și un lucru foarte important să găsim soluția pentru suspendarea legii vânzării pământurilor către străini. Vrem ca pământul acestei țări să îl putem lăsa și copiilor noștri. De asemenea, dorim amânarea cu un an a legii privind transformarea asociațiilor în cooperative. Ni s-a promis că se va rezolva cât mai curând acest lucru. Vom reveni marți la o întâlnire care cel mai probabil va avea loc la Ministerul Agriculturii în prezența ministrului Achim Irimescu”, a declarat Claudiu Frânc în Parlament.

Adevarul: Fermierii au obţinut în stradă ce puteau primi prin negocieri: sprijin pentru sectorul lapte şi urgentarea subvenţiilor

Protestele crescătorilor de animale au avut ca efect deblocarea unor proiecte pe care Guvernul oricum le pregătise anterior, cum ar fi acordarea de ajutoare speciale pentru sectorul laptelui, urgentarea subvenţiilor agricole şi reglementarea grupurilor de producători.

Principalele revendicări cu care au ieşit ieri în stradă aproximativ 2.000 de fermieri au fost îndeplinite de către Guvern, în condiţiile în care o serie de măsuri şi facilităţi erau deja pregătite pentru adoptare.

În negocierile din zilele anterioare, reprezentanţii Guvernului n-au reuşit să-i convingă pe zootehnişti că sunt în pregătire mai multe acte normative prin care li se îndeplinesc doleanţele, astfel că mişcările de stradă au devenit inevitabile.

În principiu, crescătorii de animale îşi doreau un sprijin mai consistent pentru sectorul producţiei de lapte şi urgentarea subvenţiilor agricole şi iată că Guvernul a ieşit exact cu aceste măsuri: APIA acordă, începând chiar din 22 martie, un „ajutor excepţional“ pentru fermierii din sectorul laptelui, iar Ministerul Finanţelor a deblocat, pe 23 martie, 3,6 miliarde de lei pentru dinamizarea mecanismelor de subvenţionare agricolă.

Câţi bani primesc zootehniştii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează, într-un comunicat, că începând cu data de 22 martie 2016 se pot depune cereri pentru ajutorul excepţional destinat fermierilor din sectorul laptelui şi produselor lactate.

Pentru a beneficia de ajutorul financiar, producătorii de lapte de vacă trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiţii:

** sunt înscrişi în sistemul cotelor de lapte la APIA, prin Compartimentul de administrare a cotelor de lapte, ca producători cu cote de livrări pentru anul de cotă 2014-2015, şi deţin cotă de livrări la data de 31 martie 2015;

** sunt în activitate, au încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii solicitării, cu un prim cumpărător, şi deţin cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent contractului;

** producţia de lapte livrată pe beneficiar este de minimum 5 tone de lapte în anul de cotă 2014-2015.

Suma cuvenită fiecărui producător, în cazul ajutorului financiar, se calculează de către APIA conform cantităţii de lapte livrată în anul de cotă 2014-2015, astfel:

** 240 de euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte cuprinsă între 5 tone inclusiv şi 20 de tone inclusiv;

** 12 euro/tonă pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 20 de tone şi până la 200 de tone inclusiv;

** 2.900 de euro/beneficiar pentru producătorul care a livrat o cantitate de lapte mai mare de 200 de tone.

Cererile se depun la Centrele judeţene APIA până la data de 8 aprilie 2016.

Guvernul deblochează 3,6 miliarde de lei

„În şedinţa Guvernului din 23 martie 2016 a fost aprobată Hotărârea ce reglementează unele măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură“.

Prin acest act normativ „se acordă un împrumut din partea Ministerului Finanţelor Publice în valoare de 3,6 miliarde de lei, din contul de venituri din privatizare, până la sfârşitul anului 2016“, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Principalele revendicări ale fermierilor

Vă prezentăm, în continuare, un scurt extras din lista revendicărilor prezentate de fermierii care au participat la mitingul din Capitală:

** Prorogarea termenului de transformare a asociaţiilor în cooperative sau grupuri de producători, până la apariţia Legii 566 modificată, care se află în Parlament de anul trecut.

** Corelarea definiţiei de fermier activ cu legislaţia europeană în vigoare.

** Reintroducerea în lege a termenului de crescător pentru asociaţiile de crescători de animale reprezentative.

** Suspendarea pe durata de un an a prevederilor Legii nr. 17 din 2014, „Legea vânzării pământului către străini“.

** continuarea şi implementarea de urgenţă, în cel mult o lună, a strategiei pentru salvarea laptelui românesc.

** eliminarea taxei pe ambalaje, care ar putea duce la scăderea preţului laptelui la poarta fermei.

** amânarea plătii impozitelor în funcţie de plata subvenţiilor pentru persoanele fizice sau juridice din sector.

** eliminarea plăţii contribuţiei CAS pentru fermieri care plătesc impozite pe normă de venit şi calcularea cotei CASS la salariul minim pe economie.

** adoptarea unei scheme de plată din pachetul de Mediu pentru fermierii din zonele defavorizate.

Agrointel: Ce conține Programul Cioloș pentru satul românesc: De la vouchere pentru zilieri, utilaje noi, microcreditare și până la învățământ agricol

Prim-ministrul Dacian Cioloș a lansat astăzi, în cadrul vizitei în județul Alba, pachetul de măsuri pentru ”Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim Irimescu.

”Trebuie să fiu onest și să recunosc că ceea ce noi facem acum se bazează și pe ceea ce a fost gândit de guvernul precedent care a început să pregătească programul de dezvoltare rurală. Ceea ce facem noi acum este să preluăm aceste măsuri care au fost definite și să le adaptăm puțin și să întărim anumite lucrurile care nu au fost, după părerea mea suficient de bine subliniate acolo. De ce clasă de mijloc, de ce ne-am referit la asta și de ce vizăm acest sector. Pentru că noi avem în România o agricultură bipolară, adică ferme foarte mari în anumite zone și după cum reiese din studii și analize, în zonele agricole cu ferme mari avem și sărăcie rurală. Ceea ce spune anumite lucruri despre eficiența utilizării terenurilor pe suprafețe mai mari, deci eficiența în creșterea randamentului în producțiile agricole dar din păcate un impact negativ asupra dezvoltării comunităților locale care dacă dăm la o parte agricultura nu mai rămâne mare lucru acolo”, a subliniat premierul.

De ce a ales premierul comuna Ciugud dintre toate comunele din România?

”Ciugud este o comună în care s-au întâmplat multe lucruri cu fonduri europene în ultima perioadă. Mi se pare un exemplu bun referitor la modul în care pot fi folosite integrat diferite măsuri din programul de dezvoltare rurală, pentru a crea un concept de dezvoltare și nu doar pentru a finaliza un proiect, ici și colo. Avem nevoie de integrare la nivel local. Acest lucru nu se poate face din birou, de la București; de aceea, mi se pare potrivit să lansăm ”Pachetul de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sat” într-un loc unde s-au întâmplat deja multe lucruri pozitive”, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș referitor la alegerea comunei Ciugud ca loc de lansare a pachetului.

Pachetul își propune să vină cu soluții inovatoare de dezvoltare economică pentru clasa de mijloc la sate, prin valorificarea fondurilor europene, simplificarea legislativă, implementarea măsurilor deja existente introduse de reforma Politicii Agricole Comune (orientate spre agricultura de mijloc) și implementarea unor măsuri noi, cum ar fi: acordarea de vouchere pentru zilieri și meșteșugari independenți (metodă simplificată de plată a taxelor); dezvoltarea învățământului profesional și tehnic agricol, implementarea programul Național ”Primul Utilaj Agricol”; constituirea unor instrumente de garantare și creditare din surse naționale (inclusiv microcreditare); dezvoltarea economiei rurale prin eco și agro-turism.

“Acum 6 ani, când am început să pregătim Reforma Politicii Agricole Comune, m-am gândit la un moment ca acesta. Ceea ce am făcut acolo, la Bruxelles, îmi doream să se vadă peste câţiva ani de zile, în România. Ceea ce noi facem acum se bazează pe Reforma Politicii Agricole Comune şi pe ceea ce a fost gândit de guvernul anterior care a început să pregătească Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru a implementa reforma. Prin acest pachet preluăm măsurile care au fost gândite şi le adaptăm, întărim și implementăm efectiv. Nu există ţară care să nu se bazeze pe ferma de familie – este exact ceea ce lipsește la noi și ceea ce-și propune acest pachet. De aceea ne-am fixat niște ținte clare și dorim să demarăm câteva proiecte concrete în acest an”, a spus prim-ministrul în discursul de lansare a pachetului pentru “Dezvoltarea clasei de mijloc la sate”.

Hotnews: Mica revolutie din agricultura anuntata de guvern: numarul taranilor si micilor fermieri care vor putea lua bani europeni va creste de sase ori

Guvernul condus de inginerul horticultor Dacian Ciolos a anuntat luni intr-un sat din judetul Alba o mica revolutie pentru satul romanesc: un pachet de masuri care sa creasca exponential numarul micilor fermieri care pot lua bani europeni. Plecand de la constatarea bazata pe o cercetare academica, potrivit careia “fermele foarte mari nu raspund nevoilor sociale, in zonele cu cele mai mari ferme din Romania sunt si zonele cu cele mai intinse pungi de saracie”, guvernul a anuntat o serie de masuri prin care numarul taranilor care vor putea lua fonduri europene ar putea creste exponential. Printre masuri se numara scaderea pragului de productivitate, dar si eliminarea unor acte birocratice, precum si eliminarea prevederii privind detinerea unei suprafete agricole compacte pentru cei care solicita bani UE pe anumite masuri din PNDR.

De ce e nevoie de astfel de masuri? Potrivit informatiilor furnizate de Guvern, 97% dintre gospodariile din satele romanesti nu pot primi bani europeni (raman in afara PNDR) din cauza pragului ridicat de eligibilitat (8000 Euro productie standard). Adica, in acest moment doar 3% dintre taranii romani pot lua fonduri europene, ceea ce face ca productivitatea din micile ferme (oricum, impropriu numit “ferme”) sa fie extrem de scazuta.

Daca planul lansat de Ciolos va functiona si fermele mici vor deveni mai productive, unul dintre efecte ar putea fi scaderea tendintei de vanzare a micilor terenuri agricole. De altfel, Ciolos a declarat astazi, la lansarea proiectului in judetul Alba, ca nu este de acord ca terenurile sa fie vandute cetatenilor straini pentru ca, in opinia sa, pamantul trebuie valorificat de comunitatile locale:

“S-a tot vorbit de vanzarea pamantului la straini. Vreau sa va spun un mesaj foarte clar: nici eu nu imi doresc ca pamantul sa fie vandut la straini, imi doresc ca pamantul sa fie utilizat de comunitatile locale, pentru ca e o resursa pe care greu o puteti obtine din alta parte, nu puteti practic sa o obtineti din alta parte. Daca o pierdeti, odata ce ati renuntat la o astfel de resursa, cu greu puteti s-o obtineti inapoi. Insa, oricate legi am da noi la nivel national pentru a legifera vanzarea pamantului catre straini, nu pot aceste legi sa inlocuiasca dorinta dvs, a proprietarilor de a vinde sau nu pamantul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local” (sursa: Agerpres).

Principalele tinte ale proiectului numit “Pachetul de masuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate”: […]/ integral pe hotnews.ro

Agrointel: Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli!

Fermieri care fac singuri tratamentele vacilor, controale de fix trei ori pe an, pășuni fertilizate cu bălegar de 4-5 ori pe an și taxă pentru un fond de promovare a produselor locale – sunt lucrurile care au impresionat un grup de fermieri români ce a vizitat zilele trecut mici exploatații de bovine din Austria.

Patria laptelui, așa cum o știam noi, Austria le-a lăsat un gust amar micilor fermieri crescători de vaci de lapte din România. Cei 21 de producători, membri ai Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România, au revenit în țară lămuriți pe deplin de ce lactatele românești nu sunt dorite pe piața europeană: ar demonstra ce înseamnă brânza făcută cu lapte de vaca scoasă la pășune și, implicit, ar da peste cap afacerile străinilor care acum păcălesc consumatorii cu fel și fel de arome menite să mascheze calitatea slabă a laptelui, culmea, produs în Alpi.

”Luna trecută am propus membrilor noștri dacă vor să facă un schimb de experiență cu fermierii din Austria pe ceea ce înseamnă produsul de fermă sau mai precis pe lanțul scurt. Am reușit să ne adunăm 21 de fermieri și am hotărât să plecăm în martie pentru că este o lună mai lejeră pentru noi, că nu începem lucrările de primăvară. Prima oprire a fost la Camera Agricolă a Austriei unde ne-a fost prezentat specificul agriculturii austriece. De departe cea mai interesantă experiență pentru fermieri a fost atunci când am mers să vizităm trei ferme de familie: una specializată pe obținere de lapte și iaurt ce ajungea în școli, una pe obținerea de brânzeturi maturate și o fermă de creștere a oilor de lapte și procesarea laptelui în iaurt și rulouri de brânză cremoasă”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

Hrana animalelor este compusă din iarbă și concentrate

În ceea ce privește vizitele pe care le-au făcut, deși fermele din Austria sunt foarte mici ca dimensiune vizavi de fermele din România, sunt foarte bine organizate, autoritățile lucrează foarte bine și există o înțelegere la nivelul acestora față de problemele specifice care există într-o fermă de animale.

”Comparativ cu fermele noastre au foarte puțin pământ și baza furajeră o asigură puțin cu exagerări în administrarea gunoiul de grajd. Cel mai probabil conținutul de azot în lapte este destul de mare. Administrând o cantitate mare de gunoi de grajd pe pajiștile care sunt cosite apare si excesul de azot în lapte ce poate fi văzut doar în analizele de lapte. La ei bălegarul de grajd constituie îngrășământul de bază, coroborat cu acțiunea de supraînsămânțare obțindu-se astfel producții foarte bune la hectarul de iarbă. Acolo hrana principală a vacilor de lapte este constituită din iarbă și concentrate, spun ei 2 kilograme pe cap de animal, destul de puțin din punctul meu de vedere având în vedere că animalele stau închise 12 luni pe an. Nu ni s-a spus deloc dacă folosesc premixuri, dar eu sunt sigur că în concentrate au și ceva premixuri pentru că animalului care stă în stabulație 12 luni, cu o perioadă scurtă de păscut îi trebuie foarte multe vitamine și minerale, ori animalele arătau foarte bine în grajd”, a mai spus fermierul ilfovean.

Lapte și iaurt pentru copii – bio cu arome artificiale

Prima fermă pe care ”automatiștii” din România au vizita-o a fost cea a familiei Strobl din localitatea Mondsee, din landul Slaburg. Aici se produce lapte și iaurt pentru hrana școlarilor și preșcolarilor. Zilnic în cadrul liniei de procesare se ambalează peste 2.000 de pahare de lapte și iaurt bio.

”Nu sunt convins, dar nu cred că se admite la nivel de Uniune Europeană produs bio cu arome, tocmai pentru că la baza producerii aromelor stă un produs chimic. Ni s-a dat spre degustare un iaurt cu căpșuni care avea câteva fructe, dar aroma de vanilie era pur și simplu o aromă, nicidecum un baton de vanilie. Iaurtul pe care l-am degustat era chiar mai slab calitativ decât un iaurt produs în România de o mare firmă procesatoare. Am rămas surprinși că austrieci dau copiilor alimente pe care nu ar trebui să le mănânce nici adulții. Fermierii noștri i-au oferit austriacului un pahar de iaurt și o sana românească iar în momentul în care a gustat iaurtul românesc cuvintele i-au rămas în gât austriacului, dar a încercat să-și mascheze încântarea schițând un zâmbet scurt, fără să facă vreo remarcă la adresa produsului românesc”, povestește fermierul român.

Fermierii români au rămas surprinși de faptul că fermierul respectiv, care avea 30 de vaci, părea că nu are un flux continuu de producție a lactatelor. Mai mult, în făbricuță, dacă la noi este obligatoriu ca unghiul de la perete cu podeaua să nu fie de 90°, ci pe semi-rotund pentru ușurarea curățeniei, la austrieci, pereții formau un unghi de 90°.

Ciobănaș austriac cu 130 de oi și standarde înalte de viață

O altă fermă vizitată de crescătorii români a fost cea a austriacului Eisl, care a ocupat funcția de ministru al Agriculturii pentru landul Salzburg timp de 16 ani. Fermieri români au remarcat faptul că în decursul celor 16 de ani de mandat, fermierul austriac a reușit să agonisească o adevărată avere acolo.

”Fermierul acesta aveam 130 de oi din rasă germană specializate pe producția de lapte. În interiorul adăpostului era amplsată și sala de muls. Putem să recunoaștem că standardul de viață al oilor era foarte ridicat, la fel și standardul de viață al fermierului. Este greu de crezut că acest standard de viată ridicat era obținut de pe urma celor 130 de oi, chiar dacă laptele obținut era procesat și transformat în produse de înaltă calitate, adresate consumatorilor cu venituri mari. Am degust și aceste produse și am rămas dezgustat de calitatea pe care o tot lăuda. Se pare că o parte din colegii noștri care au degustat produsele din fermele austriece au avut ceva probleme de sănătate, semn că așa zisele produse bio au și altceva în ele”, a ținut să precizeze fermierul Cristian Lungu.

Brânză maturată cu tehnologie secretă

Atunci când au vizitat cea de treia fermă, românii au rămas cel puțin surprinși de faptul că linia de procesare prezentată părea cel puțin incompletă, nici explicațiile minimaliste oferite de producător nu i-au convins pe români că în realitatea brânza maturată era obținută conform spuselor fermierului austriac.

”Al treilea fermier pe care l-am vizitat spunea că are în jur de 30 de vaci, din a căror producție de lapte obține niște roți de cașcaval care avea o maturare de 6-12 luni, am rămas surpins că ceea ce ne-a prezentat ca tehnologie, mai bine zis utilajele de procesare nu erau toate prezente acolo”, a precizat Lungu.

Gunoi de grajd amplasat la nici 10 metri de linia de procesare

În timp ce ministerul Mediului îi obligă pe fermieri români să respecte o serie de reguli stricte atunci când vine vorba de amplasarea platformei betonate pentru gunoiul de grajd, în Austria lucrurile nu sunt chiar atât de stricte.

”În toate fermele vizitate ne-a surprins faptul că platforma betonată era foarte aproape de linia de procesare. La noi, cei de la Mediu ne spun că trebuie să avem o platformă betonată departe de zona de acces și departe de a influența orice activitatea umană și cu obligativitatea de a avea un canal de scurgere, într-un bazin. Aici nu am văzut așa ceva, ci mai mult decât atât, am văzut un canal care se formează și care se scurge într-un râu. Din acest punct de vedere sigur nu se respectau normele de mediu. Un bălegar pentru a putea fi administrat în singuranță pe pajiște trebuie să stea la fermentat cel puțin 6 luni dacă i se pune o substanță care să grăbească procesul de fermentare. Acolo se administrează foarte mult bălegar și singur nu cred că se respectă normele de mediu și nici cantitățile pentru că altfel nu ar avea cum să cosească pajiștea de 4-5 ori pe an”, își arată indignarea ilfoveanul.

Președintele Asociației fermierilor cu automate de lapte a ținut să precizeze că, la recomandarea specialiștilor, în România, gunoiul de grajd se administrează odată la 4 ani, pe când în Austria gunoiul de grajd se administrează de fiecare dată când pajiștea se cosește, adică de 4-5 ori pe an.

Laptele în Austria se colectează cu un furtun direct din tanc

La fel ca în România, laptele produs în ferme fără unități de procesare este colectat cu mașina fabricilor care cumpără materia primă. Nimic suprinzător aici decât faptul că laptele se colectează cu un furtun direct din tancul de răcire, fără să fie cuplat la vană.

”Am surprins și momentul în care mașina care colectează laptele a venit la agro-pensiunea în care am fost cazați. Un băiat tânăr a venit rapid și a deschis o cutie unde era furtunul de la mașină și spre surprinderea noastră în loc să-l cupleze la vana tancului, a aruncat furtunul în bazin așa cum l-a luat de la mașină. De precizat că furtunul nici măcar nu era de culoare albă așa cum prevăd normele europene. După ce a luat tot laptele, a aruncat furtunul în mașină și a plecat. Trebuie să precizăm faptul că această mașină venea din altă fermă, iar acolo bacteriile nu pot fi împrăștiate dintr-o fermă în alta așa cum ni se spune nouă? Probabil noi suntem mai catolici decât papa”, a remarcat ilfoveanul.

Fermierii nu au contracte cu medicii veterinari și autoritățile vin în control de 3 ori pe an

În timp ce fermieri români sunt obligați prin lege să aibă contracte cu medicii veterinari pentru fermele de vaci de lapte, în Austria este suficient ca fermierul să urmeze un curs și să fie autorizat să facă singur tratamentul necesar animalelor din fermă.

”Atunci când l-am întrebat pe unul dintre fermieri dacă are contract cu un medic veterinar, ne-a spus că nu are nevoie de așa ceva la el în fermă. Fermierul austriac este cel care face tratamente animalelor din fermă. În timp ce controalele medicilor veterinari la ei în fermă lipsesc cu desăvârșire. Pentru că fermele pe care noi le-am vizitat aveau și procesare, numărul de controale efectuate de autorități se limitează la 3: un control sanitar-veterinar pentru partea de procesare, un control pentru faptul că produc bio și un control oficial al APIA. Astea sunt toate controalele autorităților, nu ca la noi când avem fermieri pe care îi ”vizitează” DSV-ul și de 3 ori într-o săptămână”, își arată indignarea fermierul român.

Fermierii austrieci nu au formă juridică

Fermierii vizitați nu aveam formă juridică, erau doar persoane fizice în ciuda faptului că se ocupau și cu partea de procesare. Nici măcar nota de plată pe care fermieri români au avut-o de plătit pentru cazare nu era una fiscalizată, nu au primit o factură, ci o notă de plată prin care au fost înștiințat de suma datorată.

”Fermieri nu sunt obligați să emită bonuri fiscale și probabil că plătesc impozit în funcție de ce declară ei către autorități. Observația mea este că acolo fermieri nu sunt considerați din start infractori așa cum se întâmplă la noi. Autoritățile iau de bună ceea ce declară ei, dar cel mai probabil atunci când sunt prinși cu minciuna foaia se schimbă și sunt drastic sancționați. La noi fermierii sunt considerați de autorități infractori din start”, a mai spus Lungu.

Vitele care mor devin hrană pentru câini și pisici

Fermieri austrieci au fost învățati cum să valorifice animalele în așa fel încât să nu aibă mortalități în fermă. În general, tot ce înseamnă vacă reformată este abatorizată și transformată în produse din carne. Dacă se întâmplă totuși să moară un animal, fermierul este cel ce anunță primăria, care vine cu un utilaj, preia animalul din fermă și este dus la fabrica de procesare a hranei pentru câini sau pisici.

Taxă pe animalul abatorizat și litrul de lapte livrat

Fermierii austrieci au obligația de a achita o taxă care nu este foarte mare pentru fiecare animal abatorizat și fiecare litru de lapte procesat. Întreaga sumă este strânsă într-un cont care mai apoi este utilizat pentru a promova produsele austriece ale fermierilor, atât în rândul consumatorilor, cât și în rândul turiștilor care vin la schi în Austria.

Produsele românești concurează cu cele austriece

Ca o concluzie generală, toți producătorii români de lapte care au avut prilejul să descopere micile ferme din Alpi au revenit în țară cu impresia faptului că austriecii se feresc de ei, semn că se tem de competiția pe care ar putea-o aduce laptele românesc pe piața austriacă. ”Chiar dacă încă nu am ajuns la nivelul lor de diversificare și valorificare a producției, noi, toți fermierii care am participat la această vizită de documentare am înțeles faptul că laptele românesc este de cea mai bună calitatea, tocmai pentru că fânul obținut sus la munte aduce un plus de savoare produselor. Nu suntem noi cei mai dezvoltați, nu avem nici foarte multe produse certificate bio, dar cu siguranță avem produse tradiționale de înaltă calitate care pot concura de la egal la egal cu cele din Europa, cu toate piedicile legislative care sunt impuse chiar de autoritățile din România”, ne-a declarat Cristian Lungu, președintele Asociației Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.

Cotidianul: Cioloș: NU îmi doresc ca pământul să fie VÂNDUT la străini. Oricâți investitori ați aduce nu pot valorifica pământul mai bine decât comunitățile locale

Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, că nu este de acord ca terenurile să fie vândute cetățenilor străini pentru că, în opinia sa, pământul trebuie valorificat de comunitățile locale.

“S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteți obține din altă parte, nu puteți practic să o obțineți din altă parte. Dacă o pierdeți, odată ce ați renunțat la o astfel de resursă, cu greu puteți s-o obțineți înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel național pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dvs, a proprietarilor de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local”, a spus Cioloș, la prezentarea programului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

Mai mult, premierul le-a cerut primarilor să nu faciliteze cu orice preț vânzarea terenurilor către cetățeni străini, ci să facă tot posibilul ca acestea să fie utilizate de comunitățile din care fac parte.

“Vreau să transmit mesajul primarilor care sunt aici în sală și care mă aud: nu facilitați cu orice preț vânzarea terenului până când nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai ușor probabil să obțineți un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul și să vă roage să-l regrupați pentru a-l vinde. Dar gândiți-vă că în felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității și pe care nu o mai puteți aduce înapoi. Oricâți investitori străini ați aduce nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunitățile locale”, a spus Cioloș, potrivit Agerpres.

Cotidianul/ Cosmin Matei: Interes maxim pentru solul autohton. Cum au ajuns străinii proprietari pe 40% din pământul arabil al ţării

Ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care nu a notificat Uniunea Europeană pentru instituirea de restricţii la cumpărarea pământului de către cetăţenii străini.

Astfel s-a ajuns ca astăzi, 40% din cele 10 milioane de hectare de teren arabil din România să fie exploatat de către fermieri din alte state. Anul trecut românii au vândut un milion de hectare, iar în 2014 au fost anunţuri pentru 997.000 de hectare.

Mare parte din aceste suprafeţe au ajuns în mâinile străinilor pentru că puterea de cumpărare a lor e mult mai mare decât a fermierului autohton. ”Am o listă aici și sigur că este surprinzător, anul trecut au fost prezentate ca intenție de a fi vândute aproape 1 milion de hectare din terenul agricol al țării noastre. Deci vorbim doar de anul 2015”, a declarat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, în cadrul emisiunii Viața Satului difuzată de TVR1.

De ce vin străinii în ţara noastră? Un răspuns l-a dat un fermier român: „În Spania, pământul e roșu. În Franța, au aparate de scos pietroaiele cât palma, turtite din nisip, ca să poată să cultive. În Anglia, numai nisip și noi avem minunea lumii și nu suntem în stare să ne uităm”, au fost cuvintele adresate recent de medicul veterinar și fermier Mihai Petcu la Conferinţă Naţională a Fermierilor.

România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce permite persoanelor fizice din UE să cumpere terenuri agricole în țară, demers care a modificat regimul existent până la finele lui 2013, când doar persoanele juridice aveau dreptul să cumpere terenuri agricole.

Vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, a dezvăluit cum sunt ajutaţi străinii să cumpere pământ în România, în timp ce fermierul român porneşte la drum dezavantajat.

Un fermier care lucrează un teren în Franța și are o profitabilitate datorită subvenției de acolo, își permite să-și dezvolte o nouă afacere cu acea subvenție mare de acolo. El poate investi într-o altă țară. Cum se și întâmplă de foarte multe ori. Sunt mulți fermieri veniți la noi din Olanda, Franța, Belgia care-și mențin sau nu-și mai mențin operațiunile în țările lor, dar mută în altă parte profitabilitatea obținută. E adevărat, este o investiție, dar pe termen lung îmi pierd o resursă care-mi poate produce, să spunem, mai multe locuri de muncă și elemente de protecție socială. Dacă asociem și faptul că, din nefericire, volumul mare de produse alimentare vândute astăzi în România vin din marile lanțuri de supermarketuri, ne dăm seama că avem pe tot lanțul: producție, prelucrare și desfacere un dezechilibru major între capitalul românesc și capitalul străin, a declarat Valeriu Steriu, a spus Steriu pentru Agro TV.

Conform politicianului, românul nostru este unul dintre cei patru fermieri din Europa care încasează cea mai mică subvenție pe suprafață. Fermierii stăini beneficiază de subvenții uriașe, uneori și de trei ori mai mari. De exemplu, în Olanda subvenţia este de 450 de euro/ha, în Belgia de 400 de euro/ha, în Franţa de 300 de euro/ha, în timp ce la noi este de 170 de euro/ha. Agenţia Hitch&Mosher, specializată în tranzacţionarea de teren agricol în vestul ţării, susţine că investitorii străini sunt dispuşi să plătească până la 7.000 de euro pentru un hectar de teren agricol în Câmpia de Vest a României, pentru că obţin randamente superioare celor din alte ţări europene.

„În 2015, piaţa terenurilor agricole şi-a menţinut dinamismul şi atractivitatea în faţa investitorilor, care găsesc aici randamente mai bune decât în alte ţări europene. Având în vedere interesul crescut al clienţilor investitori, estimăm că anul 2016 va fi unul la fel de dinamic pe această piaţă, unde în prezent preţurile medii de tranzacţionare sunt cuprinse între 2.000 euro/ha şi 7.000 euro/ha (în zona de vest a ţării)“, a declarat Marius Schiopota, managing partener al Hitch&Mosher, companie care în ultimii cinci ani a tranzacţionat peste 15.000 de hectare de teren agricol în Câmpia de Vest.

Factorii importanţi în determinarea preţurilor de vânzare ţin de gradul de comasare al terenurilor, de situaţia cadastrală a acestora, de existenţa logisticii necesare pentru o agricultură performantă şi, nu în ultimul rând, de calitatea naturală a terenului. Multe din fermele autohtone se scot la vânzare în străinătate. Conform Agrointel, există agenţii specializate în tranzacţii funciare cu suprafeţe mari ce sunt bine conectate în România.

“Pământul nostru, scump pentru buzunarele românilor, rămâne însă accesibil pentru străinii interesați mai ales de suprafețe mari, comasate și cu un sol bun. Nivelul de precipitații, prezența sistemelor de irigații și subvențiile sunt elemente care sunt trecute în oferta agențiilor și în anunțurile premium de pe site-uri frecventate de bogătașii lumii în căutare de noi investiții”, susţin jurnaliştii de la Agrointel. Unul dintre cele mai tentante anunţuri vizează o fermă vegetală situată în judeţul Constanţa.

Aceasta deţine 525 hectare cultivate cu cereale şi 117 hectare cu viţă de vine pe producţie.”O afacere profitabilă, fără datorii”, scrie în anunțul care precizează și că după 2021, suprafața acum acoperită de viță de vie va putea fi transformată în teren arabil pentru cultura mare. Alte plusuri ale acestei sunt accesul la drumuri principale, 2.700 de metri pătrați de magazii, patru tractoare și utilaje complete pentru funcționarea fermei. Preţul de vânzare este de 3.144.000 de euro. O fermă cu 800 de vaci din judeţul Cluj se vinde la pachet cu 420 de hecare de teren agricol arendat pe 9 ani la un preţ de 100 de euro/ha. Exploataţia are contract cu un procesator din zonă unde dă 1,8 milioane de litri de lapte la un preţ mediu de 0,27 euro/litru. Construcțiile fermei acoperă 6,5 hectare și includ magazii și depozite de cereale. Afacerea are cinci tractoare, trei combine și toate echipamentele necesare pentru exploatarea terenului la standarde europene, se arată în anunț. Şi exemple de genul acesta pot continua.

Premierul Dacian Cioloș a declarat, luni, că nu este de acord ca terenurile să fie vândute cetățenilor străini pentru că, în opinia sa, pământul trebuie valorificat de comunitățile locale. “S-a tot vorbit de vânzarea pământului la străini. Vreau să vă spun un mesaj foarte clar: nici eu nu îmi doresc ca pământul să fie vândut la străini, îmi doresc ca pământul să fie utilizat de comunitățile locale, pentru că e o resursă pe care greu o puteți obține din altă parte, nu puteți practic să o obțineți din altă parte. Dacă o pierdeți, odată ce ați renunțat la o astfel de resursă, cu greu puteți s-o obțineți înapoi. Însă, oricâte legi am da noi la nivel național pentru a legifera vânzarea pământului către străini, nu pot aceste legi să înlocuiască dorința dvs, a proprietarilor de a vinde sau nu pământul, de a-l vinde sau a-l valorifica la nivel local”, a spus Cioloș, la prezentarea programului de măsuri pentru dezvoltarea clasei de mijloc la sate.

Premierul le-a cerut primarilor să nu faciliteze “cu orice preț” vânzarea terenurilor către cetățeni străini, ci să facă tot posibilul ca acestea să fie utilizate de comunitățile din care fac parte.

“Vreau să transmit mesajul primarilor care sunt aici în sală și care mă aud: nu facilitați cu orice preț vânzarea terenului până când nu ați făcut toate eforturile de a valorifica terenul respectiv în sat, cu comunitățile locale. Sigur că e mai ușor probabil să obțineți un anumit sprijin atunci când vine un străin să cumpere pământul și să vă roage să-l regrupați pentru a-l vinde. Dar gândiți-vă că în felul ăsta vindeți o resursă care e a comunității și pe care nu o mai puteți aduce înapoi. Oricâți investitori străini ați aduce nu pot să valorifice acei investitori străini pământul mai bine decât pot să-l valorifice comunitățile locale”, a mai spus Cioloș. Un studiu realizat de către Transnational Institute a arătat că terenurile arabile din România şi din multe alte state din Europa de Est sunt cumpărate de către cetăţeni europeni pentru: agricultură industrială, minerit, energie, turism etc.

Potrivit acestei cercetări, aproximativ 20%-30% din zonele arabile ale României se află în posesia cetăţenilor străini din UE, iar 10% se află în posesia persoanelor rezidente în alte state din afară UE. “Acest fenomen constituie un pericol serios pentru comunităţile rurale autohtone pentru că locuitorii zonelor respective pierd controlul asupra unor suprafeţe mari de pământ. Achiziţionarea terenurilor agricole de la graniţe de către străini poate fi privită că o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Situaţia actuală a fost facilitată şi de faptul că nu au fost emise notificări din partea României către UE pentru instituirea unor restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Efectele acestui fenomen se manifestă deja în mod direct prin creşterea ratei şomajului în zonele rurale respectiv”, a declarat Daniel Buda, membru în Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Parlamentului European. Europarlamentarul i-a cerut ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, să intervină şi să creeze mecanisme prin care să se prevină concentrarea terenurilor în mâinile unor corporaţii “care pot decide la un moment dat, sub protecţia drepturilor de proprietate, să nu mai utilizeze aceste terenuri în scopurile agricole pentru care au fost achiziţionate”, spune europarlamentarul.

“Reglementarea vânzării terenurilor intră în competenţele naţionale şi trebuie exercitată în conformitate cu legislaţia UE. Prin urmare, statele membre sunt libere să adopte, în conformitate cu legislaţia UE, actele juridice adecvate pentru atingerea unor obiective politice legitime, cum ar fi evitarea speculei şi asigurarea utilizării terenurilor agricole în scopuri agricole”, explică europarlamentarul.

În Franţa cumpăîrarea de pământ de către ceteţenii altor state este greu de realizat. Vânzarea-cumpărarea terenurilor este supravegheată de SAFER, care reprezintă societățile de amenajare funciară. Pământul este considerat patrimoniu național, iar fermierii exploatează aceeași suprafață de zeci sau chiar sute de ani pentru că fermele se lasă moștenire. În Elveția, Italia, Germania, prețurile pipărate țin departe fermierii români. Ministrul Irimescu a declarat că şi la noi s-ar putea impune câteva restrucţii. “Din discuțiile pe care eu le-am avut cu DG Competition, cei care se ocupă în cadrul CE cu problema terenurilor, au spus că putem introduce anumite restricții și limitări dacă avem clar niște obiective pe care dorim să le atingem.

Deci acesta este scopul nostru. Un obiectiv foarte important este acela de a ne asigura că terenul este lucrat corespunzător și să oferim acces egal producătorului român pentru că știm cu toții, sunt investitori străini care beneficiază în țările de origine de credite foarte avantajoase, de exemplu”, a spus ministrul agriculturii la Viaţa Satului.

”Am mai putea gândi un lucru. În perioada pre-aderării Cehiei, pentru a încuraja producătorii cehi să stabilească suprafețe de viță de vie s-au dat niște credite foarte avantajoase acestor investitori. De ce nu și în România, să gândim un sistem în care să acordăm producătorilor sau investitorilor români credite avantajoase pentru achiziția terenurilor”, este o altă soluție propusă de ministrul Achim Irimescu.