Rentele si retelele marionetelor. IOHANNIS – membru, intre timp retras, al unui THINK-TANK elitist fondat si finantat de GEORGE SOROS/ CIOLOS – indemnizatie de la BANCA MONDIALA

• ActiveNews: Președintele României e membru în consiliul unui think-tank fondat de George Soros. EXCLUSIVITATE

Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării (Art. 80, alin.1 – Constituția României).

În timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată (Art. 84, alin.1 – Constituția României).

Președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate (Art. 80, alin.2 – Constituția României).

Președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe). Alături de președinte, pe lista membrilor, publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.

Din consiliul ECFR fac parte multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. Klaus Iohannis este însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă. Mai mult decât atât, așa cum vom vedea, Klaus Iohannis a acceptat funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României.

Pe site-ul ECFR, președintele României se învecinează cu George Soros și cu fiul acestuia, Alexander Soros, care apar pe lista Ungariei.

Un think-tank fondat și finanțat de Soros

ECFR este, conform registrului Comisiei Europene, primul think-tank pan-european. A fost lansat în octombrie 2007 și are ca obiective:

„organizarea unor activități de cercetare și promovarea unor dezbateri în toată Europa cu privire la dezvoltarea unei politici externe coerente și eficiente, bazată pe valori europene. Activitatea ECFR se bazează pe trei elemente distinctive:

1) Consiliu pan-european. ECFR a reunit, într-un distins Consiliu, peste 280 de membri (n.r. – 285) – politicieni, factori de decizie, experți și lideri de afaceri din toată Europa – care se reunesc o dată pe an. Membrii furnizează staff-ului ECFR consultanță și feedback și asistă activitățile ECFR în cadrul țărilor din care provin. Acest Consiliu este prezidat de Carl Bildt, Emma Bonino și Mabel van Oranje.

2) O prezență fizică în principalele state membre ale Uniunii Europene. Lucru unic printre think-tank-urile europene, ECFR are birouri în Berlin, Londra, Madrid, Paris, Roma, Sofia și Varșovia. Birourile sunt platforme pentru cercetare, dezbatere și advocacy.

3) Un proces distinct de cercetare și elaborare de politici. ECFR a reunit o echipă de cercetători și de practicieni recunoscuți din toată Europa, pentru a-și atinge obiectivele grație unor proiecte inovatoare, cu accent pan-european.”

Anul trecut, ECFR a avut un buget total de 7.207.827 de euro. De unde vin banii? Pe site-ul Comisiei Europene se precizează că 1.234.062 euro provin din „surse naționale”, 14.162 euro – un grant al Comisiei europene, 11.408 euro – „surse locale/regionale”, iar 5.948.195 euro „din alte surse”. Ce fel de „alte surse”?

Ȋn 2007, anul înființării, pe site-ul oficial al think-tank-ului se preciza că „ECFR este susținută de Soros Foundations Network, Sigrid Rausing, FRIDE (La Fundación para las Relaciones Internacionales y el Dialogo Exterior), Fundația Communitas și Dr. Hannes Androsch.”

• ActiveNews/ Adriana Oprea-Popescu: S-A REZOLVAT INCOMPATIBILITATEA! Astăzi, Klaus Iohannis a fost ȘTERS din lista membrilor consiliului ECFR, think-tank fondat de George Soros

Active News v-a dezvăluit ieri, în exclusivitate, că președintele României, Klaus Iohannis, este membru în consiliul unui organism privat: European Council of Foreign Relations (Consiliul European de Relații Externe), un think-tank fondat de George Soros.

Numele lui Iohannis apărea, încă din luna iunie 2015, pe lista oficială a membrilor Consiliului ECFR, din care fac parte mai multe personalități internaționale, foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe.

Klaus Iohannis e însă SINGURUL șef de stat în funcție din această listă, el acceptând funcția de membru în consiliul ECFR după ce a devenit președintele României. Și asta deși Constituția prevede că „în timpul mandatului, Președintele României (…) nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată” (art. 84, alin.1), dar și că „președintele exercită funcția de mediere (…) între stat și societate” (art. 80, alin.2).

Din respect pentru instituția pe care Klaus Iohannis o reprezintă oficial, Active News a solicitat Președinției, încă din data de 8 octombrie, să confirme sau să infirme informația potrivit căreia domnia sa este membru al ECRF. În caz afirmativ, am solicitat Președinției, în baza legii privind accesul la informațiile de interes public, să ni se comunice data de la care președintele României a dobândit calitatea de membru al ECFR. Nu am primit niciun răspuns de la Cotroceni. Iar ieri, când am publicat dezvăluirea, nu am avut nicio reacție din partea Președinției.

Astăzi însă, după ce subiectul a luat amploare, iar la ANI a fost depusă o plângere prin care se solicită verificarea incompatibilității sale, Klaus Iohannis, întrebat fiind de reporterul România TV dacă este sau nu membru în Consiliul ECFR, a dat un răspuns surprinzător: „Nu sunt și nu este nicio incompatibilitate. Într-adevăr, mi s-a propus să fiu membru în consiliu (n.r – ECFR) și am spus că sunt bucuros să spun că-mi doresc acest lucru după încheierea mandatului de președinte”, a declarat președintele.

Cu alte cuvinte, președinte explică prezența sa pe lista oficială a Consiliului ECFR prin calitatea de… invitat. Le-o fi zis celor de la EFCR că e bucuros să spună că-și dorește să li se alăture după încheierea mandatului de președinte, numai că el a devenit membru un pic mai devreme. Pentru că figurează pe lista oficială a Consiliului ECFR nu de săptămâna trecută, ci din iunie 2015.

Alături de președinte, pe lista publicată de site-ul oficial al ECFR, se mai află, din partea României: Daniel Dăianu, Monica Macovei, Alina Mungiu-Pippidi și Ion Sturza.Daniel Dăianu și Monica Macovei și-au declarat apartenența la ECFR, în declarațiile lor de interese, Alina Mungiu-Pippidi a menționat acest fapt în biografia sa, iar Ion Sturza dezvăluie, pe pagina sa de facebook, amănunte de la întâlnirea anuală a Consiliului ECFR.

Din cei cinci membri români trecuți pe lista Consiliului ECFR, Iohannis e singurul care-și neagă azi apartenența.

Contactat de Active News înainte de publicarea materialului de ieri, Daniel Dăianu ne declara că este imposibil să apari pe acea listă, fără să fi membru în Consiliul EFCR. „Nu ești primit în acest consiliu decât dacă ai recomandări. Ți se propune să devii membru și accepți sau nu”, a precizat Dăianu pentru Active News.
Astăzi, în sincron cu declarația președintelui, ECFR i-a șters acestuia numele de pe lista membrilor Consiliului. Operațiunea a fost efectuată în viteză, numele lui Iohannis apărând în continuare pe lista aferentă României, din harta alăturată.
A avut președintele României ghinion și a fost trecut fără acceptul său pe lista ECFR? A fost declarat „din oficiu” ca fiind membru al Consiliului, fără ca el să fie? Puțin probabil. Cum spuneam, din Consiliul ECFR fac parte foști premieri și foști președinți de stat, comisari europeni, ambasadori și miniștri de externe. E think-tank pan-european care pune mare preț pe credibilitatea sa. Prin urmare, e greu de crezut că ECFR și-ar fi permis să folosească numele și imaginea unui președinte de țară, fără știința sau acordul acestuia.

Faptul că președintele a recunoscut legătura dintre el și ECFR, coroborat cu graba în care think tank-ul a încercat să șteargă urma lui Iohannis de pe site nu sunt deloc indicii de nevinovăție. Ci dimpotrivă.

• Cotidianul/ Ion Spanu: Este obligatoriu să aflăm imediat. Ce reprezintă indemnizaţia primită de Dacian Cioloş de la Banca Mondială?

„Declaraţia de avere” din 2016 a lui Dacian Cioloş naşte o întrebare care îi poate distruge cariera! Este vorba despre suma de 13.322 euro primită ca INDEMNIZAŢIE DE LA BANCA MONDIALĂ, deşi, din CV-ul său, rezultă că nu a fost niciodată angajat la Banca Mondială! Şi atunci de ce îi dă Banca Mondială această indemnizaţie?

Această situaţie ciudată în care se află Dacian Cioloş a fost descoperită de cotidianul.ro, într-o analiză a propriilor sale „Declaraţii de avere”. Iată unde apare această informaţie:

În declaraţiile sale de pînă acum, Dacian Cioloş s-a referit DOAR la „Indemnizaţia” de la Comisia Eurpeană după încheierea mandatului de „Comisar european pe agricultură”, însă nu a scos nici un cuvînt despre „Indemnizaţia” primită de la „MISIUNE BANCA MONDIALĂ”!

În CV-urile sale, Dacian Cioloş nu are vreo activitate la Banca Mondială

Am analizat în aceste zile toate CV-urile publice ale lui Dacian Cioloş şi nu am găsit în nici una vreo referire la vreo activitate desfăşurată în viaţa sa de pînă acum la Banca Mondială. Iată, de pildă, ce scrie în CV-ul depus pe site-ul oficial al Guvernului:

Oricare dintre cititori poate vedea că nici una dintre activităţile lui Dacian Cioloş nu s-a desfăşurat la Banca Mondială! Reluăm cronologic activitatea lui Dacian Cioloş, aşa cum singur o prezintă în propriul CV:

– între 1984-1989 a urmat Facultatea de Horticultură din Cluj

– între 1995-1996, specializare la ENSAR, Rennes, Franţa

– între 1996-1997, master la ENSAM, Montepelier, Franţa

– din 1991-1997 a lucrat în Franţa, la FRAE Bretagne, CJAA Aveyron (cu o pauză de două luni, cînd a lucrat la un proiect în judeţul Argeş).

– cîteva luni din 1997 şi o lună în 199 a fost stagiar la Bruxelles

– martie 1998-octombrie 1999, a lucrat la un proiect comun Argeş (România)-Savoia (Franţa)

– noiembrie 1999-decembrie 2001 a lucrat în Franţa la „Agenţia Naţională de Dezvoltare Agricolă”.

– între ianuarie 2002-ianuarie 2003 a lucrat în Bucureşti pentru Comisia Europeană

– între februarie 2003-noiembrie 2004 s-a întors în Franţa, la Montpelier

– între ianuarie 2005-mai 2007 a fost Consilier al Ministrului Agriculturii

– între mai-octombrie 2007 a fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii

– între octombrie 2007- decembrie 2008 a fost Ministru al Agriculturii

– între iunie-octombrie 2009 a fost preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru agricultură sub comanda lui Traian Băsescu

– între februarie 2010-noiembrie 2014 a fost Comisar European pe Agricultură

– între iunie-noiembrie 2015 a fost consilier special al preşedintelui Comisiei Europene

Şi, evident, din noiembrie 2015 pînă în prezent, este prim-ministrul României.

Deci, iată că nu apare nicăieri măcar o zi lucrată pentru Banca Mondială! Şi atunci, mai întrebăm o dată: CE REPREZINTĂ INDEMNIZAŢIA PRIMITĂ DE DACIAN CIOLOŞ DE LA BANCA MONDIALĂ?

Poate că unii dintre cititori nu ştiu ce înseamnă „indemnizaţie”, motiv pentru care prezentăm definiţiile acestui cuvînt, aşa cum se găsesc în principalele „Dicţionare” ale limbii române:

– DEX, 2009: „1. Sumă de bani care se acordă cuiva în afara salariului, destinată să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu; indemnizare. ♦ Despăgubire pentru un prejudiciu, pentru o pagubă suferită etc.; indemnitate. ♦ Contravaloarea în bani a unei plăți în natură. 2. Alocație bănească care nu are caracter de salariu. [Var.: îndemnizáție s. f.] – Din fr. indemnisation”.

– DLRLC, 1955-1957: „Sumă de bani acordată cuiva pentru a acoperi cheltuieli ocazionale. ♦ Sumă de bani acordată cuiva în mod periodic sau o dată pentru totdeauna, pentru retribuirea unei munci excepționale sau ca echivalent al unei pagube suferite; despăgubire. În urma acestor acte [de eliberare] se hotărî un număr de scutelnici și poslușnici, spre indemnizația proprietarilor. BĂLCESCU. O. I 141. ◊ (Și în forma îndemnizație) Pe timpul exercitării mandatului de asesor popular, acesta va fi retribuit cu o îndemnizație zilnică, egală cu cîștigul mediu zilnic. B. O. 1953, 46. ♦ Retribuție în bani, în loc de plată în natură. [Ofițerii] cereau avans din soldă, indemnizație de lemne. CAMILAR, N. II 375. – Variantă: îndemnizație s. f.”

– DICŢIONAR DE NEOLOGISME, 1986: „Sumă de bani care se acordă cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli excepționale; (spec.) sumă acordată cuiva pentru o muncă excepțională sau pentru a face față anumitor cheltuieli. ♦ Despăgubire pentru un prejudiciu, pentru o pagubă suferită. ♦ Sumă plătită salariaților pe timpul concediului sau al unei deplasări. [Gen. -iei, var. indemnizațiune s.f. / cf. fr. indemnisation]”.

Principala definiţie se referă la o „Sumă de bani care se acordă cuiva în afara salariului, destinată să acopere cheltuielile făcute de un angajat în scopul îndeplinirii unei sarcini de serviciu”, avînd şi alte variante, precum „despăgubire”, „echivalentul plăţii în natură” sau „alocaţie”.

Atrage însă atenţia definiţia din „Dicţionarul de neologisme”, care spune că „indemnizaţia” este o „Sumă de bani care se acordă cuiva pentru acoperirea unor cheltuieli excepționale; (spec.) sumă acordată cuiva pentru o muncă excepțională sau pentru a face față anumitor cheltuieli”! Ce „muncă excepţională”, ţinută la secret, a desfăşurat Dacian Cioloş pentru Banca Mondială, din moment ce în CV-ul său sau în datele publice nu apare faptul că, înainte de a deveni prim-ministru, ar fi a avut vreo tangenţă cu Banca Mondială?

Dacă analizăm şi „Declaraţia de avere” a lui Dacian Cioloş de la învestire, depusă în 7 decembrie 2015, lucrurile devin şi mai grave, căci în aceasta nu apare indemnizaţia de la Banca Mondială, ceea ce ne determină să presupunem că ea i-a fost acordată cînd era deja prim-ministru, ceea ce înseamnă, în cel mai bun caz, incompatilitate, dacă nu cumva intră în zona penală sau chiar a trădării naţionale! Iată ce apare în „Declaraţia de avere” din 7 decembrie 2015, unde nu exista „Indemnizaţia” de la Banca Mondială:

„Indemnizaţia” de 13.322 euro apare abia în „Declaraţia de avere” din 7 iunie 2016 (vezi facsimilul de mai sus), deci a fost primită după ce Dacian Cioloş a devenit prim-ministru! Oare pentru ce?

Ştim că aceste cuvinte sînt deosebit de grele, dar legitimitatea afirmaţiei vine din faptul că este de neimaginat ca prim-ministrul unei ţări să primească bani de la un organism internaţional care impune României o anumită politică, mai ales financiară! Cu atît mai mult, cu cît Dacian Cioloş nu a spus niciodată ce treabă are cu Banca Mondială! Mulţi dintre adversarii lui Cioloş deja vorbesc despre lipsa de independenţă a prim-ministrului în deciziile sale, din moment ce este plătit de organismul în faţa căruia ar trebui să suţină exclusiv interesele României!

Scandalul Barroso – Banca Goldman Sachs

Oricît de dure ar fi supoziţiile noastre, ele sînt susţinute de un scandal recent, în care este implicat chiar fostul şef al lui Dacian Cioloş, fostul preşedinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso!

Cităm din ştirea Agerpres din 26 septembrie 2016, comentată de PRO TV în articolul „Scandal la vîrful UE. José Manuel Barroso ar fi acceptat propuneri privind schimbări în politicile UE de la Goldman Sachs. Fostul şef al CE lucrează acum în bancă”: „José Manuel Barroso, aflat în centrul unei polemici în legătură cu angajarea sa la Goldman Sachs, a avut contacte strînse cu banca americană în timpul mandatelor sale de preşedinte al Comisiei Europene (2004-2014), conform unor documente dezvăluite sîmbată de ziarul portughez Publico, citat de AFP”! Precizăm că ziarul „Politico” apare în Portugalia, ţara de origine a lui Barroso.

Dacă însuşi şeful Barroso este bănuit că ar fi putut face jocurile celor de la banca „Goldman Sachs” în timp ce era preşedintele Comisiei Europene, fiind acum plătit chiar de această bancă, atunci de ce nu ne-am întreba ce reprezintă „Indemnizaţia” lui Dacian Cioloş de la Banca Mondială, mai ales că lipsesc toate informaţiile despre vreo activitate a lui la această instituţie cu care România are încheiat un „Memorandum”, semnat chiar de Dacian Cioloş în ianuarie 2016, la numai cîteva zile de la investirea lui ca prim-ministru al ţării?

Cel care trebuie să lămurească urgent situaţia indemnizaţiei primite de la Banca Mondială este însuşi prim-ministrul Dacian Cioloş, căci nouă, muritorilor de rînd, nu ne-au fost oferite informaţiile necesare! Altfel, atitudinea sa ostilă faţă de creşterea salariilor şi, mai ales, faţă de absorbţia „zero” a Fondurilor europene de către România în mandatul său pot fi interpretate ca fiind acea „muncă excepţională” în favoarea Bîncii Mondiale, care defineşte cuvîntul „Indemnizaţie”!

P.S. 1. Pentru cei care înţeleg mai greu, facem precizarea că „Indemnizaţia” de 13.322 euro, primită de Dacian Cioloş de la Banca Mondială, este cu totul altceva decît cea primită de la Comisia Europeană, care este de circa 8.300 lunar!

2. Chiar cînd încheiam redactarea acestui articol, am primit din partea Guvernului acest „Drept la replică”:

Domnului Cornel Nistorescu – Director general Cotidianul,

Doamnei Simona Popescu – Redactor șef Cotidianul,

În ediția on-line a publicației Cotidianul, în articolul cu titlul “Alături de multe inadvertenţe, Dacian Cioloş nu şi-a declarat la învestire nici veniturile din 2015 de la Banca Mondială”, ați publicat informații eronate cu privire la declarațiile de avere depuse de prim-ministru Dacian Cioloș.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, vă transmitem următorul drept la replică.

DREPT LA REPLICĂ

Articolul cu titlul “Alături de multe inadvertenţe, Dacian Cioloş nu şi-a declarat la învestire nici veniturile din 2015 de la Banca Mondială” conţine informaţii false, bazate pe corelații incorect documentate și nefondate.

Potrivit legislației în vigoare* (detalii mai jos), declarația de avere se completează cu venitul anual încasat în cursul anului fiscal anterior supus raportării.

Respectând prevederile legale, declarația de avere depusă de prim-ministrul Dacian Cioloș în decembrie 2015, la preluarea mandatului, conține informații cu privire la veniturile obținute în cursul anului 2014, având în vedere că anul 2015 nu se încheiase și, prin urmare, nu se putea face o raportare completă. În declarația de avere completată și depusă la preluarea mandatului sunt menționate veniturile obținute de la Comisia Europeană în 2014, respectiv salariul de comisar european aferent perioadei de zece luni și indemnizația tranzitorie pentru două luni, pentru mandatul de comisar european încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2014. În declarația de avere depusă în 2016 sunt menționate veniturile realizate în cursul anului 2015, respectiv indemnizația tranzitorie acordată de Comisia Europeană, precum și o plată a unor servicii de consultanță punctuale de la Banca Mondială, pentru pregătirea și participarea la trei evenimente: două dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, în Kazahstan și în Bulgaria, precum și la Forumul economic internațional de la St. Petersburg. (Detalii, aici: http://gov.ro/fisiere/ministri_fisiere/DECLARATIE-DE-AVERE-DC-1.pdf)

Pentru o informare corectă a opiniei publice, anterior publicării articolelor, puteți solicita Biroului de presă al Guvernului informații și puncte de vedere cu privire la activitatea premierului și a Executivului.

*Potrivit Legii nr.176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, formularul Declarației de avere conține, la punctul VII. ”Venituri ale declarantului şi ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare)”

Biroul de presă”

Salutăm faptul că Dacian Cioloş a răspuns destul de repede după apariţia articolului nostru, însă atragem atenţia că erorile îi aparţin, întrucît în formularul „Declaraţiei de avere” din 7 decembrie 2015 apare foarte clar menţiunea că se referă la „Anul fiscal 2015”, nu 2014, cum se scrie în „Dreptul la replică”! De asemenea, formularul tip cere să se descrie „Serviciul prestat/Obiectul generator de venit”, ceea ce nu s-a întîmplat în „Declaraţia de avere”!