IN CONDITIILE UNUI SISTEM ELECTRONIC BLOCAT, Ministerul Sanatatii pune in apicare o alta directiva Big Brother: OBLIGATIVITATEA COMPLETARII DOSARULUI ELECTRONIC/ Asigurarea de sanatate – ANULATA in caz de auto-accidentare?/ Intrebari legate de TRANSPLANTUL DE PLAMANI: se face TRAFIC DE ORGANE in România?

• Digi24: Dosarul electronic de sănătate a devenit obligatoriu

Dosarul electronic de sănătate a devenit obligatoriu din acest sfârşit de săptămână. De acum, medicii trebuie să introducă datele pacienţilor, inclusiv istoricul medical, în sistemul informatic al CNAS. Un sistem nesigur şi care se blochează des, se plâng medicii, după experienţele din ultimul an cu cardul de sănătate. Reprezentanţii Casei de Asigurări dau asigurări, însă, că nu vor exista blocaje.

Dosarul electronic conţine toate informaţiile legate de sănătatea pacientului: de la alergii şi intolerante, la intervenţii suferite, vaccinuri sau rezultatele analizelor. Pacientul poate vedea aceste informații accesând platforma Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: DES-CNAS.RO. Iar autentificarea se face fie pe baza cardului de sănătate, fie pe baza codului numeric personal.

De acum, medicii de familie sunt obligaţi să introducă în sistem toate aceste date pentru toţi pacienţii, fie asiguraţi, fie neasiguraţi. Doctorii sunt, însă, sceptici după numeroasele episoade în care sistemul cardului de sănătate s-a blocat.

„Dacă acest sistem nu este eficient, mă întreb ce se va întâmpla când va rula şi dosarul electronic de sănătate. Problema noastră serioasă este că ar fi trebuit făcut în paşi, să devină funcţional şi abia apoi trecut la un alt nivel”, spune Valeria Herdea, medic de familie.

„Este una dintre vulnerabilităţile sistemului sanitar. Problema este că de ani de zile, cel puţin trei ani, nu există mentenanţă pe multe componente de hardware şi de asta cedează, pur şi simplu”, declară Vlad Voiculescu, ministrul Sănătăţii.

Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate dau asigurări, însă, că sistemul nu va ceda.

„Dosarul electronic de sănătate este un sistem separat de cardul de sănătate. Pentru dosarul electronic de sănătate există contract de mentenanţă”, spune Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.

Dincolo de asta, însă, medicii au şi alte nemulţumiri.

„Nimeni nu s-a gândit că nu avem resursa umană cu care să introducem tot noi anumite date care ni se cer. Există acelaşi medic şi aceeaşi asistentă care face tot. Nu ai cum să te ocupi de acest dosar şi de introducerea retroactivă a datelor”, afirmă Valeria Herdea, medic de familie.

„Este în avantajul medicilor să completeze aceste date, pentru că e cu totul altceva doar să întrebi pacientul şi el să spună ce îşi aminteşte, mai mult sau mai puţin precis despre ceea ce a suferit în trecut, sau să consulte nişte date obiective”, adaugă Augustus Costache, purtătorul de cuvânt al CNAS.

Dosarul electronic este ultimul pas al informatizării sistemului sanitar, după reţeta electronică şi card. A început să fie folosit încă de acum doi ani, dar din acest sfârşit de săptămână este obligatoriu.

• Stirile PROTV: Somati sa plateasca spitalizarea daca se accidenteaza singuri. Cat are de platit un pensionar care a cazut de pe bicicleta

O lege neclara provoaca mari confuzii in sistemul sanitar, iar romanii risca sa se trezeasca intr-o situatie noua si total inconfortabila.

Cei care se accidenteaza singuri daca merg cu bicicleta sau cu masina risca sa plateasca spitalizarea chiar daca sunt asigurati. Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Craiova a inceput deja executarea unora dintre pacienti. Oamenii sunt disperati, pentru ca s-au trezit cu somatii de plata acasa sau chiar cu citatii la procese. Sumele nu sunt de neglijat

Stefan Anghel, in varsta de 64 de ani, din Craiova este bun de plata, dupa ce in vara anului trecut a avut un accident. Omul mergea cu bicicleta cand la un moment dat i s-a facut rau din cauza caldurii si a cazut intr un sant.

A ajuns la spital cu mai multe coaste rupte si a fost internat o saptamana la neurochirurgie. Cateva luni mai tarziu a primit o instiintare potrivit careia trebuie sa plateasca 1.400 de lei cheltuieli de spitalizare. Atat e toata pensia omului.

Stefan Anghel – victima accident: “Aceasta este bicicleta cu care am cazut, este intacta, nu m-a lovit nimeni, pur si simplu mi s-a facut rau.”

Stefan Anghel – victima accident: “Am stat o saptamana in spital, mi-am platit si medicamentele.(…) dupa 2-3 luni mi-a venit acasa hartia, nu mi se pare corecta aceasta lege (…) Nu dau niciun ban, banii mei, munca mea unde este?!”

• EVZ: Ce se întâmplă cu transplantul pulmonar? Ministrul Sănătății are datoria să răspundă. Domnule ministru Vlad Voiculescu, se face trafic cu organe în România? | CAMPANIA MEDICUL DE GARDĂ

Autoritățile au trimis anul acesta către Eurotransplant 14 plămâni, însă doar unul a fost folosit pentru salvarea vieții unui român

Ancheta EVZ privind situația transplantului pulmonar în România continuă astăzi fără ca reprezentanții Ministerului Sănătății sau ai Agenției Naționale de Transplant (ANT) să catadicsească să răspundă întrebărilor formulate de noi în urmă cu opt zile. În prezent, pacienții români care au nevoie de plămâni noi sunt direcționați către clinica AKH din Viena, unde o transplantare costă 120.000 de euro, în timp ce primul centru de transplant pulmonar din România – acreditat încă din 10 martie 2016 la Spitalul Sfânta Maria din București – nu primește bani pentru a demara operațiunile de transplantare aici, la noi, cu costuri mult mai mici – 90.000 de euro/caz. Practic, prin acordul statului nostru cu Eurotransplant (organism privat), pacienții români sunt operați în străinătate, neglijându-se faptul că Ministerul Sănătății și Primăria Generală a Bucureștiului au investit 10.000.000 de euro în centrul de transplant de la Sfânta Maria. Un centru costisitor, a cărui activitate a fost blocată din fașă.

„Traficul de organe suspicionat poate fi investigat de DIICOT”

În încercarea de a găsi răspunsuri edifi catoare la această absurditate, în spatele căreia ar trebui să stea totuși niște explicații/interese, i-am adresat un set de întrebări dr Narcis Copcă, managerul Spitalului Sfânta Maria, la care reputatul chirurg a răspuns punctual. Vă prezentăm mai jos atât întrebările noastre, cât și răspunsurile directorului

1. Ce se întâmplă, în prezent, cu transplantul pulmonar în România? La Spitalul Sfânta Maria a fost acreditat, încă din luna martie a acestui an, singurul centru de transplant de plămâni din țară. Autoritățile au investit zece milioane de euro, dar nici măcar un plămân n-a fost transplantat până acum. De ce? Unde s-a blocat această inițiativă atât de importantă pentru pacienții care au nevoie disperată de plămâni noi?

Spitalul Clinic „Sf. Maria” este acreditat legal pentru transplantul de plămân, are listă de așteptare, dar Ministerul Sănătății nu a introdus în Ordinul de Finanțare procedura de transplant pulmonar.

2.Care este, concret, mecanismul prin care s-ar putea realiza un transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria?

Pentru a se realiza un transplant pulmonar, acesta trebuie să fie plătit prin orice mecanism legal, fie privat, fie de statul român prin program. Menționăm că momentan pe lista de așteptare a spitalului sunt pacienți care au dreptul la finanțare prin Programul Național de Transplant.

3. Care sunt motivele pentru care Ministerul Sănătății n-a permis Spitalului Sfânta Maria să demareze campania de transplantare? Care credeți că ar fi cauza în baza căreia Ministerul Sănătății n-a acordat banii necesari acestor operații? Care au fost explicațiile oficiale ale reprezentanților Ministerului

Nu cunoaștem motivele, nu cunoaștem cauzele, explicații oficiale nu au existat, în niciun caz scrise.

4. Care sunt, estimativ, costurile unui transplant de plămâni la Spitalul Sfânta Maria, unitatea medicală pe care o conduceți? Există și acte oficiale care să susțină cifrele?

Costurile medii ale unui transplant de plămân în Spitalul Clinic „Sf. Maria” sunt de 390.000 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 87.000 euro. Fișa de monitorizare a cheltuielilor din cadrul activităților de transplant pulmonar a fost transmisă pe data de 1 iulie 2016, într-un format detaliat pe 22 de pagini, reprezentând peste 400 de repere, Ministerului Sănătații.

5. Dacă în țară ar costa mai puțin decât în străinătate, cum vă explicați că transplanturile de plămâni – pentru pacienții români – se fac doar în străinătate, la clinici precum AKH din Viena, unde un transplant costă 120.000 de euro? Nu cunosc motivele.

6. La începutul toamnei, un pacient care avea nevoie urgentă de plămâni noi a decedat așteptând, în van, ajutorul autorităților. Cine sunt vinovații pentru această tragedie? Cine ar trebui să-și asume culpa morală pentru oamenii care sunt într-o situație critică și care nu mai au timp să aștepte un eventual transplant la Viena?

Orice culpă se stabilește de către organele judecătorești.

7. Care este echipa de medici pe care vă bazați, la Spitalul Sfânta Maria, pentru realizarea unui transplant de plămâni?

Echipa este constituită din chirurgi ce au palmares comparativ cu chirurgi de top european, iar colectivul este coordonat de dr. Tudorache, care are peste 300 de transplanturi pulmonare efectuate în cel mai mare centru din lume, Medizinische Hochschule Hannover- Spitalul Universitar din Hanovra.

8. Agenția Națională de Transplant v-a ajutat în demersurile pe care le-ați făcut pe lângă Ministerul Sănătății? Care este, mai precis, rolul ANT în toată această situație utopică – pentru că, până la urmă, autoritățile au investit într-un proiect pe care acum nu-l mai susțin?

În cadrul Agenției Națio nale de Transplant am simțit un sprijin entuziast și necondiționat din partea dr. Zota Victor – care în schimb și-a dat demisia din funcția de coordonator național, având ca motiv principal faptul că prof. Deac (n.r. – Radu Deac, director executiv ANT) a obstrucționat această procedură.

9. Aveți idee ce se întâmplă cu plămânii recoltați în România? Organele trimise către Eurotransplant ajung și la pacienții români? Credeți că pe teritoriul României se face trafic ilegal cu organe? Există și la noi această practică imorală – dar extrem de bănoasă -, sau țara noastră e ferită de acest flagel?

Traficul de organe suspicionat în procedura de transplant poate fi investigat de către DIICOT prin prisma faptului că au fost trimiși 14 plămâni de la începutul anului la Eurotransplant, pacienții aflați pe listă în România fiind prejudiciați prin neacordarea niciunui plămân, iar din cei 6 români aflați pe listă în Viena doar unul a fost transplantat – desi aveau obligația să fie transplantați toți 14. Este clar că balanța este negativă.

10. Au existat/există pacienți dispuși să plătească din propriul buzunar transplantul de plămâni la centrul de la Sfânta Maria? I-ați putea ajuta sau aveți nevoie tot de aprobarea Ministerului Sănătății pentru a face acest lucru?

Nu au existat pacienți care să susțină personal o transplantare. Dacă ar fi existat, nu am fi avut nevoie – conform legii – de avizul Ministerului Sănătății. Repet: Ministerul Sănătății este cel care plătește asiguraților români banii cuveniți – conform legii – pentru a face această procedură de transplant.

11. Cum se desfășoară, concret, transplantarea unui plămân și care este cea mai grea etapă pentru pacient? Ce riscuri implică o astfel de operațiune?

Transplantul de plămâni a fost o șansă pentru un pacient decedat la 10 octombrie 2016. Neefectuându-l, acesta a murit. Procedura de transplant este o procedură spectaculoasă, cu șansă de reușită în funcția comorbidității de la 25 la 75%.

12. Ce părere aveți, ca manager al unei unități medicale importante, despre Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății?

Nu l-am întâlnit pe domnul Ministru decât o dată, privind o discuție de 4 ore referitoare la finanțarea asiguraților români care au nevoie de transplant pulmonar. Ulterior discuției, finanțarea procedurii nu s-a realizat.

A expirat acordul cu Eurotransplant?

Se pare că situația pacienților care au nevoie de plămâni noi este mult mai gravă. Potrivit unor surse neoficiale din cadrul Agenției Naționale de Transplant, acordul României cu Eurotransplant ar fi expirat la data de 27 septembrie 2016, făcând imposibilă realizarea vreunei operațiuni de salvare până la semnarea unui nou acord. N-ar fi prima oară când s-ar întâmpla acest lucru. Anul trecut s-a petrecut la fel, Clinica din Viena refuzând să mai transplanteze pacienți români până când autoritățile noastre n-au semnat o nouă înțelegere cu Eurotransplant.

Ministerul trebuie să dea banii, ANAT-ul – plămânii

Care este mecanismul birocratic al unei transplantări? Pacientul asigurat, care și-a plătit toate taxele la stat, se înscrie pe o listă de așteptare. Când îi vine rândul, iar Ministerul Sănătății pune la dispoziție suma necesară intervenției, Agenția Națională de Transplant trebuie să asigure plămânii sănătoși. Abia apoi are loc transplantarea. În prezent, singurul impediment care stă în calea realizării sau cel puțin a unei încercări de realizare a primului transplant de la noi din țară îl reprezintă blocarea banilor la Ministerul Sănătății. Practic, din motive/ interese necunoscute, Ministerul Sănătății refuză să se folosească de un centru de transplant pe care tot el l-a finanțat cu bani grei!

Am donat 14 plămâni, dar doar un singur român a fost transplantat la Viena

Trăgând linie și făcând abstracție de șicanele dintre șefii ANT-ului, dezvăluite într-un răspuns al managerului Narcis Copcă, concluzia poate da de gândit procurorilor României. Dar care este, pe scurt, această concluzie?

În baza unei colaborări cu un organism privat – Eurotransplant – din care România nu face parte, ci doar îi oferă organe în schimbul unor transplantări, un singur român a primit plămâni noi în acest an. Și asta în condițiile în care, de la începutul lui 2016, România a donat către Eurotransplant 14 plămâni, iar pe lista de așteptare a clinicii AKH din Viena mai sunt încă cinci români care au nevoie de organe noi pentru a supraviețui. Ce s-a întâmplat cu ceilalți 13 plămâni donați de noi? De ce nu au fost ei direcționați către pacienții români de la Viena sau către cei înscriși pe lista de așteptare de la Spitalul Sfânta Maria? De ce?

Îl deranjăm din nou cu o întrebare pe ministrul Sănătății: Domnule ministru Vlad Voiculescu, se face trafic cu organe în România? Aveți cunoștință de asemenea practici?