Am primit pe mail: INVAZIA SUPERMARKETURILOR SI DISTRUGEREA SISTEMATICA A AGRICULTURII ROMANESTI. Culmea nepasarii: avem productie record de legume, dar importam!
Am primit pe adresa de mail, de la sora O.S. (careia ii dam doar initialele numelui sau) un mesaj despre practicile abuzive prin care un nou supermarket, puternic pe plan international, saboteaza, practic, produsele agricole romanesti.
De altfel, se poate observa cu ochiul liber ca toate marile supermaketuri comercializeaza mult prea putin produsele romanesti agricole (de ce, de pilda, se vand cartofi din Egipt sau ceapa din Grecia, cand aceste produse sunt disponibile si aici?), iar cand o fac, o fac prin impunerea unor preturi mici producatorilor autohtoni. Scandalurile despre aceste practici au fost reflectate in presa acum cativa ani.
Un alt procedeu abuziv al acestor mastodonti este de a pune presiune pe micile magazine alimentare. Tactica este simpla: ori vinzi magazinul, ori falimentezi pentru ca nu rezisti concurentei. Astfel, afacerea supermarketurilor din Romania apasa greu asupra producatorilor agricoli autohtoni si asupra micilor proprietari de magazine alimentare.
Redam, asadar, in cele de mai jos, mesajul primit, completandu-l cu cateva materiale informative din media online.
Doamne ajuta!
Va scriu in legatura cu o problema profana, dar importanta pentru felul in care se aseaza lucrurile in aceasta tara, care pare ca isi traieste astazi, (da, imi asum patetismul cuvintelor) ultimele clipe de demnitate si reactie. Invazia supermarketurilor in Romania evident ca si-a avut parte sa de importanta in distrugerea sistematica a agriculturii romanesti. Cu toate acestea, ceea ce am observat zilele trecute m-a socat fara masura. La supermarketurile LIDL (fostul Plus) din Cluj-Napoca toate legumele si fructele care apareau ca fiind din Romania (pe afisaj mare colorat, cat sa stam linistiti ca asa e), daca citeai mai atent eticheta de pe ambalajul lor remarcai ca tara de provenienta e Austria, Grecia, Turcia. Altfel spus, supermarketul in cauza folosea ceea ce se cheama o ”strategie de marketing”, cinic exersata pe indiferenta romanilor. Pepenii din magazin, care, nu-i asa, chipurile erau din Romania, dar de fapt din Grecia, se vindeau cu 50 de bani kg… nici nu e de mirarare ca il condamnam astfel la dezastru pe nenorocitul din Dabuleni, caruia nimeni nu-i ofera nicio subventie ca sa poata face fata preturilor de dumping ale produselor straine…
Evident, prima reactie a fost sa cer explicatii de la conducerea supermarketului. Mi-au spus ca e vorba de o incurcatura pe care o vor remedia. Am revenit peste cateva zile… Lucrurile erau la fel… Am sunat la OPC, iar o tanti dezinteresata de acolo mi-a promis ca vor face ceva, nu stie cand, pentru ca nu au echipaje suficiente, dar ”sa-i creditez cu incredere”. Am revenit azi in magazinele Lidl, dupa 3 zile. Situatia e identica… ceapa rosie e scris mare sus pe fond portocaliu ca e din Romania, iar eticheta ei imi arata ca e produsa in Austria… OPC nu a reactionat de niciun fel , lucru care ma duce inspre o singura concluzie privind relatiile institutiei in cauza cu supermarketurile din Romania. Oficiul stie sa-si arate muschii doar cand e vorba de un nenorocit de taran in piata fara vreun act , iar cu adevaratii monstrii ai fraudelor economice face cale intoarsa. La fel s-a intamplat cu presa din oras. Intre timp, un prieten din Arad imi spune ca aceeasi e situatia si la alte magazine Lidl din tara prin urmare, e vorba de o politica de sus, atent premeditata, nicidecum incurcatura spontana.
In aceste conditii asistam, fara exagerare, la un dureros SABOTAJ AL AGRICULTURII ROMANESTI. CONSUMATORULE FII INTELIGENT! NU TE LASA PROSTIT DE AMBALAJ SI INCEARCA SA CAUTI MAI DEGRABA O PIATA CU TARANI DECAT UN SUPERMARKET PENTRU CARE NU ESTI DECAT UN COBAI GATA DE FOLOSIT! Inca o chestiune pe care o cred cu toata taria; sistemul il facem fiecare dintre noi. Daca el e corupt, inseamna ca si noi suntem responsabili de o doza mare de lasitate si frica… Va rog, din suflet, atentionati consumatorii asupra acestor campanii necinstite! Este atata nevoie de reactie azi…
Va multumesc si sper ca imi veti intelege frustrarea…
Doamne ajuta!
***
Cateva articole pe aceasta tema din presa online:
Deşi se declară mulţumiţi de recolta din acest an, reprezentanţii producătorilor agricoli susţin că importurile de fructe şi legume la preţuri foarte mici, precum şi evaziunea fiscală din domeniu le creează probleme în valorificarea producţiei. Ei spun că vina este împărţită, pe de o parte aparţine autorităţilor, care nu îi sprijină suficient, pe de altă parte producătorilor, care nu reuşesc să se asocieze.
“Importurile ne sufocă, inclusiv când vine vorba să livrăm pentru supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus că preţul roşiilor este de 0,85 lei pe kilogram plus TVA, însă ei ne-au transmis că au roşii din Turcia la un preţ mai mic”, a declarat pentru gândul Mircea Croitoru, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale Profesionale Legume-Fructe şi directorul executiv al Societăţii Agricole “Legume-Fructe” Matca (judeţul Galaţi), una dintre cele mai mari zone legumicole din România.
În prezent, la Matca, roşiile nu se mai vând la kilogram, ci la bax, astfel că un kilogram de tomate ajunge să coste 30 de bani, mai spune Croitoru. Din păcate mare parte din producţia de legume din zonă ajunge la groapa de gunoi, pentru că producătorii nu reuşesc să o vândă şi nici nu deţin depozite frigorifice.
El spune că în acest an producţia este mai bună faţă de alţi ani, “însă nu chiar atât de bună pe cât se spune la televizor”. Cu toate acestea, Croitoru arată că, de exemplu, producătorii de pepeni nu şi-au recuperat nici măcar cheltuielile, pentru că atunci când au dorit să livreze marfa la un supermarket cu care aveau contract, li s-a spus că deja acolo aveau pepeni din Grecia cu 0,3 lei pe kilogram. “Ni s-a cerut de către supermarketuri şi ardei gras. Le-am cerut 2,7 lei pe kilogram plus TVA, dar ne-au replicat că la preţul acesta au ardei din import”, a mai arătat reprezentantul asociaţiei de producători.
Ce spun reprezentanţii supermarketurilor
Reprezentanţii marilor reţele comerciale spun că producătorii autohtoni de legume-fructe nu reuşesc să se organizeze astfel încât să livreze marfa de calitate la termene scurte şi fixe.
“Într-adevăr, producţia mare autohtonă de legume şi fructe ne permite într-o mult mai mare măsura aprovizionarea cu produse româneşti. Deşi ne-am dori o colaborare pe volume mari de produse, din păcate numărul asociaţiilor de producători a rămas la un nivel mult sub posibilităţile noastre de preluare şi de comercializare a mărfii. Nu numai numărul asociaţiilor este important, dar mai ales capacitatea lor de organizare şi de funcţionare la foc continuu când e vorba de volume, livrări la termene scurte şi fixe, calitate şi calibrare”, a declarat pentru gândul Delia Nica, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).
Ea spune că din acest punct de vedere unele asociaţii sunt la început de drum, însă toate reţelele asigură consultanţă în domeniu. “Lipsa depozitelor, starea precară a infrastructurii care fac să crească preţurile de livrare la fiecare magazin în parte, dar şi disponibilitatea redusă a micilor fermieri de a se asocia, fac ca ceea ce în ţări cu tradiţie în comerţul modern reprezintă un fapt obişnuit, la noi să fie un început timid”, comentează Nica.
Credite agricole cu dobândă de 2-3%
Pe de altă parte, Croitoru spune că fermierii români nu pot concura cu producătorii de legume din ţări dezvoltate din UE, unde statul subvenţionează producţia şi ambalarea legumelor şi fructelor. Fermierii din Franţa, de exemplu, au acces la credite agricole cu dobândă de 2-3% pe an. Pe de altă parte, şi condiţiile climatice din alte ţări îi favorizează pe fermierii locali.
Reprezentanţii asociaţiei de profil spun că statul i-a sufocat cu taxe şi impozite, după ce s-au constituit în grup de producători. “După ce ne-am constituit ca grup de producători, statul ne-a înăbuşit cu taxe şi impozite, în timp ce în alte state UE autorităţile îi scutesc de taxe timp de 3-5 ani pe cei constituiţi în grupuri de producători“, a mai explicat Croitoru.
Asociaţia pe care o reprezintă acesta are 500 de membri, din care 35 de producători de legume şi fructe, care deţin în total 28 de hectare de solarii şi 150 de hectare pe care cultivă legume de câmp. (…)
- Financiarul: Agrostar: Producţia mare de legume falimentează producătorii agricoli şi îmbogăţeşte intermediarii
Federaţia Agrostar solicită ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, să renunţe la postura de spectator care nu poate să facă niciodată nimic sau să-şi prezinte demisia, în condiţiile în care, din cauza intermediarilor, preţurile la legume nu scad, deşi anul acesta s-au obţinut producţii mari. Agrostar atrage atenţia, într-un comunicat remis duminică că producţiile mari obţinute anul acesta la legume aruncă producătorii în faliment în timp ce intermediarii dau “adevărate tunuri”, oferind un preţ ridicol de mic fermierilor. Potrivit Agrostar, în timp ce fermierii şi consumatorii pierd, intermediarii se îmbogăţesc. (…)
- Renasterea banateana: Misiune aproape imposibilă pentru producătorii agricoli
Viceprimarul din Traian Vuia confirmă că orice tentativă pe care a avut-o de a-şi vinde produsele în marile magazine s-a soldat cu eşec: “Nu poţi, efectiv, să pătrunzi în supermarketuri. Toată marfa este din import! Este căutată pentru că are avantajul că arată bine şi nu se strică repede, datorită modului în care este tratată, cu tot felul de chimicale. Şi uite-aşa, ciobanul îşi vinde mieii în alte ţări, ţăranul îşi dă produsele samsarilor, iar românii mănâncă marfă din străinătate”.
- Top Bussines (articol din 2008): Se cere un Cod de Bune Practici comerciale pentru supermarketuri
Patronatele si sindicatele din industria alimentara si din domeniul agriculturii propun realizarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, care sa împiedice ”abuzurile” magazinelor.
”Propunem încheierea unui acord între reprezentantii industriei alimentare din Romania si cei ai supermarketurilor privind practicile comerciale si elaborarea unui Cod de Bune Practici Comerciale pentru supermarketuri, avizat de Consiliul Concurentei, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Economiei si Finantelor”, se arata într-un comunicat comun al mai multor patronate si sindicate din agricultura si industrie alimentara. Acestea sunt Federatia Romalimenta, Asociatia Romana a Carnii, Asociatia Producatorilor din Industria Laptelui, Patronatul National al Viei si Vinului, Rompan, Federatia Sindicatelor din Industria Alimentara si Federatia sindicatelor din agricultura Agrostar. Patronatele si sindicatele propun interzicerea construirii supermarketurilor în centrul oraselor/zonele rezidentiale si obligativitatea ”testului de competitie” înainte de acordarea autorizatiilor pentru construirea unor noi supermarketuri. În caz contrar, aglomerarile de trafic se vor accentua, vor disparea zone verzi si terenurile de joaca, iar pretul terenului în zonele de locuit va creste, se arata în comunicat. Reprezentantii producatorilor agricoli si din industria alimentara sustin ca supermarketurile exercita un abuz de putere, prin impunerea unor conditii contractuale care le reduc substantial profitul, duc la o crestere artificiala a preturilor si la falimentarea magazinelor de proximitate.
Crestere artificiala a preturilor
Totodata, ”taxele ascunse” practicate de supermarketuri urca artificial pretul alimentelor. ”Lipsa de transparenta a constituirii pretului de raft creeaza confuzie în randul consumatorilor în ceea ce priveste adaosul comercial real. Prin folosirea «taxelor ascunse» se ajunge la o crestere artificiala a preturilor de vanzare, iar profitabilitatea supermarketurilor ajunge sa se situeze între 30% pana la 60%, iar producatorii si consumatorii înregistreaza pierderi”, se spune în comunicat. Producatorii afirma ca supermarketurile le impun sa nu comercializeze produsele la preturi mai reduse în alte magazine, ceea ce conduce la o crestere artificiala a preturilor si afecteaza afacerile magazinelor de proximitate si a producatorilor mici, locali, traditionali, care nu pot satisface volumele si conditiile impuse de supermarketuri. Prin disparitia magazinelor de proximitate producatorii mici gasesc din ce în ce mai greu puncte alternative de desfacere.
De asemenea, patronatele atrag atentia ca este nevoie de o evaluare realista a influentei pe care deschiderea de supermarketuri o are asupra comunitatilor locale, aratand ca, desi sunt create unele locuri de munca, dispar altele. Patronatele si sindicatele vor initia o serie de masuri pentru stoparea abuzurilor supermarketurilor. ”Avand ca punct de pornire Rezolutia Parlamentului European cunoscuta ca «Declaratia 88», vom solicita autoritatilor competente reglementarea legislativa în domeniul practicilor comerciale si extinderii supermarketurilor. Am agreat o întalnire la Bruxelles cu europarlamentarii romani si D.G. Competition (Directiei Generale pentru Concurenta din cadrul Comisiei Europene – n.r.) pe subiectul «Declaratia 88»”, se precizeaza în comunicat. Parlamentul European a adoptat la sfarsitul lunii ianuarie o declaratie scrisa prin care solicita Directiei Generale pentru Concurenta sa efectueze o ancheta privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producatori, a furnizorilor, lucratorilor si consumatorilor si, în special, sa evalueze abuzurile legate de puterea de cumparare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare. Deputatii au aratat ca pe teritoriul Uniunii Europene sectorul de vanzari cu amanuntul este dominat de un numar din ce în ce mai mic de retele de magazine si ca acesti distribuitori cu amanuntul îsi exercita controlul asupra accesului pe care îl au agricultorii si alti distribuitori la consumatorii din UE.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Bine, solutia ar fi sa mergem la piata. Dar ce facem ca si acolo tot marfa din alte tari gasim? Adica putinii tarani autentici au fost inlocuiti de vanzatori care tot marfa din alte tari vand, sau de pe la ferme. Produsele care au forme perfecte si dimensiuni aproape egale au inlocuit produsele naturale.
Chiar si in piata, abia daca gasesti produse de la taranii romani, asaltati si de cumparatori si de cei cu taxa pietii. O batrana mi-a zis ca pentru a vinde lapte in piata iti trebuie autorizatie, pe care o iei numai daca ai cel putin 3 vaci. Cati dintre taranii nostri mai au 3 vaci, cand chiar si o vaca e destul de greu de tinut la ora asta.
In schimb Iasul e plin de nuci, cirese, visine, dude albe si negre care cad pe jos si nimeni nu le culege. Teiul pentru ceai si urzicile tot gratis ni le Dumnezeu. Cati dintre noi se obosesc sa le culeaga insa? Alegerea tot a noastra este …
Cum mai inseala dracii pe unii sa rastalmaceasca Sfanta Scriptura si aceasta nu se intampla de putin timp ci de 20 de ani in Fortele aeriene ale SUA:
http://www.truth-out.org/air-force-cites-new-testament-ex-nazi-train-officers-ethics-launching-nuclear-weapons/1311776738
Si vazut respectivul curs din alt punct de vedere:
http://www.christianpost.com/news/jesus-loves-nukes-air-force-probes-chaplains-nuclear-ethics-course-53304/
Cred că nu ne-am fi aflat în situaţia asta dacă am fi căutat mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, pentru numai aşa restul lucrurilor ni s-ar fi adăugat nouă. Noi românii am căutat tot felul de lucruri după 1990, mai puţin acestea. Aşa că suntem încercaţi în fel şi chip. Am dat liber UE, FMI şi altor organisme şi organizaţii să facă cam ce au vrut cu noi. Rezultatul? Foamete, sărăcie, şomaj, emigraţie, lipsuri, şi tot felul de “reforme” şi experimente care se fac pe noi. Până ne trezim. Dacă ne trezim.
@svm:
where there’s will there’s a way
@antuza:
pana ne trezim, putem face totusi un lucru simplu, la indemana oricarui somnambul – sa nu mai trecem pragul supermarcheurilor si sa nu mai hranim noi “monstrul”.
Ar trebui sa ne intrebam si cum rezista aceste fructe si legume importate in conditiile in care sunt transportate si depozitate in multe locatii.Marfa taranului rar rezista cateva zile dupa recoltare si isi pierde calitatile.
Suntem consumatori de otravuri…si capcana functioneaza mai ales pentru saracii copii.
@Alin- 7
Asta ar fi ideal.
Dar cu ce sa ne hranim daca traim in Bucuresti si avem si putin timp la dispozitie sa cautam hrana???
@AnaR: ideal? come ooon, nu-mi idealizati ceva atat de simplu si practic.
cu riscul de a suna un pic abraziv, n-am mari sfaturi a va da decat a repeta ce au spus altii mai destepti ca mine:
unu la mana: traiti simplu. simplificati-va viata. asta o puteti face oriunde.
doi: timpul vi-l faceti. simplificand. si intreband pe altii care deja au facut un pas mai departe, imposibil ca in comunitatea dumneavoastra sa nu fie deja cineva care are o legatura cu un mic producator de la tara.
asa cum remarca si @cristi-g mai sus, de la supermarche cumparati, volens nolens, doza zilnica de otravuri.
asa ca alegerea e simpla: otrava cea la indemana sau painea cea de toate zilele, obtinuta cu zbateri si truda. si asta ii o particica din puzzleul incercarilor vremilor actuale.
Lucrurile sunt mai complicate. Din ce în ce mai complicate. Până şi pâinea cea de toate zilele pe care o cumpărăm fie din diferite supermarketuri, fie de la magazinul din colţul străzii este plină de agenţi de afânare şi de amelioratori, adică de E-uri. Ca să ne întoarcem la viaţa simplă ar trebui să începem de exemplu cu a face pâinea în casă. Cine se înhamă la această treabă zilnic? Ia gândiţi-vă! Ajungeţi acasă de la serviciu, obosiţi, aveţi o groază de treburi de făcut şi lăsaţi totul pe mai tîrziu, sau renunţaţi, pentru ca să faceţi pâine … Chiar şi la două-trei zile şi tot ar fi foarte greu …
@ Antuza:
Si totusi sa incepem, sa incercam. Putin cate putin, cand si cat se poate… Au aparut insa in ultima vreme si niste specialitati de paine preparate mai natural si o multime care nu sunt din faina alba. Dar nu numai de paine este vorba, ci de orice alte alimente. Singurul inconvenient mai mare este pentru cine are bonuri de masa. Dar… sa dam slava Domnului daca AVEM INCA CE MANCA!
@Alin-7
Program de viata:
1. sculat 4 dimineata, rugaciuni, program gospodaresc pana la 7 si juma’ cand plec la servici; servici pana la ora 16 si juma, uneori si mai mult
2. miercuri, vineri sambata dupa amiaza : biserica; idem duminica dimineata- Sfanta Liturghie si dupa amiaza Paraclisul Maicii Domnului
3. Restul zilelor dupa servici: ceva cumparaturi (frugale), treburi gospodaresti, rugaciuni si daca nu cad lata de oboseala- putina lectura la culcare.
Si desi am copilul la casa lui, nu este chiar absent din viata mea. Din contra , prin casatoria lui , am de fapt doi!
In alta ordine de idei:
Azi mananc de exemplu- un ghivecel facut din: ceapa,o vanata , un dovlecel, cativa cartofiori , cateva rosii si putina mazare din conserva.
Se poate un meniu mai simplu?? Dureaza o juma’ de ora sa le fierb pe toate, impreuna cu putin ulei.
Se poate un programa mai simplificat??? Intrebarea nu este retorica. Chiar ma intereseaza.
Mama mea a inceput sa faca paine in casa. Cand nu are timp sa framante, foloseste un aparat special care se gaseste in comertul de electrocasnice. este buna si satioasa, folosim ingredientele dorite, faina si tarate de la moara. Nu putem sti acum ce fel de cereale au fost acelea am auzit tot felul de discutii despre initium, pesticide, ingrasaminte si alte prostii dar cel putin nu mai adaugam noi E-urile. Necesita un mic efort de informare si alergatura dar merita din plin 🙂
Si chiar nu exista in comunitatea mea nimeni care sa aiba legaturi cu producatorii de la tara.
Dar nu legumele si fructele sunt problema. Se gas4esc in piata la tarani.Inca!
La Hiper…. nu ajung decat o data cel mult de 2 ori pe luna, pentru cumparaturile mari: bacania, art sanitare.Dar dintr-un drum rezolv toate maruntisurile si nu e putin lucru.
In rest, nici eu nu ma dau in vant dupa otravuri! Si argumentul adus de admin cu bonurile nu este nici el de neglijat!
Gata, am vorbit prea mult si v-am ocupat timpul cu lucruri neesentiale pentru mantuire.
@AnaR:
si eu traiesc in Bucuresti dar ma simt nevoita sa dau slava lui Dumnezeu ca m-a harazit sa functionez mai bine cu mai putina mancare si sa ma imbolnaveasca orice depaseste necesarul zilnic. Din cauza unor mici probleme de sanatate am fost silita sa renunt la o mare parte din alimentele procesate inca de acum 6-7 ani. Mancare iau de la mama care locuieste in provincie dar are legaturi cu oameni de la noi de la tara de la care cumpara legume zarzavaturi si carnea de pasare. Pot face astfel supe de legume sau de pasare de curte, carne alba sau peste fripta sau fiarta. Asta ar fi masa principala. Ca gustari, exclusiv morcovi, mere sau ardei (gras, capia – in stare cruda). In plus, multa salata de cruditati, aproape zilnic: varza alba, rosie, morcov, telina – tocate fin cu un strop de suc de lamaie. Seara, cate o ceapa, fie in salata fie alaturi de o supa usoara de legume, imunizeaza bine organismul si ajuta si somnul.
Si acum, o intrebare: la ce ora va culcati seara incat va puteti trezi la 4 dimineata? am o mare problema cu somnul si asta-mi perturba toata organizarea zilnica.
Multumesc. Cu stima 🙂
@AnaR: sa va traiasca copchilasii si sa infloreasca in gradina Domnului. aveti un program fain observ, n-ar trebui sa va fie prea greu sa renuntati la supermarcheuri.
cineva, undeva, are timpul si resusele necesare pentru a se ocupa de facerea painii acasa (ca exemplu). ca si de alte mancaruri. altii au vreme de dat fuga la piata. etc…
(re)gasiti-va intre domniile voastre, uneori suntem mai aproape unii de altii decat ne imaginam.
trebuie un pic mai multa comuniune si organizare, de unii singuri nu vom reusi niciodata. e tot un fel de obste si aci, ceva mai dispersata si mai neuniforma dar in esenta tot obste.
si pentru ca tot suntem la capitolul acesta, iaca si in Marea Britanie sunt oameni cu acelasi probleme, sa vedem ce se intampla pe acolo:
http://www.gandul.info/financiar/cum-lupta-britanicii-cu-invazia-supermarketurilor-o-lira-din-sapte-cheltuite-in-magazinele-britanice-ajunge-la-marele-lant-de-retail-tesco-8580972
@Alin- 7
Multumesc! E de luat in cosiderare sfatul cu diviziunea muncii. Poate va fi realizabil.
@ Maria
Este o problema cu odihna!
In zilele cand merg la biserica , dupa ora 23 , in rest intre 21-22.
Nu-mi ajunge somnul -sincer- de aceea am intrebat cum pot sa simplific si mai mult?
Imi pare rau ca nu am suficient timp pentru lectura- acum citesc Cultura Duhului a lui Rafail Noica si parca mi-e rusine ca nu reusesc mai mult de 3-4 pagini pe seara. Si tare mult imi place! Mult de tot.
Da. Asta cu diviziunea muncii este adevărată. Dar de obicei atunci când vrem să facem ceva este bine să punem chiar noi în aplicare acel lucru, pentru că s-ar putea să punem poveri greu de dus pe umerii altora …
@antuza: si mai bine inca este sa avem dreapta socotinta.
Si inca ceva.Se intampla la tara,in aceste zile…
E perioada in care se coc rosiile.Au scapat pana acum dar o mana distrugatoare le inegreste pe toate.E rezistenta la orice praf antimana,la orice leac babesc.Nu suntem conspirationisti, dar aceasta “intamplare” are un sens unic:hipermarket.
http://www.gandul.info/news/topul-celor-mai-reclamate-hipermarketuri-la-anpc-plus-ce-risca-producatorii-care-nu-respecta-gramajul-la-paine-8590537
Alin-7,
la ce anume te referi concret în contextul de faţă?
concret, ma refer la a evita cantonarea intr-o extrema si la a judeca fiecare situatie echilibrat.
in viata e bine sa stii ca nu le poti face singur(a) pe toate si ca nici nu te poti pricepe la toate. deci sa punem in aplicare ce putem pune si sa nu ne aruncam in intreprinderi care ne depasesc.
nu zic sa arunci povara in spinarea altcuiva, aux contraire. dara atunci cand ai nevoie de ajutor, il ceri. daca si vine, cu atat mai bine.
dar fara false fasoane si ingrijorari din acelea “evlavioase”, strivitzi de prea multa grija a aproapelui cand noi suntem coplesiti deja de problema. ca si ajutorul asta, trebuie cerut la timpul lui. mai tarziu, poate fi prea tarziu.
asa ca ii necesar sa mai invatam sa ne purtam si unii altora poverile aistea. n-a zis nimeni ca e usor dar nici sa nu ne impiedecam din pricina unui drob de sare.
@cristi_g: adevarat cu rosiile 🙁 incercam sa le culegem un pic mai necoapte si le mai tinem putin la soare.Dar si asa este o productie afectata masiv. Pana sa citesc interventia dv am crezut ca e o problema locala (zona C-lung-Muscel) – se pare ca nu.
Alin-7,
foarte adevărat. Mulţumesc pentru lămuriri. 🙂
http://www.gandul.info/news/topul-celor-mai-reclamate-hipermarketuri-la-anpc-plus-ce-risca-producatorii-care-nu-respecta-gramajul-la-paine-8590537
Lucrurile stau un pic altfel pe relatia producator autohton-hypermarket.
Intamplator lucrez in domeniu.
Unui hypermarket ii este foarte greu sa cumpere de la un producator roman deoarece romanul nu este constant in aprovizionare, caltatea produselor etc.Concret hyperm are nevoie de constanta in livrari si in plus produsele trebuiesc sortate dpdv calitativ , trebuiesc etichetate( pe fiecare lada , sac etc) cu denumirea produsului , tara de origine ,cod de bare etc(aceste lucruri sunt cerute de lege).Producatorii romani nu sunt dispusi sa faca aceste lucruri.Mai mult au fost cazuri in care cartofii pe care ii livrau intrun hyperm erau amestecati cei mari cu cei mici printr-un procedeu ingenios:puneau intr-un sac un burlan, pe marginea sacului puneau cartofi mari iar in mijloc puneau cartofi mici apoi scoteau burlanul.Imaginati-va ce supriza aveai acasa cand cumparai un sac de cartofi mari din hyperm si cand ajungeai acsa gaseai amestcati.Nu este o senzatie tocmai placuta.
Din acest motiv hyperm prefera sa le cumpere din Turcia, Egipt etc deoarece oamenii de acolo sunt mai seriosi la cerintele respective.Singura sansa a producatorului roman este sa se asocieze, sa-si faca depozite de sortare si ambalare etc.Sunt multe de discutat si nu prea am rabdare si timp sa scriu.Cert este un lucru, dincolo de orice teorie conspirationista mai mult sau mai putin dovedita,primul rau sau prima piedica vine de la noi si apoi de la ceilalti. Am cunoscut numeroase cazuri in care un frate dorea sa faca ceva bun si ceilalti farti ii puneau piedici.Acest lucru vi-l spun ca sa incercam sa fim un pic mai atenti la faptele si atitudinea noastra.Adica sa incercam sa nu ne mai punem piedica singuri, sa incercam sa gandim si sa actionam mai comunitar.
Numai bine,
Marian
@Marian:
De parca ar avea hipermarketurile vreo bucurie in asocierea si spiritul comunitar romanesc. Strategia dezbina si stapaneste este veche de cand diavolul si a fost aplicata cu spor in razboaiele economice. Prin urmare, asa cum statul saboteaza producatorii agricoli autohtoni, cu siguranta la fel o fac si hipermarketurile, care nu au niciun interes sa se confrunte cu producatori care au capacitatea de a negocia. Adica, sa nu ni se vanda totusi castraveti egiptenesti chiar asa, pe fata. De parca singurul lucru ce impiedica hipermarketurile sa aiba acorduri rezonabile cu autohtonii este dezorganizarea lor, nu si dorinta ca acestia sa nu aiba capacitate de negociere si de comercializare, vezi Doamne…
@admin
Se pare ca nu am fost foarte clar:Am fost implicat direct in treburi de genul asta si stiu cum se luau decizii.Fara nici un fel de politica impotriva producatorului roman.Nimeni nu a venit la mine sa-mi spuna sa caut producatori in afara.Ar fi mai ieftin ptr un hyperm sa achizitioneze produsele local dar din motivele enumerate mai sus este foarte greu.Mergeti in Spania sa vedeti ca acolo gasiti produse ce se fabrica la ei in tara, cel mult gasesti produse din alta parte in extrasezon.Un hyperm cauta profitul dar si constanta si siguranta in aprovizionare.Va spun ca in momentul in care ai avea propriul tau magazin si nu te poti baza pe furnizorii interni cauti surse in alta parte.
La noi se aplica un pic altfel zicala:Ne dezbinam singuri si ne stapanesc altii.Va spun ca lucrez in /cu multinationale si am vazut ca raul de la noi, romanii, pleaca.Adica cele mai rele initiative, hotarari , proceduri etc de la noi plecau si nu de la straini( ei chiar se mirau ca se faceau asemenea propuneri)
Acest lucru vi-l spun din experienta ptr o mai multa claritate a realitatii si nu din articole de pe net.
mi-am adus aminte de un episod din Southpark pe tema asta. instructiv.
http://www.southparkstudios.com/full-episodes/s08e09-something-wall-mart-this-way-comes
@Marian:
Dar hotararea de a aproviziona cu marfa constanta si egala de unde pleca oare? Legat de sacul cu cartofi mari si mici amestecati. Vedeti, produsele modificate genetic sunt programate sa iasa la aceeasi dimensiune si culoare toate. Pe cand cele lasate de Dumnezeu si care inca mai exista pe plaiurile mioritice nu au aceeasi culoare si forma toate. Si tot in mana lui Dumnezeu suntem cand avem fie un sezon mai productiv, fie unul mai sarac – ceea ce duce la fluctuatie a aprovizionarii. Tocmai cei care lupta contra lui Dumnezeu si vor ei sa tina controlul si fraiele chiar si ale alimentelor le programeaza genetic sa le iasa perfect aceeasi culoare, forma si gust de plastic. Pentru ca noi suntem finiti, si nu putem programa mai mult decat o mica finitate de soiuri. Numai Dumnezeu e infinit si ne poate da si coplesi cu multimea formelor si culorilor plantelor.
Dupa ce mananci ani buni din viata cartofi de exact aceeasi marime si culoare, spalati si fara urma de praf pe ei, mere mari si date cu ceara sa luceasca – fara nici un punct negru pe ele, dar in acelasi timp si fara nici un gust decat de plastic – devine o adevarata bucurie sa poti manca un mar mic si bubos, dar cu un parfum pe care tot plasticul din lume nu-l poate egala. Mai ales cand stii ca asa l-a lasat Dumnezeu.
Si apropo de Spania si alte tari – toate sunt stanca – Israel, Italia, Grecia, Turcia, Spania, Canada, US. Nu au lutul roditor al Romaniei, unde si daca scuipi un sambure de pepene la anul iti iese pepene fara nici o stradanie, numai de la Dumnezeu. In mod normal acolo nici nu aveau productie agricola prea mare acum 70 de ani cand Romania era granarul Europei. Oare cum au devenit acum mari zone agricole, si cum am ajuns noi sa preferam produsele lor celor ale noastre?
@Marian
Eu nu ma supar pe un Hiper….ca nu are totdeauna marfa pe care o caut, dar ma supar ca umbla cu cioara vopsita, adica singura lui preocupare este ca marfa sa -ti ia ochii. In rest ca e sau nu otravita , nu-i pasa.
Ce incredere sa ai intr-un asemenea vanzator?? Si daca mai masluieste si etichetele…. sarlatanie curata! Si de ce se mira? Au ei gulerele scrobite, dar tot matrapazlacuri fac!
@AnaR
@svm
Discutia era despre importul de legume versus producatorii romani.
Atat dimensiunea produselor cat si ce cantitate de ,, otrava” sa contina sunt reglementate de lege.Daca legea nu este buna trebuie schimbata.
Faptul ca tarile mentionate stau pe o stanca nu inseamna ca ei nu trebuie sa gandeasca economic.Este mai ieftin sa produci pe pamantul tau( chiar adus de tine cu camionul si intins pe stanca, am vazut acest lucru si in Atos) decat s importi.Faptul ca in Grecia se cultiva pe un pamant intis pe piatra nu inseamnaca ca acest lucru este un atac impotriva producatorului roman ci pur si simplu este o problema de mentalitate, organizare etc a noastra.In Romania nu exista o mentalitate economica inca(nu sunt de acord musai cu ea dar trebuie sa ne asumam consecintele).
Nu este nicio diferenta intre tiganul din piata care cumpara pe nimic produsele taranului (si le vinde de x ori mai scump) si Hyperm.Este aceiasi situatie numai ca unul este mai spalat pe dinti si are guler scrobit iar celalat nu . De ce nu luam atitudine aici , sa-i fortam pe cei care detin monopolul in piete sa permita taranului roman sa vand liber, fara intermediari.Adica cand comertul este mai organizat cat de cat(repet fara ca lucrurile sa fie perfecte ) este conspiratie dar cand vedem cu totii in piete monopolul unor indivizi care nu prea stiu ce este munca tacem malc si nu luam atitudine.
Au aparut la noi OMG si legume crescute nu pe sol ci pe vata de sticla asta nu inseamna ca daca este cultivat la noi e musai sanatos.
Faptul ca cineva speculeaza prostia noastra , ca nu luam atitudine ,nu inseamna ca ,musai, este impotriva noastra si ca vrea sa ne distruga.
Numai bine,
Marian
@Marian:
Vom ajunge sa ne invartim in cerc. De ce?
Atitudini aici nu poate lua decat statul. Iar statul nu are niciun interes sa forteze mana intermediarilor, deoarece acestia detin pozitie de forta tocmai prin complicitatea statului. Asadar, mafiotii din piata, hipermarketurile si statul si-au dat mana in defavoarea producatorului agricol roman. E atat de simplu. Si deloc conspirationist.
@ ADMIN
Nu ne invartim in cerc deloc.Eu zic ca se poate.Uite un exemplu in care un preot catolic in Spania a facut o asociatie a fermierilor si uitati ce a iesit.
http://en.wikipedia.org/wiki/Mondragon_Corporation
Ma stiam si de un preot ortodox care pe langa Constanta a facut ceva asemanator(evident la o scara mai mica) cu niste sere.Se poate!
Trebuie sa scapam de chestia asta cu statul care ne ajuta.Eu cred ca nu este bine sa asteptam ca altii sa ne faca treaba fie vorba si de stat.Este vorba doar ( dupa cum spune si titlul) de nepasare si lipsa de actiune .Am n exemple ptr acest lucru.Acest lucru il spun nu ca sa jignesc pe cineva ci pur si simplu asta-i realitatea.
Marian:
Evident, conteaza si ce se misca la nivel micro, la nivelul comunitatii si al individului. Si problema statului nu este aici sa intervina ca sa produca… producatori agricoli, ci sa isi faca datoria elementara de a le proteja interesele. De a nu ii sabota. Nu de ii a inventa sau de a ii coagula el insusi, ci de a aplica acele politici care protejeaza fara sa insemne paternalism. Problema e veche la noi si dateaza de cand s-a fondat Romania moderna. Taranul roman nu a fost niciodata protejat, dimpotriva, a fost intotdeauna lasat vulnerabil in fata arendasilor, apoi a bancilor si a fost supra-taxat prin politicile care scadeau pretul in mod artificial la exportul de grane. Asta, ca sa beneficieze orasele si burghezia bugetara liberala.
La fel si acum – statul nu doar ca nu face minimum pentru a proteja productia agricola interna, dar mai devine si complicele celor care au tot interesul sa mentina preturile si salariile mici in zona, intr-un stadiu de subdezvoltare, pentru a nu avea, cumva, concurenta. Intr-un astfel de mediu e foarte greu sa faci ceva, orice. Asta nu inseamna ca idealizam producatorul roman si nici ca vedem conspiratii peste tot. Ci inseamna un lucru de bun simt, elementar: intr-un mediu defavorizant pentru activitatile de un anumit tip, respectivele activitati nu au cum sa se dezvolte. Asta ca sa nu mai zic ca discutia legata de actiunea colectiva este veche si generala si deloc specifica romanilor.
Si aici ajungem si la experimentul cooperatist reusit din Spania: mai depinde si de context si de specificul actiunii. Oricum, Mondragon este cu totul alta discutie, acolo e un model economic in sine diferit cap-coada, nu doar de niste agricultori cu initiativa.
Spre exemplu, aici, la noi in tara, o initiativa demna de admiratie si respect:
Biserica şi comunitatea, într-un parteneriat de succes
Construcţia Centrului de prelucrare a fructelor a fost posibilă graţie unui parteneriat fructuos între comunitate şi biserică. Perspectivele unei mici întreprinderi în sat, care să ofere locuri de muncă şi care să-i ajute pe oameni să-şi poată valorifica fructele, l-au determinat pe preotul paroh, Mihail Axinte, să pună la dispoziţia membrilor asociaţiei terenul pe care a fost ridicat centrul, chiar în curtea bisericii din sat. De acolo, din jurul bisericii, porneşte acum motorul dezvoltării comunităţii. “Au fost şi persoane reticente, care n-au privit cu ochi buni faptul că am construit centrul chiar în curtea bisericii, însă atât noi, cât şi părintele ne-am gândit că aici e centrul satului, că tot ce facem, facem pentru oameni şi că până la urmă totul este al lor”, a mai spus reprezentantul World Vision.
Parteneriatul între biserica din sat şi World Vision a fost încheiat în 2009, tocmai din dorinţa de a sprijini dezvoltarea comunităţii. Aşa a luat fiinţă Centrul de prelucrare a fructelor, care a şi fost sfinţit în luna mai a acestui an, slujba fiind oficiată de părintele protopop Vilie Doroşincă, Protopopiatul Iaşi II, alături de un sobor de preoţi. “Biserica a vrut să sprijine familiile tinere, să încurajeze punerea pe picioare a unei afaceri care să implice membrii comunităţii, pentru ca aceasta să se dezvolte. Am vrut, deci, să încurajăm posibilitatea de a munci cinstit, prin mijloacele specifice zonei. Noi promovăm munca. Nu e nimic rău dacă la biserică, în parohie, există o activitate care ajută la dezvoltarea satului”, ne-a spus părintele Mihail Axinte.
Practic, Centrul de prelucrare a fructelor funcţionează în clădirea extinsă a Casei sociale a parohiei, parteneriatul încheiat între biserică şi Asociaţia pomiviticolă fiind avantajos atât pentru enoriaşi, care nu au mai fost încărcaţi de costurile construcţiei, cât şi pentru pomicultori, care au un spaţiu în care să-şi prelucreze fructele. Un model de sprijin şi dezvoltare în comunitate care merită preluat.
sursa: http://www.ziarullumina.ro/articole;1649;1;59208;0;La-Hilita-ciresele-construiesc-un-brand.html
Incet-incet, oamenii incep sa se organizeze si sa depinda tot mai putin de cumparaturile aduse de peste mari si tari. Taranului roman nu trebuie sa-i spunem noi ce are de facut, e suficient sa-i redam increderea pierduta si sa aibe alaturi cativa tineri entuziasti si cu frica de Dumnezeu.
Cat despre partea financiara, daca fiecare dintre noi am participa cu sume infime contra unei cote-parti din recolta sezonului respectiv, cred ca multe initiative particulare ar putea fi puse in practica. Investitii in agricultura, cu profit in produse agricole.