Ioan Mircea Pascu, eurodeputat: LASZLO TOKES, agent teleghidat, PROPULSAT DE PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU si cu agenda autonomista la Bruxelles

7-08-2011 9 minute Sublinieri

ioan mircea pascu

Eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu spune că fostul pastor reformat László Tökés nu vorbeşte româneşte în Parlamentul Uniunii Europene, deşi, teoretic, reprezintă România în legislativul comunitar.

A fost ministru al Apărării în guvernul condus de Adrian Năstase şi sub mandatul său (2000-2004) România a devenit membră a Alianţei Nord-Atlantice. Acum, Ioan Mircea Paşcu îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles, ca deputat în Parlamentul European, fiind afiliat la grupul socialiştilor. Lumea se vede complet altfel din capitala UE, iar invitatul „La masa Adevărului” din această săptămână confirmă clivajul dintre agenda publică românească şi cea europeană. Ioan Mircea Paşcu este de părere că ne autovulnerabilizăm pe plan intern, cultivând dezbinarea de la cel mai înalt nivel şi până la baza societăţii. El oferă exemplul polonezilor care şi-au câştigat respectul tuturor prin unitatea de acţiune manifestată în interes naţional, indiferent de orientarea politică a fiecăruia. Europarlamentarul PSD vorbeşte şi despre colegul său de la Bruxelles, László Tökés, care urmează o agendă proprie în legislativul comunitar.

„Se acumulează resentimente în Europa”

„Adevărul”: Mai rezistă UE unui nou val al crizei economice?

Ioan Mircea Paşcu: Uniunea Europeană este un experiment unic şi, pe un continent care a dat două războaie mondiale, realizarea nivelului de integrare atins în momentul de faţă este o chestiune aproape inimaginabilă. Părinţii noştri nu şi-ar fi putut închipui acest lucru, darămite generaţiile anterioare. A existat o motivaţie dublă când s-a creat Uniunea Europeană. Prima chestiune a fost politică, pentru că lideri precum Churchill şi-au dat seama că la masa de după război, la care vor sta cele două puteri, Europa nu mai încape decât dacă e unită. Şi atunci, acest proiect a plecat ca un proiect politic, n-a putut fi vândut ca atare şi a fost vândut ca un proiect comercial. Şi, într-adevăr, a apărut piaţa comună, în 1957, desfiinţarea vămilor ş.a.m.d. Ţările au început să găsească în asocierea la acest proiect un interes comun direct şi nemijlocit. De aici, încet, încet, lucrurile au început să capete propria lor inerţie. Am împins această integrare, am trecut de comunităţile europene, am ajuns la Uniunea Europeană, până în momentul de faţă…

Dar se pare că am ajuns într-un punct mort…

N-aş spune „un punct mort”, ci că am ajuns într-un punct de inflexiune. De ce? Pentru că această motivaţie pozitivă şi-a epuizat resursa. Şi atunci, vedeţi, în momentul de faţă, noi continuăm integrarea, de nevoie, sub presiunile crizei, sub presiunile acestea care apasă zona euro. Integrarea continuă. Numai că, de data asta, motivată negativ. Adică noi nu mai putem să permitem un deficit pe care să deraieze o ţară, dintr-o zonă cum este zona euro şi atunci apar bugete la control. Bugetul, până acum, reprezenta expresia pură a suveranităţii. Dintr-o dată, iată, el devine aprobat de ceilalţi.

Asta s-a înţeles, teoretic, de la bun început…

Şi începe să funcţioneze. Va funcţiona. Adevărul este că, acum, inevitabil, printr-o motivaţie negativă pentru continuarea integrării, se acumulează resentimente. Şi nu poţi ştii când anume aceste resentimente vor izbucni în altă parte, atunci când vom vrea să facem altceva. Pe urmă, traversând această criză, care e în defavoarea Europei, intră în joc noi actori, precum Asia de Est. Va trebui să tragem o linie şi să vedem câte dintre politicile care fuseseră comune înainte au fost renaţionalizate între timp, inclusiv libera circulaţie a cetăţenilor. Vedeţi Danemarca.

Au intervenit restricţii fără precedent…

În ţări care ne sunt prietene, adică din „ginta latină” – Franţa, Italia, Spania. De acolo am primit cele mai năprasnice lovituri din punctul acesta de vedere.

Până la urmă Olanda este cea mai vehementă.

Olanda este cea mai vehementă… Avem un partid politic extremist în Olanda care face parte din coaliţia de guvernare şi care a condiţionat participarea la coaliţie de măsuri dure împotriva României şi Bulgariei. Aici nu e vorba de neîncrederea cetăţeanului olandez. E vorba de un compromis pe plan politic în Olanda, care nouă ne este vândut, de parcă am fi tâmpiţi, drept lipsă de încredere. Mi se pare că nu putem să înghiţim lucrurile astea. Măcar să spunem că am înţeles despre ce e vorba!

Ioan Mircea Paşcu crede că mediul internaţional nu se îndreaptă spre stabilizare

E adevărat, dar trendul în Europa este acela de revigorare a mişcărilor extremiste…

Da, sigur că da. Uitaţi-vă în Finlanda, în Ungaria ş.a.m.d. Asta e adevărat, aici sunt de acord că, poate, din cauza faptului că am avut aceşti trei ani de decalaj – unii au intrat în UE în 2004, noi am intrat în 2007 – am prins un moment prost. Adică, cu alte cuvinte, numărul de locuri „la universitate” s-a redus drastic şi, în loc să fie 300, ca până acum, sunt doar 15. România este „candidatul ghinionist”.

”Traversând această criză, care e în defavoarea Europei, intră în joc noi actori, precum Asia de Est.”

„Încercăm să păstrăm Republica Moldova pe radar”

Mai contează astăzi România pe harta Uniunii Europene, la cum gestionăm agenda comunitară?

Ei bine, vreau să vă spun că, în afara de plăcuţa cu România, de la consilii şi de la summit-uri, nu ştiu să existe mai mult. Pentru că nu-mi dau seama. Până acum n-am auzit de vreo politică europeană care să fi fost influenţată decisiv de România. Aud, în schimb, de ce face Polonia. Şi, într-adevăr, Polonia este în toate cărţile, în toate jocurile. Noi suntem marginali. Avem o oarecare poziţie legată de Republica Moldova, dar, dincolo de asta, nu suntem prezenţi. Singura dezbatere pe probleme europene se face mediat, prin intermediul discuţiilor din Parlamentul European. Acolo suntem prezenţi doar cu grupurile parlamentare. (…)

Există tentaţii mari din zona politică de a controla presa…

Categoric că există. Numai că acum haideţi să vedem. Presa scrisă ocupă un loc din ce în ce mai mic, pentru că ea nu poate să reacţioneze. Ea nu poate să reacţioneze atât de repede la fluxul mare de ştiri.

Să ştiţi că şi la apariţia televiziunii s-a cântat prohodul presei scrise şi nu a mai murit…

Nu, nu, nu, va rămâne probabil pentru că vor fi oamenii care vor prefera, dimineaţa la cafea, să frunzărească un ziar, decât să citească pe iPad. Eu citesc pe iPad şi am mai multe de citit aşa.

Principiul „scripta manent” e adânc întipărit în mintea cititorului…

Rămâne, rămâne, dar, vedeţi, reacţia, atunci când apare ceva important, nu poate fi rapidă. Sunteţi capabili să scoateţi imediat a doua sau a treia ediţie?

Fiecare ziar mai are şi propriul site, unde pot fi citite „upgrade-urile”. Ziarele vor oferi mai multă analiză de acum încolo.

Şi atunci, mergem pe site, şi la site putem să facem această upgradare şi să aducem ştiri noi. Deci, dintr-o dată, tehnologia ne împinge spre zona aceasta. (…)

„Pe László Tökés nu l-am auzit o dată vorbind pozitiv despre România”

Pe László Tökés îl vedeţi pe la grupurile româneşti din Parlamentul European?

László Tökés, e clar, a venit cu agenda lui acolo.

Îl mai vedeţi prin zona dumneavoastră?

Îl vedem, îl vedem…

Prin grupul românesc sau mai mult prin cel al Ungariei?

Nu în grupul românesc. Bineînţeles, el, de la bun început, a venit şi a vorbit ungureşte. E clar că a avut agenda lui personală, agenda autonomistă.

Sau agenda Budapestei…

Agenda Budapestei, dar să nu uităm că el a ajuns acolo cu sprijin din partea forţelor politice româneşti.

În speţă cu sprijinul preşedintelui Traian Băsescu…

Al preşedintelui. Să nu uităm că el, de fapt, a fost cobaiul pentru metoda candidaturii independente. Pentru că el a fost în 2007 şi „altcineva” a fost în 2009. Metoda a funcţionat în ambele situaţii. Cu voturi venite de la…

Adică şi în cazul Elenei Băsescu, ca să fim expliciţi.

Dumneavoastră aţi spus-o!

Dumneavoastră aţi dat de înţeles despre cine este vorba.

Da, deci aici să fim foarte clari: eu nu cred că László Tökés a dezamăgit PDL sau pe preşedintele Traian Băsescu, prin agenda lui. Eu cred că el a fost teleghidat în această chestiune, ştiindu-se foarte bine agenda lui. Aici nu poate să vină cineva… Nimeni nu l-a întrebat pe domnul preşedinte: „Domnule Băsescu, v-a surprins faptul că domnul Tökés, odată ajuns acolo, a făcut şi a dres?” Nimeni n-a întrebat şi dacă nimeni n-a întrebat, nici domnul preşedinte nu s-a grăbit să abordeze subiectul.

Dincolo de nuanţa ironică, nu credeţi că, în urma activităţii de lobby pro-maghiar pe care o desfăşoară domnul Tökés, se aduc prejudicii grave statului român?

În mod cert, pentru că aici există anumite lucruri. E cetăţean român, până la urmă. Eu am pus odată o întrebare şi am rămas fără răspuns la ea. Dacă avem situaţia unui demnitar român care cere şi cetăţenie maghiară şi el depune, practic, două jurăminte de credinţă – unul pentru statul român, unde e şi demnitar, şi altul pentru statul maghiar, unde cere cetăţenie şi o primeşte – care dintre ele e mai important pentru el?

Există principiul că „ultima adeziune” contează…

Şi atunci avem nişte lucruri de genul acesta… Dincolo de problema asta, e adevărat, există un anumit prejudiciu pentru că eu nu l-am auzit o dată vorbind pozitiv despre România. Nu l-am auzit. Mai mult decât atât, există acele declaraţii politice care se cheamă „one minut speach”, pentru că durează doar un minut. Fiind vreo 700 şi ceva de oameni, nu toţi vorbesc, dar, oricum, dacă se înscriu 70 de oameni la cuvânt şi vorbeşte fiecare un minut – sunt deja 70 de minute. Întotdeauna, László Tökés a primit cuvântul. Adică, nouă ni se spunea: „Nu, dumneavoastră aţi vorbit acum o săptămână, deci mai trebuie să mai treacă nu ştiu cât ca să mai vorbiţi!”, dar el vorbea pentru că aşa a fost aranjamentul. A doua chestiune: modul cum a fost ales vicepreşedinte. Total neclar! Nimeni n-a ştiut ce votează, iar când am cerut lămuriri, preşedintele grupului din care face parte László Tökés s-a ridicat şi a plecat. Ne-a lăsat cu ochii în soare. Şi, până la urmă, am primit o comunicare prin care ni s-a spus că alegerea a fost valabilă şi cu asta basta.

Lumea a votat din greşeală?

Ăla a fost un talmeş-balmeş. El n-a ştiut ce să explice, aparatura n-a funcţionat cum ne-a explicat el. A fost un talmeş-balmeş şi, până la urmă, s-a ales. Bun, a fost acceptat, asta e! Am trecut de treaba asta. A condus de vreo două-trei ori şedinţele la care am participat şi eu. Dar e o chestiune importantă: László Tökés vorbeşte tot timpul în maghiară. Din când în când mai vorbeşte şi în engleză. Eu am condus o şedinţă, în calitate de vicepreşedinte la Comisia de Afaceri Externe, unde s-a dezbătut un raport pe care l-a avut domnia sa. Pot să vă spun următorul lucru: am vorbit româneşte. Am dreptul acesta.

Limba română e limbă oficială în cadrul UE…

Vreau să vă spun că eu vorbesc, de regulă, în engleză. Foarte puţin vorbesc în româneşte. De ce? Pentru că vreau să transmit exact nuanţele pe care le simt eu. Poate că traducătorul, în momentul acela, nu găseşte cel mai bun cuvânt care să transmită ce vreau eu şi atunci prefer să vorbesc în engleză. Dar atunci am vorbit în română. Vă pot spune că domnul Tökés care, orice poţi să spui despre el, numai că nu e un om inteligent nu, a înţeles şi mi-a răspuns. Şi i-am spus: „Vă dau cuvântul, domnule vicepreşedinte Tökés, să prezentaţi raportul“. A răspuns: „Vă mulţumesc, domnule preşedinte, dar am să vorbesc în limba engleză.” A spus în română! Altădată, a condus el şedinţa şi de câte ori a dat cuvântul românilor, a vorbit în limba română. Dar, până atunci, nu l-am auzit vorbind româneşte.

Ceea ce trebuie reţinut, în cele din urmă, pentru că el a ajuns acolo ca reprezentat al României.

Mai e şi o altă chestiune: noi spunem că există un prejudiciu, dar, în acelaşi timp, lucrurile sunt judecate şi individual. Fiecare parlamentar se reprezintă pe el şi pe urmă statul. Astfel, îţi produci tu un rău. Adică lumea te vede: „Băi, ăsta e venit din România, n-a vorbit niciodată româneşte, nu l-am auzit spunând niciun cuvânt pozitiv!” Adică, în clipa aia, ajunge să-şi submineze propria cauză, dacă el împinge lucrurile la extrem.

Aţi văzut oficiul de la Bruxelles al aşa-zisului ţinut secuiesc?

Nu. În săptămâna aia n-am fost la Parlament, dar nici după nu m-a interesat să mă duc pe-acolo.

S-au dus colegi de-ai dumneavoastră, alţii decât cei de etnie maghiară?

Nu ştiu ce-au făcut sau n-au făcut cei de la PDL, însă noi am avut un protest – cei de la PSD – din partea eurodeputaţilor, protest la care m-am asociat şi eu.

”Eu nu cred că László Tökés a dezamăgit PDL sau pe preşedintele Traian Băsescu, prin agenda lui.”

„Ne autovulnerabilizăm pe plan intern”

Să resimte faptul că noi, românii, chiar şi în Parlamentul European suntem mai puţin uniţi decât maghiarii, de pildă?

Maghiarii nu mai sunt atât de uniţi cât erau înainte, paradoxal. Cine au fost uniţi, au rămas şi probabil că vor rămâne, sunt polonezii. La polonezi nici nu-ţi dai seama care de unde e, pentru că e aceeaşi cauză. Ei şi-o urmăresc cu asiduitate. Sunt şi mulţi, sunt şi „grei”, sunt oameni bine pregătiţi. Iar când stau „umăr la umăr”, vă pot spune că ce sprijină ei sunt şanse să treacă mai departe.

Sunt mai buni decât au fost spaniolii, la vremea lor?

Nu ştiu cum au fost spaniolii când au intrat acolo. Oricum, acum spaniolii sunt destul de estompaţi, ţinând seama şi de ce se întâmplă la ei. Nu mai sunt în „prima linie” cum erau, probabil, în legislatura anterioară. Mai ales pe zonele legate de America Latină. Astea sunt de interes pentru ei.

Domnule Paşcu, care credeţi că este ameninţarea principală la adresa securităţii naţionale a României?

Faptul că ne autovulnerabilizăm pe plan intern. Adică mediul internaţional nu se îndreaptă spre stabilizare, spre pozitiv. El se îndreaptă spre negativ şi, în aceste condiţii, noi ne grăbim să ajungem într-o situaţie de vulnerabilizare. Introducem pe piaţă teme divizive, cum a fost cu regionalizarea, cum e cu Constituţia, cum e cu maghiarii. N-avem nevoie de aşa ceva! Şi astea sunt introduse de conducerea ţării. Exact aceea care, prin mandatul primit de la cetăţeni, are menirea să ne asigure securitatea, nu insecuritatea. Există o ură împotriva românului, a cetăţeanului de rând, din partea conducerii. Există un dispreţ total. Nu vedeţi că totul este făcut pe faţă, deşănţat: „Şi ce-o să faceţi?!” Uitaţi-vă şi la chestia asta: au scăpat acum basma curată Roberta Anastase şi Sever Voinescu când toată ţara a văzut ce s-a întâmplat la numărarea voturilor, negru pe alb. Băieţii ăştia de la Justiţie n-au văzut şi i-au scăpat! (…)

Nota noastra:

Eurodeputatul Pascu face o serie de afirmatii interesante, mai ales despre modul in care actioneaza Laszo Tokes si in care a fost ales in cadrul Parlamentului European. In acelasi timp, afirmatiile despre Uniunea Europeana trebuie amendate astfel:

– ideea unei Uniuni Europene a fost foarte circulata inca din perioada interbelica. Principala problema pe care o astfel de structura o presupune nu este doar MOTIVATIA construirii proiectului, ci si FINALITATEA sa.

– astfel, e o diferenta uriasa intre un proiect confederativ, in care s-ar fi realizat un fel de cooperare inter-guvernamentala in care suveranitatea statelor nationale in domeniile cheie ar fi ramas intacta, in care nu ar fi existat structuri centrale si autonome de putere supranationala, cum este astazi Comisia Europeana, si proiectul federativ in care se preconizeaza, astfel, construirea unui suprastat european.

– a existat un astfel de proiect confederativ care a fost insa sabotat de gruparile care sustineau agenda federativa. Asadar, nu este, din punct de vedere istoric, corecta perspectiva liniara pe care o da eurodeputatul mai sus. Uniunea Europeana de astazi este rezultatul acestui lobby dus de grupari si personalitati care de la bun inceput au urmarit sa instaureze o constructie supra-statala, un fel de lovitura de stat in slow motion, in durata lunga a istoriei. Doar un detaliu istoric: celebrul Tratat de la Roma a fost semnat de liderii statelor membre in conditiile in care …paginile acordului erau goale.

– tot din categoria urmaririi acestei agende federative face parte si proiectul zonei euro. Astfel, in loc sa fie in mod real o piata unica, in realitate, prin instituirea unei monede unice si a unei banci centrale unice, in realitate, eurocratii au planificat un mecanism constrangator care, de la bun inceput, era destinat sa forteze statele membre la a renunta din propria suveranitate si la accepta derogari tot mai mari iar apoi institutii economice europene. Este ce se intampla in prezent.


Categorii

1. DIVERSE, Destramare teritoriala? (Regionalizare, autonomie), Opinii, analize, Razboiul impotriva Romaniei, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “Ioan Mircea Pascu, eurodeputat: LASZLO TOKES, agent teleghidat, PROPULSAT DE PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU si cu agenda autonomista la Bruxelles

  1. “Există o ură împotriva românului, a cetăţeanului de rând, din partea conducerii. Există un dispreţ total.”
    De cand tot spun eu asta…si multi se uita la mine de parca as fi un gogoman.

  2. adi,
    ceea ce a spus Pascu si sustii ca ai spus si tu reprezinta parerea multor oameni. si asta ptr ca ceea ce fac ei, cei de la conducere, este atat de evident impotriva cetateanului ca doar orb sau dus cu mintea sa fii sa nu vezi asta. Insa cred ca o fac cu scop, deliberat, programat, teleghidati daca vrei, de cei de afara. A scris Lucian Avramescu un articol in care chiar asta spunea, cum cei de sus s-au pus pe omorat Romania. Asadar, cei care se uita la tine “cu ochi straini si goi” …de intelepciune, sunt vinovati.

  3. Pingback: Viktor Orban si Laszlo TOKES la Baile Tusnad incitand, pentru prietenul lor Traian Basescu, la BOICOTAREA REFERENDUMULUI. Premierul Ungariei se gandeste, totodata, la un SISTEM CARE SA INLOCUIASCA DEMOCRATIA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  4. Pingback: Cand premierul Victor Ponta spune adevarul: LASZLO TOKES SI MONICA MACOVEI SUNT FINANTATI DE DUSMANII ROMANIEI SI REPREZINTA INTERESELE STRAINE ANTI-ROMANESTI (video) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  5. Pingback: Kelemen Hunor sustine DECLARATIILE RADICALE ale primarului din Miercurea Ciuc legate de OBLIGATIVITATEA cunoasterii LIMBII MAGHIARE. ATENTIE LA EXTREMISTII UNGURI" - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: Guvernul ungar sprijina IREDENTISTII din Romania, tot mai pe fata/ Pledoarie pentru AUTONOMIE a ministrului de externe ungar in Evenimentul Zilei - Recomandari
  7. Pingback: MARELE MARS AL SECUILOR, finantat de Guvernul Ungariei. “Singurul lucru clar este ca ei doresc sa-si traiasca viata lor fara romani” - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare