ASERVITI LOBYULUI BANCAR. Premierul Ciolos si guvernatorul Isarescu, in CONTRA-OFENSIVA impotriva LEGII DARII IN PLATA

22-03-2016 10 minute ~~Sublinieri~~

ActiveNews: Atac fără precedent la adresa lui Cioloș: Opriți minciuna și intoxicarea! Ați ales să serviți interesele unor bancheri străini!

Daniel Zamfir, deputat PNL și inițiator al Legii dării în plată, îi solicită, într-o scrisoare deschisă, premierului Dacian Cioloș să oprească “minciuna, intoxicarea și abuzul” împotriva legii dării în plată, susținând că acesta, în loc să servească interesele cetățenilor români, ”servește interesele unor bancheri străini”.

“Opriți minciuna, intoxicarea și abuzul împotriva legii dării în plată și, pe cale de consecință, împotriva sutelor de mii de familii din România care așteaptă această lege sufocate de credite pe care nu le mai pot plăti nu din cauza lor, nu din rea-voință, ci din cauza crizei, produselor mincinoase vândute de bănci, clauzelor abuzive din contracte și lipsei de supraveghere a Băncii Naționale. Dumneavoastră, premierul României, ați ales să serviți interesele unor bancheri străini care, în a doua cea mai săracă țară din Europa, au făcut profit dublu față de media europeană, în loc să serviți demn interesele celor care cu adevărat aveau nevoie să fie reprezentați de dvs: cetățenii României! În timp ce o mână de bancheri s-au ales cu bonusuri, sute de mii de familii de români au viitorul sub spectrul ruinei“, spune Daniel Zamfir, în scrisoare.

Deputatul consideră că poziția premierului Cioloș pe această temă se diferențiază “major” față de cea a președintelui Iohannis. În opinia parlamentarului liberal, Cioloș ar “face jocurile” celor care doresc să “îngroape definitiv” legea, în timp ce Iohannis ar crede că legea este “necesară și bine-venită”.

“Dacă punctul de vedere al băncilor l-ați preluat cuvânt cu cuvânt, există vreo frază măcar pe care să o fi preluat și din pozițiile celor care își doresc această lege? (…) Nu are nicio relevanță pentru dumneavoastră că toate aceste propuneri toxice pe care le-ați preluat de la bancheri au fost respinse chiar de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, aflată în subordinea Guvernului pe care îl conduceți? Nu are nicio relevanță că aceleași propuneri au fost respinse de două ori de Senatul României și, anterior, și de Camera Deputaților? Nu are nicio relevanță că nici președintele României nu le-a preluat?”, îl întreabă retoric deputatul pe primul-ministru.

Daniel Zamfir îi transmite lui Cioloș că speculatorii imobiliari nu beneficiază de legea dării în plată și că băncile vor mări avansurile la credite nu din cauza acestei legi, ci din cauza Directivei europene privind cerințele de capital transpusă prin Legea 29/2015.

De asemenea, liberalul precizează că garanția statului din programul ”Prima Casă” nu poate fi anulată de legea dării în plată, argumentând că există două motive pentru aceasta: “primul, garanția statului este suverană; și al doilea – legea dării în plată se aplică persoanelor fizice, precum și fideiusorilor care au calitatea de consumator, or statul român nu are această calitate”.

Deputatul afirmă că decizia de a continua programul ”Prima Casă” îi aparține în exclusivitate premierului și îi amintește că ministrul Finanțelor, Anca Dragu, “încă dinainte de adoptarea legii dării în plată, anunța public incertitudinea continuării programului din alte motive decât această lege”.

“Vă cer public să vă opriți! Să opriți minciuna! Să opriți intoxicarea! Să opriți abuzul! Nu sunteți prim-ministrul celor 40 de bănci străine, sunteți premier peste o Românie în care aceste bănci și-au permis abuzuri și ilegalități pe care nu și le-au permis în nicio țară din Europa! O arată miile de procese câștigate de clienți împotriva băncilor! N-am să vă cer demisia pentru că am convingerea că, dacă n-ați făcut acest gest de onoare în cazul copiilor din Argeș, n-o veți face nici acum! Ca parlamentar și cetățean al acestei țări nu-mi rămâne decât să vă expun public incorectitudinea și să vă cer să vă opriți!”, conchide Daniel Zamfir.

Hotnews: Dacian Ciolos despre Daniel Zamfir, initiatorul legii darii in plata: O abordare populista. Aceasta lege trebuie sa tina cont de adevaratele cazuri sociale, nu de speculatorii imobiliari

Premierul Dacian Ciolos a scris, duminica seara, pe pagina sa de Facebook, ca raspuns la scrisoarea deschisa adresata de deputatul Daniel Zamfir, initiatorul legii darii in plata, ca “Domnul deputat are din pacate o abordare populista prin aceasta pozitie. Am spus de la inceput ca sustin legea darii in plata si am spus-o si direct bancilor. Insa aceasta lege trebuie sa tina cont de adevaratele cazuri sociale, de familiile care si-au cumparat pe credit o locuinta, si nu de speculatorii imobiliari.”

Ciolos adauga ca “Asta este pozitia Guvernului. Nu stiu cine este cel care face intoxicare. Guvernul vrea o lege functionala si nu populista. Bancile au clar o lectie de invatat in relatia lor cu clientii. Dar pentru ca legea darii in plata sa fie cu adevarat aplicabila (si nu atacabila in justitie), si sa fie in interesul clientilor, ea are nevoie de adaptari.”

Deputatul PNL Daniel Zamfir i-a cerut lui Dacian Ciolos, prin intermediul unei scrisori deschise, sa opreasca “minciuna, intoxicarea si abuzul impotriva Legii darii in plata”, acuzandu-l pe premier ca a ales sa serveasca interesele bancherilor in loc sa reprezinte interesele romanilor.[…]/ integral pe hotnews.ro

Voxpublica/ Costi Rogozanu: Isăresciene

Înainte de orice să începem cu un soi de axiomă. Băncile duduie în România. Oamenii împrumutaţi sau chiar deponenţii nu sînt prea mulţumiţi. Isărescu vrea însă să jubilăm.

Profitabilitatea sistemului bancar românesc se situa la finele anului trecut la 13,2%, dublu faţă de media UE înregistrată în septembrie, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa cu mult peste media europeană, la 58%, faţă de circa 44%, potrivit unei analize a BNR.

Cu legea dării în plată şi un protest care a adus şi cîţiva pumni de mărunţiş aruncaţi în Banca Naţională, au venit şi nişte gînduri publice din partea domnului Mugur Isărescu. Merită pomenite:

Păi, înainte de ‘89 sau în ‘91 nu intrai la ASE dacă nu știai că legile economice sunt legi obiective, care acționează în afara voinței oamenilor, sunt precum legea gravitației, și nu făceai deosebirea clară între o lege juridică, emisă în Parlament, și o lege economică. Ba mai mult, gogomănia asta cu legea economică o promovează chiar un tânăr doctor. Categoric a ajuns doctor printr-o eroare și sper că se va corecta această eroare. (…) Ultima chestie extrem de nărăvașă! Am citit că este o lege a eliberării din sclavie!” (agerpres)

Eu ştiam că măcar atunci trebuia să mai ştii cîte ceva şi despre economie politică şi să mai şi priveşti cu scepticism legile pieţei ca legi ale gravitaţiei! Dar e încă o dovadă că elita capitalistă a fost educată în istitutele ceauşiste de cercetare economică:).

Isărescu s-a luat de un critic care şi-ar fi luat din greşeală doctoratul pentru că nu ştie aceste chestiuni “de bază”. Sînt chestiuni de bază ideologice într-o anumită credinţă politică, una neoliberală, uşor de indicat istoric. Mă întreb cum pot lua în serios BNR, ca reper profesional, cînd acolo funcţionează propagandişti neoliberali de tip Croitoru, nici măcar de raftul 1 sau doi, ci activişti de facebook, acolo l-aş încadra cel mult. Cum să iau în serios BNR cîd un reprezentant de vîrf al său scrie chestii precum:

Legea aceasta este cu mult mai nocivă decât o redistribuire directă de la buget. Redistribuirea directă de la buget nu are efectele secundare menționate anterior asupra pieței și a credinței în contracte private și în proprietatea privată. Legea dării în plată este, posibil, un precursor al unor viitoare legi nefaste. De exemplu, al unor legi privind naționalizarea unor întreprinderi care s-au privatizat pe baza unor contracte.

Pentru acest domn redistribuirea e rea din oficiu. Cu astfel de “gîndire” te dau afară şi din cea mai ultraliberală instituţie europeană sau chiar americană. Şi dacă o gîndeşti, ai măcar bunul simţ să n-o spui frust. E de rîs apoi cum previne “dezastrul” renaţionalizării, asta în condiţiile în care au fost încălcate grav contracte de privatizare. Deci cînd ăla care a luat în privat încalcă legea, nu se mai pune statul de drept. Statul de drept e valabil doar în curţi de arbitraj, alea unde băncile vor cîştiga sigur împotriva statului.

Să notăm că în aceste fanatisme neoliberale iresponsabile îl însoţesc şi ONG-işti precum Alina Mungiu Pippidi. Legea dării în plată îi scoate încă o dată la suprafaţă pe pionii din ce în ce mai lobbyşti ai “societăţii civile”.

Ce-a mai spus patriarhul BNR:

“Dacă lăsăm asemenea confuzii să persiste, mâine aflăm că nu există nicio legătură între productivitate și salarii, iar poimâne se dă o lege care spune că nivelul de trai în România trebuie să fie mai mare decât în Germania”

Din nou o distorsiune ideologică. Pentru că problema României, tocmai prin analişti economici complet hayekizaţi, e că s-a desrpins complet productivitatea de salarizare, dar exact în sensul invers decît cel sugerat de Isărescu. Adică e mai mare productivitatea decît felul în care se actualizează salariile. Să-l întrebe pe vicelee Georgescu, dacă nu ştie.

Isărescu ţine “pastorale” economice, el nu aduce argumente. El citează dintr-o anumită filieră economică aşa cum citează alţii din apostoli.

În fine, să notăm şi că banii sînt ca tricolorul:

“Gestul-total nefericit- de a arunca cu bani, cu moneda nationala, acum o saptamana pe treptele BNR echivaleaza cu terfelirea tricolorului sau cu fluieratul atunci cand se canta imnul national. Eu nu stiu ce au gandit organizatorii acestui mars. A arunca cu bani inseamna risipa. Oare asta au vrut organizatorii sa spuna?

Într-o democraţie, tocmai din raţiuni democratice, trebuie să avem voie să terfelim şi tricolor (exact aşa cum am decupat o stemă prin 89), şi să aruncăm şi cu mărunţiş în instituţii opace.

Mai spune Isărescu că n-am ajutat băncile cu un leu public! Îi recomand studiul lui Liviu Voinea, coleg de instituţie, în care ni se explică de ce am avut totuşi un bail out românesc.

Isărescu se mai arată jignit că e acuzat că apără băncile. El spune că apără doar banii deponenţilor. Că sînt banii noştri. Să-i mai dau o veste din mileniul trei. Băncile îi privesc şi pe ăia fără depuneri care plătesc comisioane cu găleata şi cînd se uită cît mai au pe card, care vor trebui să-şi ia credit curînd şi să-şi facă o apendicită.

Concluzia mea e clară, o lege nici măcar radicală, cu nişte susţinători care au preferat să folosească argumente ciudate (nediscriminarea între bogaţi şi săraci) a scos la iveală nu doar aroganţa băncilor, ci mai ales aroganţa patriarhului BNR.

Cotidianul: Europarlamentarul Daniel Buda. “Băncile nu sunt Dumnezeul economiei pe lumea asta”

Ceea ce se întâmplă în economia internaţională este din cauza inflexibilităţii de care a dat dovadă întregul sistem bancar – din SUA până în Germania şi din Germania până în Rusia, este de părere europarlamentarul Daniel Buda.

Domnia consideră că băncile îşi merită soarta, subliniind: “Băncile nu sunt Dumnezeul economiei pe lumea asta”, potrivit Bursa.

Afirmaţiile europarlamentarului vin în contextul în care, ieri, iniţiatorii Legii dării în plată (avocatul Gheorghe Piperea şi deputatul liberal Daniel Cătălin Zamfir) au spus că proiectul iniţial al Codului Civil prevedea darea în plată, dar că, în final, acesta a fost adoptat cu modificări, în urma lobby-ului bancar.

Avocatul Piperea a arătat, în cadrul unui briefing de presă, că darea în plată “nu este o invenţie a lumii moderne”, subliniind:

“Darea în plată este un artefact, regăsindu-se chiar şi în proiectului Codului Civil aşa cum fusese el adoptat în Senat, în 2008.

Acesta cuprindea o reglementare care poate fi rezumată după cum urmează: «Creditorul ipotecar nu are voie să pună în executare silită decât bunul pus garanţie». De aceea se face o evaluare de cel puţin 133% a acelei garanţii, ca să fie îndestulătoare pentru bancă. Însă a început o dispută aprinsă pe marginea acestor iniţiative şi rezultatul a fost că proiectele Codului Civil şi Codului de Procedură Civilă au fost reanalizate în comisii şi au fost aprobate cu modificări, prin asumarea răspunderii de către Guvern.

În varianta adoptată, articolele respective arată că banca nu are voie să execute alte bunuri în timpul executării imobilului pus garanţie, dar după finalizarea acestui proces îl poate urmări pe debitor şi pe moştenitorii săi.

Aşadar, ambele coduri, în varianta lor iniţială, prevedeau implicit darea în plată, interzicând urmărirea silită a debitorului după vânzarea imobilului ipotecat. Dacă debitorul ar fi vrut să dea băncii în plată imobilul, atunci opoziţia băncii ar fi fost inutilă, întrucât oricum executarea silită nu i-ar fi putut procura un avantaj care să exceadă valoarea imobilului ipotecat. Cu atât mai putin, codurile nu permiteau vânzarea debitorului catre colectorul de creanţe după executarea/darea în plată a imobilului ipotecat.

Ambele coduri, în varianta iniţială, au fost scrise de un colectiv de profesori de drept, judecători, avocaţi şi notari care au fost plătiţi pentru scrierea acestor coduri de Banca Mondială (n.r. Banca Mondială a asigurat finanţarea elaborării celor două coduri).
Se poate presupune că Banca Mondială a acceptat, implicit, că principiul dării în plată era bun şi corect în 2008, doar că una accepta Banca Mondială în 2008 şi alta susţine aceeaşi Bancă Mondială în 2016.

La fel, şi poziţia Ministerului Justiţiei şi, mai nou, poziţia Guvernului, sunt, în 2016, total contradictorii cu cele din 2008.Care este motivul acestei contradicţii?
Desigur: lobby-ul bancar”.

Gheorghe Piperea afirmă că cele două coduri “au căpătat forma actuală la propunerea Asociaţiei Române a Băncilor”, adăugând că Parlamentul a fost determinat şi de lobby-ul Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional şi că Executivul este vinovat prin faptul că şi-a asumat răspunderea.

La momentul adoptării celor două coduri, preşedintele comisiei mixte în cadrul cărora au fost dezbătute proiectele a fost Daniel Buda, actual europarlamentar.

Referitor la modul în care s-a desfăşurat procedura, domnia sa ne-a declarat:

“A fost o comisie comună alcătuită din senatori şi deputaţi şi, ca să nu se prelungească inutil discuţiile în plen, s-a adoptat prin asumarea răspunderii. A fost una dintre puţinele legi asupra cărora toate partidele au căzut de acord fără niciun fel de politicianisme.
Nu-mi aduc aminte de un lobby punctual din partea sistemului bancar, dar băncile au fost extrem de active tot timpul, agresive şi profund nedrepte, invocând mereu «sabia lui Damocles» care venea dinspre FMI. Eu le-am spus că cine ridică sabia, de sabie moare.
Din prima mea zi de mandat ca parlamentar şi până în ultima zi, timp de opt ani, băncile au fost extrem de inflexibile şi rigide.
Eu am susţinut întotdeauna că circuitul banului în economie este la fel de important ca circuitul sângelui în organism. Dacă acesta se opreşte, atunci apare un deces.
Dacă apar situaţii imprevizibile în relaţia dintre debitori şi bănci, atunci pot fi luate măsuri care să-i sprijine pe debitorii în cauză”.

În ceea ce priveşte Legea dării în plată, ea este necesară, însă trebuie să conţină garanţia că nu se va abuza de această reglementare. “Băncile cu siguranţă îşi vor adapta ofertele”, a conchis domnul Buda.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu ne-a spus, ieri, că procesul de elaborare a celor două coduri a fost unul “destul de discret”: “Oricum, nu a fost o discuţie din punctul nostru de vedere de care să am cunoştinţă”.

Domnia sa subliniază că mecanismul de dare în plată consensuală se regăsea şi în textul vechiului cod civil, şi în sistemul dreptului roman. Textul actual al codului civil prevede darea în plată consensuală, mai evidenţiază domnul Olteanu.

Facebook/ Gheorghe Piperea:

Investitiile straine in Romania se orienteaza din nou catre imobiliare. Ne-o spune chiar Comisia Europeana, care avertizeaza asupra riscului unei noi rupturi.
Sa va spun ce urmeaza?
Intr-o prima faza, investitiile straine in imobiliare umfla bula creata deja de stimularea prosteasca a creditului de consum intern.
Pasul doi este spargerea bulei. Preturile nu pot creste la infinit. Exista intotdeauna un moment in care operatiunea baneasca se desprinde violent de faptul economic care o justifica. Dupa desprindere, operatiunea baneasca nu mai are legatura cu faptul economic, cu realitatea.
Pasul trei este inghetarea creditarii.
Pasul patru este falimentul generalizat al dezvoltatorilor imobiliari, care nu mai termina proiectele in care, intre timp, s-au bagat bani ai consumatorilor imprumutati la banci. De aici rezulta falimente in zona de materiale de constructie si in zona constructorilor, ceea ce, evident, duce la somaj. S-a mai intamplat asta in 2008-2010.
Urmeaza trecerea la neperformante atat a creditelor date dezvoltatorilor imobiliari, cat si a creditelor date consumatorilor. Dezvoltatorii imobiliari se pun, dupa aceea, sub protectia tribunalului. S-a mai intamplat asta in 2008-2010.

Falimentul scuzabil (se poate proba usor in tribunal ca nu ai avut noroc in viata) sterge toate datoriile care nu sunt achitate din vanzarea activelor puse de dezvoltator pe vehiculul pe care s-a imptumutat. Raspunderea “patronului” nu mai poate fi antrenata ultra vires (dincolo de capitalul riscat prin constituirea vehicului).

Bancile sunt salvate printr-un nou imprumut la FMI si la Comisia Europeana (sau, de ce nu, la BCE, mai ales ca inteleapta banca centrala a Europei birocratice a redus dobanda de interventie la 0%) si, ulterior, printr-un nou program Prima casa, in care sunt atrasi si dezvoltatorii imobiliari.

Singurii care nu vor beneficia de niciun ajutor vor ramane consumatorii, inclusiv cei ce se ingramadesc acum sa se imprumute “ieftin”. Pentru ei nu exista nici lege a falimentului, nici lege a darii in plata, nici amnistii de datorie. Astfel de legi, daca vor exista in viitor, le vor fi fost inaplicabile caci, nu-i asa, aceste legi nu s-ar putea aplica retroactiv.

Ca de obicei, profitul va ramane privat, iar pierderile se vor socializa.

Pentru consumatori va exista mereu “solutia” austeritatii. S-a intamplat si in 2010 ca salariile, indemnizatiile si pensiile sa se reduca, uneori si cu 47% (cu atat s-a redus atunci salariul meu de profesor universitar). S-a intamplat si in 2008-2010 ca sute de mii de salariati din privat sa fie concediati.

Grav este nu doar faptul ca acesti temeinici care se numesc pe nedrept bancheri nu vor fi fost sanctionati nici macar pentru recidiva.
Grav este ca, atata vreme cat nu vor fi obligati sa suporte riscurile si consecintele indolentei, incompetentei, fraudelor si abuzurilor lor de putere, ei vor face exact ceea ce fac si acum : vor juca poker cu vietile noastre.

Nu au invatat nimic din criza din 2007-2009. Nu vor invata nimic nici din criza din 2016. Nu-i pedepseste si nu ii corijeaza nimeni. Dimpotriva, cei care ar trebui sa ii controleze ii apara asa cum tatal – secretar de partid isi apara odrasla prinsa beata la volanul masinii cu care a comis un accident.

Crizele financiare au devenit recurente si in Romania. Inainte de 2008 stiam, macar, ca economia noastra este in perpetua criza. Acum au aparut suisurile abrupte si coborarile in rapel. Cei ce pierd sunt oamenii normali, care isi fac planuri si isi intemeiaza vietile pe teluri si sensuri normale, etice. Cei ce castiga sunt poker-istii. Plus lobby-istii lor bine hraniti cu plastic. Asta pentru ca cineva a fost foarte eficient in a gestiona riscul sistemic in Romania.

Facebook/ Gh. Piperea:

“Patronatele” bancare au intrat in faza pre-patologica a manifestelor scrise. O anvelopa a Ziarului financiar de azi, intr-un chenar negru, de doliu, ca la anti-reclama la tigari, incepe cu “Legea asta a darii in plata e o lege buna pentru oameni. Asa ti-au spus” si se termina cu “chiar e o lege buna pentru oameni? una care face ca 19 milioane de oameni sa plateasca pentru cateva sute? Legea darii in plata dauneaza grav Romaniei”. Maine, probabil, aceste “patronate” vor ajunge la faza propriu-zis patologica, a aruncatului manifestelor anti-lege a darii in plata din elicopter.

Lobby-istii mint sub multe aspecte in acest manifest. Iata cateva :

Nu exista o lege a falimentului personal; dl Ciolos a amanat punerea acesteia in aplicare cu cel putin un an; iar acea lege mosmondita un an si jumatate de bancheri (aceeiasi care s-au opus ei timp de mai mult de 6 ani) nu e o lege de protectie a “omului simplu ajuns in necaz”, ci o lege de distrugere a lui;

Avansul la credite nu va creste din cauza legii darii in plata, ci din cauza unei legi impusa de Uniunea Eurpeana, pentru adecvarea capitalului bancar la riscul activitatii bancare; o stiti de la BNR : a scos porumbelul pe gura Bogdan Olteanu, la o emisiune de pe Protv;

Programul Prima casa nu este afectat de legea darii in plata, pentru bunul motiv ca legea are ca tinta persoanele fizice, si nu institutiile. Cu atat mai putin, nu are in vedere ca beneficiar Statul roman. Daca programul Prima casa va disparea (ceea ce, dupa mine, ar fi o consecinta naturala a faptului ca acest program de ajutor de stat acordat bancilor si-a fumat demult finalitatea, aceea de a face bancile sa treaca mai usor prin criza), atunci acest lucru nu ar avea nicio legatura cu legea darii in plata; si, oricum, e un program guvernamental, pe care Statul roman poate sa il stopeze cand vrea, fara ca asta sa insemne ca isi reneaga garantia acordata pentru creditele din programul Prima casa aflate acum in stoc;

In orice caz, e bine sa incercati aceasta inferenta logica : daca de legea darii in plata vor beneficia doar cateva sute de romani, inseamna ca legea va afecta 19 milioane de oameni. Este logic, nu?

Sigur ca da, fundamentul ilegitim si sclavagist al intregii activitati bancare post-moderne, adica amanetarea muncii de acum in 40 de ani a fiecarui om care se imprumuta pentru a-si cumpara o colivie in care sa stea captiv in favoarea bancii, va fi zgaltiit un pic, dar (ne)onorabilii stapani de sclavi vor sti ce sa faca pentru a le fi bine.

Deocamdata, ei mint ca si un copil de clasa a treia care, pentru a justifica o tema nefacuta, spune ca a uitat caietul acasa.

Cred ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, precum si CNA (daca acest manifest comunist va aparea si in reclame radio – tv) ar trebui sa se sesizeze din oficiu si sa interzica aceasta reclama falsa.