Ilie Serbanescu: PRIM-MINISTRUL ADEVARAT AL ROMANIEI RAMANE F.M.I./ Marioneta PONTA calca pe urmele lui Basescu in urmarea agendei anti-romanesti: ARE CA PRIORITATE IMPOZITAREA AGRICULTURII!

19-12-2012 8 minute Sublinieri

USL a câştigat zdrobitor alegerile parlamentare. Şi, în orice interpretare a Constituţiei, această formaţiune politică era îndrituită să dea prim-ministrul Guvernului. Iar, în măsura în care formaţiunea respectivă îl desemnase oficial pentru această demnitate, dl Victor Ponta trebuia să devină prim-ministru. Pe mine personal însă, chestiunea nu m-a interesat deloc. Dar absolut deloc, în ciuda valurilor pe care le-a iscat în condiţiile înfruntărilor politice dintre USL şi tabăra dlui Traian Băsescu. Şi nu m-a interesat dintr-un motiv simplu, situat total în afara acestor înfruntări politice.

Încă de la venirea la guvernare în urmă cu câteva luni, USL şi-a asumat programul FMI, impus anterior guvernării PDL-iste şi pe care l-a aplicat întocmai ca şi aceasta! În perioada interimară până la alegerile parlamentare, prim-ministru a fost tot dl Victor Ponta. Asta ca interfaţă românească, pentru că adevăratul prim-ministru a rămas ca şi anterior reprezentantul FMI. Mai mult, guvernarea USL-istă s-a exprimat public pentru un nou acord cu FMI. Deci, un nou program FMI, care va fi cel ce va fi aplicat, aruncând în planul doi programul USL, bun sau rău cum este acesta! Şi, ca atare, ce importanţă mai avea cine va fi fost uns prim-ministru din partea română?!

Încă şi mai şi: tot între timp, adică anterior alegerilor parlamentare, USL a convenit cu dl Traian Băsescu să încheie un nou acord, al treilea consecutiv, cu FMI. Să mă ierte Dumnezeu, dar, din această perspectivă, nu dacă după alegeri rămânea prim-ministru dl Victor Ponta era problema, ci de ce s-au mai desfăşurat alegeri, în măsura în care prim-ministrul îl ştiam prea bine dinainte şi era agreat deopotrivă de ambele tabere: dl de Vriejer de la FMI!

Ca prim-ministru, cel cu adevărat prim-ministru, al anilor ce vin, dl de Vriejer va stabili ce şi cum se va privatiza, ce şi cum se va lichida din bruma ce a mai rămas în mâna statului român, care vor fi mişcările bugetare, ce anume impozite vor fi majorate (inclusiv TVA), majorări de care recentul raport FMI a şi vorbit, când vor începe concret exporturile de gaze din exploatările româneşti, chiar dacă prin aceasta românii, proprietarii resurselor, vor rămâne în frig sau vor trebui să importe gaze ruseşti la preţuri de trei ori mai mari, în ce ritm vor fi lichidate ultimele rămăşiţe ale clasei mijlocii din România în urma aşa-zisei liberalizări a preţurilor în energie, ordonată de FMI şi Comisia de la Bruxelles în favoarea clienţilor lor, respectiv marile corporaţii vest-europene din energie, pe care le servesc în calitate de agenţi de vânzări şi care vor încasa renta diferenţială din decontarea la preţuri înalte către consumatorii români a gazelor româneşti.

Că interfeţei româneşti a adevăratului premier de Vriejer îi va rămâne să numească prefecţii în judeţe, pe şeful autorităţii pentru combaterea discriminării şi pe directorii diferitelor comitete şi comiţii care papă banul public, zău nu este important!

”Bugetul, agricultura, şi asta ţine de partea de taxare, energia, să continuăm reforma structurală, să vedem ce facem cu liberalizarea pietei, modificarea Constituţiei, legea electorală.” Acestea sunt prioritățile viitorului Guvern, enumerate, aseară, la Realitatea TV, de Victor Ponta. Sublinierea îmi aparține. Pentru că agricultura nu este doar o prioritate, ci un subiect de maximă urgență.

În 2014 expiră termenul de șapte ani de la aderare în care România putea impune restricții legate de cumpărarea terenurilor de către străini. După cum am arătat în articole anterioare (aici și aici), când Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au solicitat (și au obținut) UE prelungirea termenului. Guvernele anterioare din România (inclusiv Guvernul Ponta cu termen limitat) nu au arătat că intentenționează să facă ceva în acest sens (chiar dacă foștii miniștri ai Agriculturii, Valeriu Tabără și Stelian Fuia s-au declarat pentru prelungirea termenului). Efectul lăsării ”la liber” a vânzării terenurilor către orice cetățean al UE este previzibil: achiziționarea la prețuri derizorii (1.500-3.000 euro/ha) a terenurilor și accelerarea comasării (care a început și deja a ajuns la nivel rezonabil – de aproximativ 10% – din suprafața totală a României).

Ce înseamnă comasarea terenurilor agricole? O aparentă creștere a productivității (prin industrializarea agriculturii), însă cu costuri sociale uriașe (disponibilizarea unei număr ridicat de lucrători agricoli, rămași fără ”obiectul muncii” – înlocuiți fiind de tehnologie – și fără orice altă sursă de venit). România nu are (și e puțin probabil să aibă într-un viitor prea apropiat) industrii urbane care să poată absorbi lucrătorii agricoli rămași fără obiectul muncii și fără venituri.

Exemplul Nokia

Un exemplu extrem de sugestiv este cel al fostei fabrici Nokia de la Jucu (lângă Cluj-Napoca). Cea mai mare parte a muncitorilor de la Jucu au provenit din mediul rural (pentru ”întins sârme” nefiind necesare studii de specialitate, Nokia a apelat la forța de muncă din mediul rural din județul Cluj și din județele învecinate pentru că era mult mai ieftină și ne-pretențioasă decât cea din Cluj-Napoca). Ce s-a întâmplat cu fabrica Nokia e de notorietate: s-a închis după doar câțiva ani de activitate, disponibilizând aproximativ 2.000 de angajați. Care nu s-au mai întors în mediul rural.

Săptămâna trecută, pe 12.12.2012, Parlamentul European a aprobat aproape 3 milioane de euro (2,942 milioane) din Fondul European de ajustare la Globalizare (FEG) ca ”sprijin financiar” pentru angajații disponibilizați de la Jucu. O măsură salutară (detalii pe blogul Monicăi Macovei), sugestivă însă, în același timp, pentru costurile reale ale ingineriilor sociale care vizează mutări masive de populație din mediul rural în mediul urban. Să nu ne iluzionăm: muncitorii disponibilizați de la fabrica de la Jucu nu vor beneficia direct de această sumă. Banii sunt pentru ”finanțarea unor măsuri destinate celor disponibilizați precum asistența pentru căutarea unui loc de muncă, sesiuni de formare generală, reconversie profesională și orientare profesională, dar și mentorat și promovarea spiritului antreprenorial”. Așadar, cea mai mare parte a acestor bani vor fi încasați de cei care organizează toate acțiunile enumerate, cu efecte reale (pentru disponibilizați) discutabile (chiar și pornind de la premisa că toate aceste acțiuni se vor desfășura onest și cu profesioniști).

Îmi permit să afirm că 3 milioane de euro investiți/cheltuiți pentru sprijinirea dezvoltării zonelor rurale (și doar pentru consultanță în realizarea unor proiecte de finanțare de ferme, micro-întreprinderi de prelucrare a produselor agricole, depozite, rețele de colectare-distribuire/vânzare a produselor agricole) ar putea crea câteva sute (poate și peste o mie de locuri de muncă în domeniul agricol) pe termen nelimitat (și fără riscul relocării afacerilor în zone de pe glob cu forță de muncă mai ieftină).

Creșterea veniturilor lucrătorilor agricoli în UE

Cifre interesante publică și Cursdeguvernare.ro într-un articol cu un titlu discutabil: ”Țăranul român – cel mai lovit de criză agricultor din UE. Niște date comparative”. Conform indicilor prezentați, rezultă că agricultorii români au suferit în 2012 cea mai mare reducere a venitului real la nivelul Uniunii. Din acest punct de vedere, titlul se suține.

Dar, în același articol, se arată:

”Dacă se ia care a evoluția agriculturii din cele 27 de țări actuale membre UE pe ultimii opt ani ( față de anul 2005) la nivelul de 29,7%, se vede că media este aproape identică cu schimbările din România ( 29,8%). Cu toate acestea, dacă ne comparăm cu țările apropiate de noi ca nivel dezvoltare și structură economică, suntem pe ultimul loc și în acest clasament.

Explicația se poate deduce dacă se ține cont de reducerea de 20% la nivelul factorului muncă din 2005 încoace la nivelul UE, care s-a transmis mai intens la colegele noastre de integrare europeană.”

Grafic: cursdeguvernare.ro

Chiar dacă nu stăm bine, din acest punct de vedere nu stăm nici cel mai rău. Pe de o parte, nu e bine pentru că indicele de creștere al venitului real al lucrătorilor agricoli români se raportează la venituri care erau considerabil mai mari în cazul agricultorilor din statele vechi ale UE (unde politicile de susținere ale agriculturii au început în anii 60) , iar comparația cu statele mai noi (din fostul bloc comunist) ne este defavorabilă în mod evident. Pe de altă parte, faptul că numărul lucrătorilor agricoli din România s-a diminuat într-un procent mult mai mic decât în celelalte state ale UE este un lucru bun. România nu are o industrie capabilă să absoarbă forța de muncă disponibilizată din agricultură și nici resurse pentru a oferi asistență socială compensatorie.

Prime concluzii: creșterea productivității terenurilor agricole este un indicator fals la nivelul unei economii, în condițiile în care o asemenea ”productivitate” se realizează prin ieșirea unui număr important de lucrători agricoli din domeniu (care se transformă în asistați sociali, diminuând, anulând sau chiar costând un stat mai mult decât taxele încasate din veniturile/profitul rezultate din ”creșterea productivității”). Din aceleași motive, și indicatorul referitor la creșterea veniturilor reale a lucrătorilor agricoli trebuie privite critic, o creștere bazată pe ieșirea din domeniu a unui număr mare de oameni nefiind un lucru benefic (o creștere procentuală mai mică, aplicată unui număr mai mare de persoane este preferabilă unei creșteri mai mari, dar aplicată unui număr mai restrâns de lucrători agricoli).

***

Taxarea producției, nu a terenurilor

Să revenim la declarația lui Victor Ponta (partea pe care am subliniat-o): ”agricultura, și asta ține de partea de taxare”. Care e un fel de a pune boii înaintea carului. Înainte să taxezi trebuie să dezvolți domeniul, ca să ai ce taxa. Ideea că doar prin comasare s-ar putea crește productivitatea agriculturii și, implicit, impozitarea veniturilor din agricultură, este falsă. În realitate, fermele mici specializate (sub 10 ha) sunt mai productive decât marile proprietăți cultivate industrial (în special cu mono-culturi cerealiere) și absorb o mai mare forță de muncă. Desigur, există diferențe mari între agricultura din zonele de câmpie și cea din zonele de deal și de munte. Dacă, în primul caz, există o justificare a comasării, aceasta trebuie făcută rațional, prin stimularea asocierii proprietarilor din aceste zone și prin susținerea tehnologizării (credite accesibile, pe termen lung, educație, consultanță, susținerea/promovarea unor micro-întreprinderi de prelucrare a produselor, investiții în infrastructură – în special irirgații – etc.). Chiar și în aceste zone, trebuie menținut însă un echilibru între comasarea pe scară largă și exploatările mici și medii.

***

Am mai prezentat (aici) o variantă de raport între comasări și exploatările mici și medii, din 1927 (ca rezultat al reformei agrare începute în 1921):

  • 64% din suprafața arabilă revenea categoriilor țărănimii cu loturi până la 10 ha;
  • 16,6%  (categoria mijlocie), loturi de 10-50 ha;
  • 10,4% proprietari de terenuri cu 50-250 ha;
  • 9,1% moșii de peste 250 ha.

În ciuda criticilor de la vremea începerii reformei agrare, cu un astfel de raport, România a devenit, în anii 30, unul dintre marii producători agricoli ai Europei.

***

În zonele de deal și de munte, comasările sunt, practic, nejustificate (asta nu împiedică asocierile – în Transilvania și Bucovina composesoratele au avut o lungă tradiție înainte de 1945, fiind validate atât din punct de vedere economic, cât și prin prisma rolului lor social – un punct interesant al acestei instituții era faptul că proprietarii terenurilor din composesorate nu îl puteau înstrăina către persoane care nu făceau parte din comunitate și care nu ar fi fost dispuși să-și diminueze profitul pentru a susține funcțiile sociale ale composesoratelor). În același timp însă, dezvoltarea din zonele de deal și de munte presupune susținerea unei economii mixte, sprijinind, pe lângă agricultură, turismul și prelucrarea rațională a lemnului (în produse finite).

Impunerea unor taxări și impozitări fără măsuri și politici coerente de susținere a dezvoltării agriculturii poate avea efecte sociale catastrofale: o diminuare drastică a proprietăților agricultorilor români și crearea unei mase considerabile de populație care va trebui asistată social.

Îndrumar de măsuri pentru dezvoltarea rurală

Înainte de a vorbi de taxarea/impozitarea agriculturii (și, în special, a proprietăților mici și medii), Guvernul Ponta ar trebui să-și impună niște priorități:

  1. La nivel european: începerea demersurilor pentru prelungirea termenului până la care terenurile din România vor putea fi cumpărate ”la liber” de către orice cetățean european (e o măsură de maximă urgență, ținând cont de timpul scurt rămas la dispoziție pentru a putea solicita cu șanse o asemenea prelungire);
  2. Tot la nivel european, solicitarea ca agricultorii români să poată avea acces și să obțină sume MAI MARI decât agricultorii din țările UE cu vechime; un astfel de demers ar fi legitim și justificat de faptul că agricultorii din țările cu vechime în UE au beneficiat de sprijin și de subvenții pe durata a aproape cinci decenii (începând din anii 60 ai secolului trecut); acest lucru nu ar fi o inechitate pentru agricultorii din restul țărilor UE – ar fi o inechitate ca unii să beneficieze de subvenții timp de 50 de ani (perioadă în care s-au dezvoltat/tehnologizat etc.), iar alții pentru doar câțiva ani;
  3. La nivel național, oferirea de consultanță și de sprijin pentru o comasare în procente rezonabile (și prin asocierea actualilor proprietari, nu prin cumpărarea terenurilor lor de către firme sau proprietari unici);
  4. Consultanță și sprijin pentru dezvoltarea rețelelor de colectare/distribuire a produselor agricole și pentru dezvoltarea micro-întreprindelor de prelucrare a produselor agricole (de la cereale, legume, fructe, la prelucrarea cărnii și a laptelui); Faptul că proprietățile mici și mijlocii nu ar fi productive este o minciună. ”Lipsa de productivitate” e generată de faptul că, la ora actuală, producția agricolă reală este valorificată doar într-un procent foarte mic. Creșterea veniturilor bugetare poate fi generată din taxarea comercializării produselor agricole (brute și/sau, mai ales, prelucrate), nu din taxarea/impozitarea intempestivă a terenurilor agricole. Mai exact, taxe și impozite pe producția agricolă, nu pe resursa de producție (terenul);
  5. Susținerea (consultanță și sprijin) pentru dezvoltarea economiilor mixte în zonele de deal și de munte (implicit dezvoltare a infrastructurii de comunicare/transport) în aceste zone;
  6. Măsuri și politici de creștere a calității vieții în zonele rurale (acces la educație, servicii de sănătate, comunicații etc. – inclusiv prin facilități acordate persoanelor cu studii superioare pentru a activa în zona rurală).

***

Interesele cui le reprezintă USL?

Din punct de vedere ideologic, măsurile de mai sus reprezintă o combinație de politici sociale și de intervenție a statului (subvenții, facilități economice pentru diferite categorii profesionale cu studii superioare pentru a activa în mediul rural, consultanță) cu politici liberale clasice (sprijinirea micilor afaceri locale, inclusiv prin aplicarea vechiului principiu enunțat de Ion C. Brătianu, ”prin noi înșine”).

Teoretic, o alianță de guvernare de tipul USL ar reprezenta un avantaj pentru a susține/promova un asemenea mixt de politici de dezvoltare rurală. Practic, o asemenea dezvoltare, lasă însă un spațiu mai mic de manevră ”băieților deștepți”. Cei care ar fi afectați de asemenea măsuri ar fi marii producători agricoli și marile rețele de producție și de comerț cu produse alimentare. Ai căror reprezentanți (lobby-ști) fac coadă pe la ușile ministerelor și ale birourilor parlamentare. În aceste condiții, parlamentarii și miniștrii USL (cu Victor Ponta în frunte) vor trebui să decidă ale cui interese le reprezintă: ale acestor companii ori ale milioanelor de lucrători agricoli din România.

Legaturi:

***


Categorii

Acordul cu FMI, Agricultura/ Satul romanesc, ILIE SERBANESCU, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

27 Commentarii la “Ilie Serbanescu: PRIM-MINISTRUL ADEVARAT AL ROMANIEI RAMANE F.M.I./ Marioneta PONTA calca pe urmele lui Basescu in urmarea agendei anti-romanesti: ARE CA PRIORITATE IMPOZITAREA AGRICULTURII!

  1. guverm mafiot si acesta…

    cel mai credibil om al presupusului guvern, Iulain Inacu – om cu constiinta in Dumnezeu, schimbat pe ultima suta de metri, ca si in primavara, de la min. Energiei …

    sa ne asteptam la “mai multe” de acest fel in viata acestui guvern …, tot ce e posibil .. . INTERESE MARI !

    rusinos.

  2. errata: Iulian Iancu, bineinteles

  3. @ acelas:

    Era de asteptat…. si e mai bine asa decat sa incerce sa-l murdareasca si pe el. Nu avea cum sa reziste printre lupi si hiene.

  4. Este interesant sa urmaresti comentariile negative iscate de articolul lui Gotiu. Exista cateva idei vehiculate, care sunt, de fapt, argumentele principale evocate in permanenta de adeptii distrugerii micii gospodarii taranesti:

    1/ Unificarea terenurilor duce la cresterea productivitatii, deci la crestere economica,
    2/ Intr-o economie moderna, predomina serviciile, nu agricultura,
    3/ Mica gospodarie taraneasca nu dispune de dotare tehnica, ci, in principal, de pluguri trase de animale,
    4/ Oamenii de la tara sunt batrani si nu mai pot lucra pamantul,
    5/ De ce este o problema sa vina strainii sa cumpere pamanturile ?
    6/ O mare parte din terenul agricol al Romaniei este lasat in paragina,
    7/ Dezvoltarea agriculturii industriale va creste numarul locurilor de munca.

    Sa le luam pe rand:

    1/ a/ Comasarea terenurilor nu duce automat la cresterea productivitatii; mai trebuie si un plan, si niste investitii, si asa mai departe

    b/ O productivitate buna se poate obtine si de pe terenuri mici: de exemplu, am vazut ca un cultivator de catina (cred ca din Arad, nu mai am articolul la indemana) obtine venituri de 10 000 euro la hectar.

    c/ Cresterea productivitatii nu conduce automat la crestere economica: de exemplu, in perioade de criza, multe firme fac reduceri de personal, ceea ce insemna, in mod mecanic, o crestere de productivitate pentru respectiva firma; efectul secundar este cresterea somajului, ceea ce numai crestere economica nu inseamna

    2/ a/ Serviciile sunt un domeniu extrem de volatil: in perioadele de avant economic cresc, in perioadele de scriza scad (am vazut acum ceva timp un articol, in care frecventa tunsului la frizer era considerata un bun indicator al starii economiei).

    b/ Imaginati-va o economie in care nu exista decat servicii. Ce ar manca si ce ar imbraca oamenii aia ? „Produse de import” este singurul raspuns posibil. Si de unde bani de importuri ? Pai, din exporturi. Exporturi de ce anume, atata timp cat tu nu produci nimic palpabil, ca doar n-oi fi englez sau american, sa le exporti fraierilor „servicii financiare” ?
    Pentru fiecare economie, trebuie sa existe un echilibru intre diversele ramuri economice, iar nivelul de echilibru nu poate fi definit apriori, depinde in cea mai mare masura de specificul local.

    3, 4, 6/ a/ Acestea sunt argumente pe care le-as numi de-a dreptul prostesti: nu poti ca, dupa ce ai facut totul ca sa distrugi ceva, sa vii sa spui ca acel ceva nu mai poate fi reparat si trebuie eliminat. Oamenii nu realizeaza nici greseala logica pe care o fac argumentand astfel (dar asta nu e atat de grav), dar, din pacate, nici ticalosia celor care ne-au guvernat in ultimii 23 de ani si care au provocat acest dezastru in agricultura.

    b/ Atata timp cat statul roman nu a sprijinit in niciun fel mica gospodarie taraneasca, este normal ca oamenii sa nu aiba dotare, sa lase terenurile in paragina, iar tinerii sa plece. Iar problema majora care trebuie rezolvata de statul roman este problema desfacerii productiei taranesti: daca isi poate vinde produsele, omul nu are nevoie prea mare nici de credite, nici de subventii de la stat; iar daca ar vedea ca pot castiga decent din agricultura, probabil ca mult mai putini tineri ar pleca.

    c/ Pana la urma, sa ai un plug tras de animale reprezinta o dubla asigurare: pe de o parte, ca poti intra cu plugul si pe terenurile mai aparte, unde nu poti intra cu tractorul (si aici vorbesc din experienta personala); pe de alta parte, ca, in cazul in care pretul combustibilului devine prohibitiv, iti poti ara macar o parte a pamantului.

    5/ a/ Pentru ca majoritatea tarilor aflate in situatia noastra si-au prelungit perioada in care strainii nu au voie sa cumpere terenuri.

    b/ Pentru ca, asa cum bine argumenta Ilie Serbanescu, investitiile straine au ca scop profitul, nu dezvoltarea tarii in care sunt facute.

    c/ Pentru ca, astfel, se pot crea enclave care sa ceara, candva, autonomie sau chiar independenta.

    7/ Nu numai ca nu va creste numarul locurilor de munca, dar vor aparea multi someri, proveniti din oamenii care si-au vandut pamantul din care isi asigurau existenta. Iar adeptii acestei idei ar face bine sa-si aminteasca de rascoala de la 1907, la a carei declansare un rol important l-a avut tocmai industrializarea agriculturii.

    Iar ca sa inchei, as mai ridica o problema catre adeptii accelerarii distrugerii gospodariei taranesti, prin supra-impozitarea terenurilor necultivate: cum se va constata ca un teren este nelucrat ? Se va crea o armata de inspectori care va verifica, la fata locului, situatia ? Iar statul va plati pe salariile inspectorilor mai mult decat va incasa din impozitul suplimentar.
    Si cum ar fi considerat un teren pe care s-ar putea cultiva cereale sau zarzavaturi, dar proprietarul il tine de faneata pentru animale – este acest teren lucrat sau nu ?
    Si cu ce drept i-ar ingradi statul unui proprietar dreptul de a face orice vrea cu terenul lui ? La fel de bine, ar putea supra-impozita autoturismele care nu sunt folosite, pentru ca, nefolosindu-le, proprietarul nu cumpara benzina pentru ele, deci nu contribuie la bunul mers al economiei.

  5. http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-13846975-noul-acord-romaniei-fmi-pus-indoiala-dupa-guvernul-amanat-vanzarea-unor-actiuni-sociatatile-stat-reuters.htm

    Si iata cum, acolo unde incearca sa aiba cat de cat spatiu de manevra, guvernul e supus imediat presiunilor occidentale. Vanzarea pachetelor minoritare prin obligatiile FMI este o cretinatate absoluta (de fapt, o constrangere mafiota facuta cu “rea” stiinta) care duce, logic, la scaderea pretului actiunilor respective tocmai pentru ca cei posibil interesati STIU ca exista un termen limita si, prin urmare, nu au niciun interes sa ofere vreun pret corect. Deci, privatizarea fortata inseamna, de fapt, vinderea pe nimic a companiilor nationale corporatiilor straine, la ordinul FMI…

  6. De remarcat totuşi, că şi Mircea Duşa este un om integru care chiar face ceva pt România.

  7. @czc:

    Adevarat. Printre altele, se poate adauga chiar si neviabilitatea marilor ferme de exploatare agricola, mai ales pe timp de criza. Marile ferme traiesc prin credite bancare, prin legatura pe care o au cu supermarketurile, cu piata (in sens abstract, nu piata ca targ sau cea agro-alimentara) si sunt dependente de subventii. Astfel ca, atunci cand loveste criza, loveste din plin marea ferma, care va reduce drastic si productivitatea, si suprafata epxloatata, si numarul de angajati. Gospodaria de subzistenta nu e supusa acestor lucruri, pentru ca e, cel mult, doar partial legata de piata si pentru ca are ca scop principal satisfacerea nevoilor familiale. Pana la urma, cei care vor ramane sunt gigantii agricoli, corporatiile, care sunt too big to fail (asa cum o fac marile ferme dar nu chiar atat de mari cat corporatiile).

  8. Acum o luna, in Columbia, am vazut ceva ce nu mai credeam sa existe pe planeta noastra. Anume, un mediu rural extraordinar de armonios dezvoltat, in care statul nu intervine decat extrem de putin sau chiar deloc. am parcurs cam 3500 de kilometri prin aceasta tara si am ramas uimit de bunastarea sateasca. Gospodarii impecabile, terenuri lucrate ireprosabil, un sector zootehnic bine pus la punct, in fiecare sat mai rasarit erau mici fabrici de procesat trestia de zahar, fructele etc..
    Este singura tara in care nu am gasit oameni nemultumiti de traiul lor, chiar si cei de la talpa. Nici chiar in Europa nu am intalnit asa ceva. O lume relaxata, care traieste cinstit si frumos.
    Dar nu vezi in toata tara supermarketuri in afara celor columbiene (exceptie Carrefour, dar destul de rare), nici banci de provenienta straina, iar cam tot din ceea ce cumperi e fabricat sau produs in Columbia.
    Socialmente vorbind, acolo mi s-a parut a fi raiul pe pamant.
    Deci, se poate!

  9. Ca o curiozitate: acolo un conferentiar universitar incaseaza 6500 USD lunar (dar si profesorii din preuniversitar o duc foarte bine), benzina e cam un dolar, iar apa si lumina costa fiecare 10 dolari pe luna, suma fixa. Preturile la alimente deja nu mai merita luate in calcul. Un pranz cu 5 – 7 dolari este un adevarat festin.

  10. UPDATE:

    parca am mai vazut filmul asta…, nu parca, ci sigur si de ATATEA ori …., si o sa-l mai vedem de sute de ori.

    (de parca ai putea ajunge acolo, sus, fara sa nu fi atasat de cineva…, cum ai putea altfel sa ai acces la informatii, expertiza etc. daca nu apartii sau esti atasat de cineva, un grup, un nume ceva, si sa fi al nimanui. Dupa ce forteaza atatea state, oameni de stat, ministrii, presedinti sa se prostitueze in fata lor in cel mai umil mod, SUA ne pretinde pervers acum lectia “fecioriei”, a “castitatii”)

    oricum, daca e sa ma refer “grosso-modo”, as prefera de 1000 rusii de azi, decat u.e. si n.a.t.o., adica in mod 100% sigur anti-hristicii de maine …

    auzi aici motiv …

    http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-iulian-iancu-nu-a-mai-ajuns-ministru-al-energiei-la-presiunea-sua-1016505.html

    .

  11. John Perkins(fost “asasin economic”) explica reteta care e aplicata de FMI – BM in tarile sarace si cele care au resurse si cum sunt saracite si deposedate de avutii.
    Cu cat gasesc oameni politici mai slabi cu atat misiunea lor e mai usoara.

    http://www.youtube.com/watch?v=yQpSq8dkzfg

  12. Guvernul confirma intentia de distrugere a micii gospodarii taranesti – la pag. 13 din programul de guvernare, este prevazuta “Adoptarea de măsuri care sa conduca la comasarea terenurilor si reducerea numarului de ferme şi exploataţii”.

  13. http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2012-12-20-13852506-0-programul-guvernare-usl-2013-2016.pdf

    Da, si nu doar in agricultura, ci si in celelalte sunt pe aceeasi linie ca si pana acum, trecand, de altfel, la ”realizari”, privatizarea companiilor mari si liberalizarea preturilor energiei… Si cica asta e strategie de dezvoltare, marca FMI/BM/CE.

    Vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeană, Fondul Monetar
    Internațional, Banca Mondială) și vom respecta prevederile acestora.

    Plus ca sunt o gramada de vorbe goale, de generalitati plate, scrise pe genunchi.

  14. Pingback: “ACORDUL DE COLABORARE” (coabitare) PONTA-BASESCU – documentul infam care consfinteste statutul de sluga de lumea a treia al Romaniei in Europa. PANA UNDE SE POATE INJOSI SI CAT POATE TRADA UN PREMIER DISPERAT DE PUTERE? - Razboi întru
  15. Pingback: Cu Wesley Clark si FMI de-a dreapta si de-a stanga sa si profitand de uriasa majoritate parlamentara, Ponta ne ameninta cu REFORME NEPOPULARE si DUREROASE - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  16. Pingback: FMI in Romania. Care e miza noii misiuni?. ILIE SERBANESCU: “ESTE VIZITA IN COLONIE A AGENTILOR DE VANZARI VESTICI. Ponta, ca si Boc, lustruieste pantofii FMI!” - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  17. Pingback: Alexandru Athanasiu: ROMANIA ESTE COBAIUL FMI! [video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  18. Pingback: “Ciocoii vechi si noi”. Guvernul Ponta si IMPOZITAREA MICILOR AGRICULTORI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  19. Pingback: Filmul: Rusanu critica dur FMI-ul, enervanu-l pe DE VRIJER/ Viata: Premierul Ponta anunta un nou acord, REFORME STRUCTURALE, privatizare si concedieri la CFR MARFA si ELECTRICA, introducerea COPLATII LA INTERNAREA IN SPITAL - Razboi întru Cuvânt - Recom
  20. Pingback: FMI CA HOARDA TATARA IN ROMANIA. Scumpirea caldurii, vinderea HIDROELECTRICA, noua strategie “pas cu pas” in DISTRUGEREA SISTEMULUI SANITAR PUBLIC si COALIZAREA STATULUI CU BANCILE [si video] - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  21. Nu se poate face referendum ca sa vedem ce vrea poporul roman in legatura cu
    privatizarea companiilor strategice,Totusi e averea statului (poporului)

  22. Pingback: MANCAREA DIN ROMANIA E MAI SCUMPA DECAT CEA DIN GERMANIA! Ambasadorul Norvegiei: FAPTUL CA IMPORTATI ALIMENTE ESTE O NEBUNIE/ Corporatiile "inghit" tot mai multe TERENURI AGRICOLE in EUROPA - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  23. Pingback: RAZBOIUL IMPOTRIVA ALBINELOR SI DISTRUGEREA AGRICULTURII DE SUBZISTENTA. Mihai Gotiu: Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, da o LOVITURA GREA micilor fermieri APICULTORI/ Subventiile pentru 400 000 AGRICULTORI ROMANI ar putea DISPAREA - Razboi într
  24. Pingback: PREOTII DE TARA, AGENTI GUVERNAMENTALI reprofilati pe "fonduri europene" sau doar conservatorism de ocazie, de imagine si de... avarie politica? - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  25. Pingback: Ilie Serbanescu despre implicatiile unui NOU ACORD CU FMI. Recalcitranta Ungarie si obedienta Romanie: CINE E MAI PREGATIT PENTRU TERIBILELE VREMURI CE SE VOR PRECIPITA? - Recomandari
  26. Pingback: IMPOZITUL PE GAINI sau “programele guvernului Ponta pentru dezvoltarea agriculturii”. Recensamantul animalelor din ograda pentru TAXARE - Recomandari
  27. Pingback: LEGEA PIETELOR. Inca o lovitura pentru micii producatori (Video) | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare