BIBLIOTECA PEDAGOGICA NATIONALA (fosta BCP) – desfiintata de aceleasi interese imobiliare care au jinduit la Muzeul Taranului Roman?

9-01-2014 4 minute Sublinieri

biblioteca_nationala_25273400

O ordonanţă de urgenţă a guvernului dată pe furiş seara, la sfârşitul anului trecut, aruncă pur şi simplu în aer milioane de cărţi şi zeci de specialişti.

Ieri la prânz salariaţii singurei biblioteci cu profil pedagogic, din România, se găseau într-o stare de alertă. Ei aflaseră că, practic, instituţia unde lucrează a fost desfiinţată. Mai auziseră că nu pot primi, deocamdată, nici salariul şi că nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu ei şi cu tot patrimoniul pe care îl păstoresc. Toate acestea s-au întâmplat în urma unei Ordonanţe de urgenţă (nr.117/ 2013) care intrase în vigoare în după amiaza zilei de 30 decembrie 2013, în jurul orelor 16, când toată lumea era cu gândul la sărbători.

Stare de asediu în bibliotecă

Tot personalul Bibliotecii Pedagogice Naţionale “I.C.Petrescu” din Bucureşti este îngrijorat pentru că nu-şi poate primi salariul, desfiinţarea instituţiei lor cu o zi înainte de încheierea lunii decembrie încurcând rău de tot calculele contabile. Ei nu ştiu ce se va întâmpla cu ei şi cu fondul de carte. Pentru că la Biblioteca Centrală Universitară “Carol I” nu se ştie nimic despre această măsură de urgenţă a Guvernului. Cei implicaţi, directorii de la cele două biblioteci, nu au fost consultaţi. Nimeni nu a studiat dacă BCU are spaţii de depozitare pentru sutele de mii de volume ( o jumătate de milion, la o primă estimare)de la biblioteca pedagogică.

Pe de altă parte Biblioteca Pedagogică Naţională “I.C.Petrescu” este un veritabil motor al învăţământului din România. De aici se coordonează toate bibliotecile şcolare din România, aici se elaborează programe de colaborare în domeniu cu instituţii de profil din ţară şi din străinătate, aici se găseşte singurul muzeu pedagogic din ţară, înfiinţat în anul 1910, după model hareţian, aici se editează numeroase publicaţii de specialitate.

Biblioteca Pedagogică Naţională “I.C.Petrescu”

De curând, Biblioteca Pedagogică Naţională “I.C.Petrescu” a sărbătorit 133 de ani de existenţă. De la 1880, data înfiinţării sale, şi până astăzi, biblioteca şi-a dezvoltat colecţiile în domeniul ştiinţelor educaţiei, cuprinzând întreaga literatură pedagogică naţională şi o valoroasă literatură străină. În colecţiile sale se află bibliotecile unor prestigioase instituţii din trecut ca Şcoala Normală Superioară, Seminarul Pedagogic Universitar, Casa Şcoalelor, fonduri provenite din bibliotecile lui Alexandru Odobescu şi Titu Maiorescu sau din acelea ale unor renumiţi pedagogi români ca I. Zalomit, Onisifor Ghibu, I.C. Petrescu etc. În întreaga sa istorie, Biblioteca Pedagogică Naţională “I.C. Petrescu” a sprijinit necontenit formarea şi perfecţionarea profesorilor din învăţământul gimnazial şi liceal.

Miză imobiliară

Membrii conducerii Bibliotecii apreciază că Ordonanţa de urgenţă este motivată de clădirea de mare valoare, de la marginea Cişmigiului (str. Ion Zalomit, nr. 12), care găzduieşte Biblioteca pedagogică. Aceasta aparţine urmaşilor unui ex-ministru interbelic, Istrate Micescu, cărora li se plătea chirie. Clădirea în stil neoromânesc clasic, cu un turn de colţ, prezintă elemente arhitecturale – coloane, colonada portalului, profiluri, frumos sculptate în piatră. Se regăsesc atât elemente ale reşedinţelor boiereşti fortificate, cât şi detalii ale caselor ţărăneşti din Muntenia subcarpatică. Două motive de limbaj arhitectural sunt recurente în compoziţia imobilului, loggia şi foişorul, tratate diferit. Zidăria este de cărămidă, iar planşeele principale din beton armat. Pentru soclu s-a folosit piatră de râu. Conacul numără 22 de camere, având patru niveluri, demisol, parter, etaj şi mansardă, numai turnul numărând cinci niveluri.

Ce s-a întâmplat cu “Muzeul Ţăranului Român”

La sfârşitul anului trecut Directorul Muzeului Taranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, denunţa un controversat proiect de hotărâre de Guvern, care ar fi trecut clădirea şi terenul Muzeului Ţăranului la Muzeul Antipa. Cele două muzee ar fi intrat în subordinea Ministerului Mediului, iar patrimoniul şi colecţiile ce îi aparţin Muzeul Tăranului ar fi fost mutate la Muzeul Satului din Parcul Herăstrău.

Astfel, spaţiile sediului MŢR, din Piaţa Victoriei, ar fi fost la bunul plac al lui Victor Ponta. Memorandumul în urma căruia Muzeul Ţăranului, din Piaţa Victoriei, urma săşi piardă identitatea juridică şi exponatele sale să fie transferate la Muzeul Satului, din parcul Herăstrău, a fost promovat de ministrul Mediului, Rovana Plumb. Comasarea Muzeului Ţăranului Român (MŢR) cu Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” nu ar fi o premieră. A mai făcut- o, în 1978, Nicolae Ceauşescu, care, la fel ca Victor Ponta acum, a desfiinţat muzeul, rebotezat de comunişti de Artă Populară, şi l-a unificat cu Muzeul Satului. Până în 1990, pe amplasamentul respectiv a fost Muzeul Partidului Comunist. În clădirea din Piaţa Victoriei a mai funcţionat, după 1953, şi Muzeul Lenin-Stalin.

Biblioteca Pedagogică Naţională va deveni o secţie a Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti. Adică, mai pe scurt, va dispărea. Aşa a hotărât Guvernul printr-o ordonanţă de urgenţă publicată pe 30 decembrie.

Povestea e însă mai veche. Imobilul în care îşi are sediul BPN a fost restituit fostului proprietar încă din 2006. De atunci, conducerea bibliotecii a tot solicitat Ministerului Educaţiei (căruia îi este subordonată) găsirea unui nou sediu. A primit tot felul de răspunsuri: că nu există spaţii disponibile, că ar trebui să se adreseze Primăriei, că ministerul îşi va construi în 7 ani un sediu nou şi îi va rezerva acolo un etaj (!). (Citiţi aici un reportaj din 2008 despre situaţia bibliotecii).

Aşadar, toate guvernele şi toţi miniştrii Educaţiei din 2006 încoace ştiau că e o problemă şi nu au făcut nimic. Acum, Guvernul cel mai cinstit al ţării a “rezolvat-o” în stilul propriu, ca un guvern iubitor de cultură ce se află: prin centralizare. La fel a încercat şi cu Muzeul Ţăranului Român (care ar fi urmat să fie comasat cu Muzeul Satului), la fel a făcut şi cu alte instituţii. Iubirea de cultură a executivului nostru e atât de mare încât o “strânge în braţe” până o sufocă. Iar “viziunea” sa culturală e strict imobiliară: instituţiile culturale înseamnă nişte sedii. Atât. Dacă nu sunt sedii suficiente, le înghesuim sub acelaşi acoperiş şi gata. Aşa hotărâm “noi”, căci de-aia avem puterea, nu? În cazul de faţă, nu e clar dacă BCU are spaţii de depozitare suficiente pentru cele aproape 500.000 de volume şi documente din colecţiile Bibliotecii Pedagogice Naţionale. Specialiştii în domeniu spun că n-are. Şi mai spun că funcţiile specifice ale bibliotecii se vor pierde prin această “absorbţie”. Ministrul Educaţiei, dl Remus Pricopie, spune că nu şi promite că directorul BPN va fi director-adjunct al BCU, iar salariaţii vor fi păstraţi. Om vedea.

Dincolo de promisiunile că “va fi bine”, rămâne de discutat o problemă serioasă. BPN are rol de îndrumare pentru bibliotecile corpului didactic şi pentru bibliotecile şcolare. La acest capitol, stăm prost. Conform Asociaţiilor de bibliotecari din România (care au protestat împotriva desfiinţării BPN), zeci de biblioteci şcolare au fost desfiinţate, iar cele rămase n-au primit de cinci ani finanţare pentru achiziţii de cărţi noi. În mod normal, o instituţie precum Biblioteca Pedagogică Naţională (veche de 133 de ani) ar fi trebuit dezvoltată şi stimulată să creeze programe speciale pentru îmbunătăţirea accesului la lectură în şcoli şi licee. În fiecare an au loc interminabile discuţii despre rezultatele proaste la bac şi se bate apa-n piuă pe tema camerelor de supraveghere în sălile de examen. Dar pentru un sediu de bibliotecă ori pentru cumpărarea de cărţi destinate elevilor nu şi-a bătut nimeni gura. Nu sunt bani? Păi să ne gândim câţi bani s-au cheltuit aiurea în România din 2006 încoace: din ei s-ar fi putut cumpăra şi sediu, şi cărţi. Acum, pe cât de cinstit, pe atât de iubitor de cultură, Guvernul mai desfiinţează o bibliotecă. În ritmul ăsta, peste câţiva ani o să economisim banii de camere video de supraveghere la bac. Nu va mai fi nevoie de ele: elevii vor fi aşa de slab pregătiţi, că nici să copieze nu vor mai fi în stare.


Categorii

1. DIVERSE, Razboiul impotriva Romaniei

Etichete (taguri)

, , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “BIBLIOTECA PEDAGOGICA NATIONALA (fosta BCP) – desfiintata de aceleasi interese imobiliare care au jinduit la Muzeul Taranului Roman?

  1. Pe Trinitas Tv apar periodic reprezentanti de la Biblioteca crentrala, Biblioteca Centrala Universitara, Biblioteca Academiei…

    Arata ca a scazut foarte mult numarul cititorilor de carte, si ii invita pe oamani sa frecventeze aceste biblioteci. Pare o invitatie…

    Cine are ocazia, ar fi bine sa se duca sa se inscrie si sa mearga apoi la sala de lectura. Se salveaza niste locuri de munca.

    PS: Tinerii de azi si nu numai, au un buget de timp tot mai mic pt citit; nu mai este cum era acum 25 cde ani; televiziunile, internetul…

  2. Vila a apartinut lui Istrate Micescu, mare jurist, avocat interbelic, autor printre altele al Constitutiei din 1938.

  3. Ana Blandiana (06-07-2013): S-au desfintat multe din bibliotecile orasenesti si cele de la sate.
    La Ministerul culturii ajng cei care nu au prins ministere mai banoase…

  4. Statul roman, in conditiile in care imediat dupa caderea regimului comunist, s-a adopotat principiul restituirii proprietatilor confiscate de fostul regim, trebuia sa se preocupe de gasirea/construirea unor sedii, spatii, pentru institutiile care urmau sa fie mutate. Nu zic sa nu se restituie proprietatile (desi, in unele situatii, cred ca se putea gasi o alta varianta, de exemplu in cazul aberant al restituirii catre Habsburgi a castelului Bran) dar nici sa arunci in strada institutii ca aceasta biblioteca sau sa le comasezi aiurea, nu este normal.

  5. Buuun, casa da spre Cismigiu si esta normal sa fie inapoiata urmasilor proprietarilor.Este o casa foarte frumoasa pe care o iubesc bucurestenii ce cred ca acest oras are un suflet. Macar nu a incaput pe mana alora de au distrus tipografia ziarului Universul, care-i la doi pasi de Zalomit.
    In mod normal, fondul documentar al Bibliotecii, comun cu cel al Facultatii de Filosofie si al Institutului de Studii Pedagogice, trebuie sa fie gazduit de Biblioteca Nationala.

  6. Si totusi e aici ceva ce eu nu inteleg.

    DAca totul se reduce la o problema de spatiu locativ, pai exista spatii imense in cladirile care inconjoara Casa Poporului si in care au fost comasate ministere si, f. important, multe(majoritatea) institute de cercetare care tin de Academia Romana. Aceste cladiri au fost construite de Ceausescu, in paralel cu Casa Poporului, dupa aceleasi standarde gigantice. Si stiu cit spatiu enorm exista acolo si care pur si simplu nu este folosit. Problema “spatiului” e de fapt o falsa problema.

  7. @ petra

    Parerea mea este ca nu spatiul locativ este problema, ci Mafia Imobiliara, careia nu-i lipseste numai spatiul” locativ”, dar si cel cerebral, ca de cultura nici nu poate fi vorba… 🙂

  8. Pingback: Petitie penrtu salvarea BIBLIOTECII PEDAGOGICE NATIONALE - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare