CACEALMAUA ROSIA MONTANA DIN PARLAMENT/ Ilie Serbanescu despre ”CIANURA ECONOMICA” din proiectul de exploatare: ESTE DOAR INCEPUTUL! ESTE DOAR CUTIA PANDOREI SAU AȚÂȚATUL FOCULUI

30-10-2013 7 minute Sublinieri

cianura

Repetând că nu ştim ce resorturi de culise au determinat sucelile liderilor USL în privinţa proiectului Roşia Montană şi că s-ar putea ca totul să fi fost un simplu joc de glezne pentru aburirea celor mulţi creduli şi neinformaţi, cert este doar faptul că subiectul în jurul căruia s-a ales să se facă aburirea nu este deloc nimerit din punctul domniilor lor de vedere. Aparent este un subiect controversat în care, cu o ghidonare potrivită, se considera a se putea obţine până la urmă ceea ce se dorea sau ceea ce fusese comandat din afară! Se inoculase în conştiinţa generală o abordare care opunea ecologicul economicului. Si, ca atare, calculul era probabil că, dacă se reuşea a se dovedi că ecologic problemele sunt rezolvabile, atunci proiectului i se putea da drumul pentru a se colecta, vezi Doamne!, „avantajele” din punct de vedere economic: locuri de muncă, încasări la buget, presupuse reabilitări de mediu şi salvări de patrimoniu cultural.

Pe când, de fapt, proiectul suferea, înainte de toate, tocmai din punct de vedere economic, căci nu aducea mai nimic ţării şi oamenilor ei care puneau tot la bătaie, resursele minerale lăsate lor şi nu altcuiva de către Dumnezeu, condiţii în care mediul din zonă, deja deteriorat, nu avea de ce să fie distrus încă şi mai mult.

Abureala viza probabil să bată mai departe spre gazele de şist.

În realitate, argumentele atât pro cât şi contra proiectului au găsit ambele teren în aceeaşi arie largă de distrugere de tip colonial a României. Inclusiv pentru demonstraţii publice, indiferent dacă aceste demonstraţii au fost manipulate sau nu. Cei pro au putut demonstra pentru locuri de muncă (vai, atât de multe desfiinţate şi atât de puţine nou înfiinţate în perioada colonială, zisă capitalistă, a României!). Cei contra au putut protesta imediat împotriva cianurilor, dar, vai!, câtă cianură economică se află în spatele celor chimice! Este doar începutul! Roşia Montană este doar cutia Pandorrei sau aţâţatul focului! În timp ce, în mod naiv, luptă pentru câteva sute de locuri de muncă în minerit, primii pot conştientiza treptat treptat că ar trebui să demonstreze împotriva desfiinţării a sute de mii de locuri de muncă în minerit şi a peste patru milioane pe ansamblu în perioada postdecembristă. Iar pentru ultimii, cianurile pot deveni simbolul sau emblema protestului împotriva cedării, fără măcar un gând la preţul economic sau ecologic, a controlului asupra resurselor naţionale.

În această privinţă, gazele de şist ar putea ajunge un adevărat detonator al exploziei sociale cu tentă naţională.

Pentru tentaţiile unora dintre politicienii români – de a obţine confort politic de partid sau personal pe bază de demonstraţii de fidelitate europeană sau transatlantică, indiferent de costurile economice şi naţionale – asemenea proteste nu sunt de bun augur, mai ales în perspectiva expirării anul viitor a prevederilor celui mai important (ca formă, conţinut şi obiect) dintre contractele de tip colonial privind cedarea către străini a controlului asupra resurselor minerale din România, cel cu OMV.

După 40 de zile de lucrări intense, membrii Comisiei parlamentare însărcinate cu „elaborarea unei legi cadru pentru exploatările minereurilor auro-argentifere” au reuşit performanţa de a aproba aceeaşi lege trimisă de Victor Ponta, dar cu alte cuvinte. Principala preocupare a senatorilor şi deputaţilor a fost să ascundă RMGC în textul actului normativ, cu alte cuvinte să facă o lege cu dedicaţie, fără a specifica precis cui îi este ea dedicată. Astfel, chiar dacă au scos din text orice referire explicită la Roşia Montană, spre final proiectul RMGC este declarat “de utilitate publică” şi “de interes public deosebit”. Mai exact, se precizează că „proiectul minier privind exploatarea auro-argentifere care face obiectul licenţei de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este de utilitate publică, în sensul articolului 1 din Legea 33-1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, republicată şi de interes public deosebit, în sensul art. 2 (7) alin. 2, lit. c) din legea apelor nr 107/1996, cu darius-valcov-andreea-alexandrumodificările şi completărilor ulterioare”, se precizează în proiect, la propunerea PSD.

Licenţa de concesiune aprobată prin HG 458/1999 este chiar cea pe care o deţine în acest moment RMGC.

Astfel, prin declararea exploatării de la Roşia Montană de “interes public naţional deosebit” şi de “utilitate publică”, proprietarii de terenuri şi imobile din perimetrul respectiv pot fi expropriaţi fără drept de refuz, singura cale de atac fiind în instanţă dacă nu sunt mulţumiţi de suma primită. Tot prin aceste amendamente se acordă companiei investitoare dreptul la a reconfigura perimetrul de exploatare atunci când consideră că este nevoie, la o simplă solicitare ANRM.

În acelaşi timp, un alt amendament propus de pesedişti ar permite scoaterea definitivă a 255 de hectare din fondul forestier naţional.

„(3) În vederea operaţionalizării proiectului minier prevăzut la alin 1, prin hotărâre de guvern, se poate aproba scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a unei suprafeţe totale de până la 255 de hectare de teren din cadrul perimetrului minier prevăzut în licenţei de concesiune aprobată prin hotărârea de guvern 458/1999”.

„Substanţialele” schimbări

De-a lungul celor cinci săptămâni de lucru, parlamentarii din comisia specială Roşia Montană au criticat proiectul în forma venită de la Guvern, spunând, în repetate rânduri, că este nesatisfăcător şi că nu poate fi votat în această formă. Din acest motiv, în explicaţiile parlamentarilor, amendamentele depuse modifică substanţial şi radical legea.

“Nu avem cum să îl susţinem, din moment ce l-am modificat substanţial, este nesatisfăcător, ca să nu spun mai mult. Mergem mai departe cu amendamentele care până acum s-a dovedit că modifică radical legea”, a declarat preşedintele comisiei, Darius Vâlcov, după ultima şedinţă.

Însă acele modificări “substanţiale” nu sunt chiar atât de radicale, dimpotrivă. Chiar dacă au rebotezat proiectul, scoţând sintagma Roşia Montană din titlu şi text şi orice referire explicită la RMGC, parlamentarii din comisie au restructurat cele nouă articole,  păstrând însă aproape toate prevederile iniţiale.

Cine are dreptul să exproprieze

La articolul 6, care face referire la Legea minelor şi la dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul de exploatare, Ministerul Justiţiei a avertizat că „o astfel de derogare de la Codul Civil ar duce la o confuzie între dreptul de proprietate publică şi dreptul de proprietate privată”.

„Dreptul de concesiune asupra imobilelor din perimetrul respectiv, asupra cărora statul român sau unităţile administrativ-teritoriale deţin un drept de proprietate publică sau privată, va fi atribuit direct titularilor licenţelor de exploatare minieră”, se arată în proiectul de lege trimis de Guvern. Din acest alineat, parlamentarii au eliminat termenul de „privată” şi au completat cu faptul că va fi atribuit prin negociere directă.

Tot la sugestia Ministerului Justiţiei, parlamentarii au încercat să rezolve şi problema expropriatorului. Astfel, în lege se precizează concret că expropriator este statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, fiind eliminată sintagma „acţionând prin titularii licenţelor de exploatare, la solicitarea acestora”.

Cu toate acestea, s-a păstrat şi modalitatea de plată pentru exproprieri, aceasta fiind făcută de către reprezentantul desemnat al expropriatorului.

O problemă rămasă neschimbată se regăseşte tot la articolul 6, punctele 4 şi 5. Deşi în avizul Ministerului Justiţiei se arăta că nu ar trebui să fie declanşată procedura de expropriere fără aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi, în noua formă a proiectului se păstrează aceeaşi modalitate. Mai mult, a fost eliminată specificaţia că cererea de expropriere trebuie să fie însoţită de planul de amplasament al imobilelor respective, vizat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Termenul pentru care urmează a fi încheiat contractul de concesiune, de 49 de ani, vizat în primă fază de MJ ca fiind neconstituţional, a fost şi el păstrat în noua formă a proiectului.

Extinderea perimetrului de exploatare, la latitudinea ANRM

Nemulţumiri au existat şi  vizavi de faptul că RMGC avea, practic, dreptul să extindă perimetrul de exploatarea după bunul plac. În proiectul trimis de premierul Ponta în Parlament, ANRM era mandatată să reconfigureze perimetrele miniere la o simplă cerere a RMGC. În forma propusă de pesedişti în comisia specială, se elimină obligativitatea şi i se lasă o simplă posibilitatea Agenţiei de a face acest lucru. „La solicitarea titularului licenţei de exploatare, ANRM poate să reconfigureze perimetrele miniere adiacente”.

Între membrii din comisia parlamentară pentru Roşia Montană, în special între liberali şi pesedişti, au existat tensiuni de-a lungul lucrărilor. În timp ce peneliştii doresc respingerea fermă a proiectului în forma venită de la Guvern, social-democraţii au încercat să cadă la pace încercând să-i convingă să semneze noul proiect, cu promisiunea că este vorba despre o lege generală, care se va aplica tuturor exploatărilor auro-argentifere. “Aceeaşi Mărie cu altă pălărie”, a fost reacţia liberalilor la ieşirea din ultima şedinţă a comisiei speciale.

Sorina Ionasc: Roşia Montană şi cacealmaua de 40 de zile

 

[…]

Un joc de scenă, ar spune unii. Un joc “parşivel”, cum ar spune Crin Antonescu. Şi ar avea dreptate. Pentru că în toate aceste 40 de zile, parlamentarii din comisia specială au jucat la dublu, întocmai ca distinsul cuplu premier-deputat Ponta, care în calitate de şef al Guvernului a votat “pentru”, dar ca deputat va fi “împotrivă”. În comisie, interesaţi de audieri şi dezbateri. Au pus întrebări, au căutat răspunsuri, au aflat că există două instituţii ale statului (IGR şi ANRM) cu poziţii contrare, li s-a spus că există şi alte elemente care pot fi exploatate în scopuri comerciale (telur şi stibiu), dar pe care nu le poţi fructifica prin tehnologia propusă de RMGC. Au aflat acele detalii “secretizate” din faimoasa licenţă din 1999, dar şi lista cu persoanele publice care au fost plimbate prin Noua Zeelandă de RMGC.

Cu alte cuvinte, au ajuns în acel punct culminant, în care au aproape toate datele la îndemână pentru a putea întocmi raportul final, favorabil sau nu. Dar cum votul politic întotdeauna primează, mandatul comisiei a fost prelungit până se cade la o înţelegere.

PNL are de dat un vot “împotrivă”, PSD unul “pentru”. Şi cum în cadrul comisiei nu este o majoritate stabilă, proiectul risca să fie respins din start. Concluzia tuturor? „Modificăm radical proiectul!”. Atât de radical încât noul proiect are aproape aceleaşi articole ca cel trimis de Guvern, doar că în altă ordine.

pontaurÎntr-adevăr, parlamentarii au fost ascultători şi au scos din lege numele RMGC şi Roşia Montană. Doar că, suficient de atenţi, au ştiut să ascundă un articol prin care se precizează clar că acest proiect face referire la licenţa acordată RMGC, în 1999. Ba mai mult, îl declară de „interes public naţional deosebit” şi „de utilitate publică”, întocmai cum a dictat ministrul Şova, astfel încât exproprierile să fie făcute fără ca proprietarii să aibă drept de refuz, „ca în cazul drumurilor naţionale”.

Aşadar, la nivel de decizie, ne aflăm fix în acelaşi loc ca acum 40 de zile, când se anunţa înfiinţarea comisiei speciale pentru Roşia Montană. Cu mai multe informaţii pe masă, poate mai luminaţi, dar tot fără o decizie concretă. Întrebarea „de ce” nici nu-şi are locul, din moment ce chiar Victor Ponta a explicat că a trimis proiectul în Parlament ca să nu fie nici el, nici vreun alt ministru, responsabil de ce se va întâmpla. Şi atunci, de ce ar accepta parlamentarii să fie ei cei responsabili? Şi până PSD şi PNL nu pică la o înţelegere concretă, episodul Roşia Montană va fi mereu cu “to be continued” la sfârşit, chiar înainte de distribuţie. În rolurile principale, tot premierul şi deputatul Ponta, alături de căutătorii de aur de la Gold Corporation, cei 19 parlamentarii fiind nişte simpli figuranţi.

 

La Cluj, la Bucureşti, la Timişoara  şi în alte localităţi s-au aprins astăzi lumânări pentru victimele tragediei de la Certej. Pe 30 octombrie 1971, digul iazului de decantare s-a rupt. 89 de persoane şi-au pierdut viaţa, iar alte 79 au fost rănite. Ancheta oficială nu a găsit vreun vinovat, toată tragedia fiind pusă pe seama unor „factori imprevizibili”. Mai mult, autorităţile fostului regim comunist au păstrat tăcerea asupra proporţiilor dezastrului. Au trecut 30 de ani până când, un jurnalist de investigaţii, Tudor Ştirbu, a publicat, înHunedoreanul, prima anchetă despre tragedie. După accidentul de la Kolontar, din Ungaria, din octombrie 2010, pe baza articolului dinHunedoreanul, a fost realizat un nou material, care a apărut la nivel naţional, în cotidianul Adevărul.

Acum, tragedia de la Certej este cunoscută de opinia publică. Mai puţin cunoscut e faptul că Tudor Ştirbu a fost condamnat săptămâna trecută de către Curtea de Apel Cluj la daune civile în valoare de 5.000 de euro şi cheltuieli de judecată de 3.700 de euro. Pentru un alt articol de investigaţie, publicat în Clujeanul, în vara anului 2006. Decizia Curţii de Apel o menţine pe cea a Tribunalului Cluj din primăvara acestui an. Nu intru în amănunte de fond, pentru că motivarea este absurdă (detalii aici şi în Raportul FreeEx, paginile 39-40). Ceea ce i se reproşează jurnalistului este titlul cu care articolul a fost promovat pe prima pagină a Clujeanului. Rămân la convingerea că nici acel titlu nu justifica despăgubirile, dar chiar şi dacă ar fi fost aşa responsabilitatea nu-i aparţine lui Tudor Ştirbu, ci conducerii ziarului. Prima pagină este atribuţia redactorului şef sau, după caz, redactorului şef adjunct. Lucru pe care l-am şi susţinut în faţa instanţei. În vara lui 2006 eram redactor şef adjunct la Clujeanul, iar dacă ar fi trebuit să fie cineva amendat pentru respectivul titlu, eu ar fi trebuit să fiu, nu reporterul!certej4

Tudor Ştirbu este unul dintre puţinii jurnalişti de investigaţii din presa locală. Articolele lui (inclusiv cel în discuţie) pot fi predate la şcolile de jurnalism, din punct de vedere al documentării şi al citării tuturor părţilor. Doar eu ştiu câţi peri albi mi-a scos când trebuia să amân publicarea unei anchete cu săptămânile, pentru că mai avea de dat telefon, mai trebuia lămurit un amănunt, aparent minor.

De fapt, formularea corectă e Tudor Ştirbu a fost unul din ultimii jurnalişti de investigaţie din presa locală. Pentru că, la ora actuală, jurnaliştii de investigaţie nu mai au căutare în redacţii. De ce ar mai avea nevoie ziarele şi televiziunile de jurnalişti care să scrie despre tragedii precum cele de la Certej, despre corupţie, mizeriile din spitale?

Astăzi s-au aprins lumânări pentru victimele tragediei de la Certej. Vă rog aprindeţi una şi pentru Justiţia română. Nutresc speranţa că dezastre ca cele de la Certej nu se vor mai produce. Dar dacă se vor repeta, nu vor mai fi jurnalişti care să le aducă în atenţia opiniei publice. Are Justiţia grijă de asta…


Categorii

ILIE SERBANESCU, Razboiul impotriva Romaniei, ROSIA MONTANA

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “CACEALMAUA ROSIA MONTANA DIN PARLAMENT/ Ilie Serbanescu despre ”CIANURA ECONOMICA” din proiectul de exploatare: ESTE DOAR INCEPUTUL! ESTE DOAR CUTIA PANDOREI SAU AȚÂȚATUL FOCULUI

  1. Pingback: Natiunea cenzurata/ TALIBĂSISMUL SAU PRETENTIA ALINIERII BISERICII LA IMPERATIVELE ”STRATEGICE” ALE FRACKINGULUI - Recomandari
  2. Pingback: NEGOCIERILE CU FMI AU URMAT AGENDA CORPORATIILOR. Maririle de salarii si pensii praf in ochi pentru a ascunde TAXELE CRESCUTE PENTRU SĂRĂCANI SI RENUNTAREA LA ORICE FEL DE CRESTERE A REDEVENTELOR LA PETROL & GAZE - Recomandari
  3. Pingback: Comisia pentru Rosia Montana va respinge actualul proiect guvernamental RMGC doar pentru a reveni cu O OFERTA CE NU POATE FI REZUATA… - Recomandari
  4. Pingback: GABRIEL RESOURCES ameninta statul roman cu “CEVA RADICAL DIFERIT” in cazul in care noua lege a minelor nu progreseaza rapid - Recomandari
  5. Pingback: Ilie Serbanescu: ROMANIA A PIERDUT CONTROLUL ECONOMIEI. Cat de jalnic stam fata de vecinii nostri [VIDEO]/ SERVITUTEA COMPLETA NU PASTREAZA NICI MACAR “INVESTITORII STRAINI”. Jupuirea Romaniei incepe sa ajunga la os. DE CE PLEACA MARILE COMPAN
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune în Postul Nașterii Domnului

Carti

Documentare